Reprezentanții ministerului afacerilor interne și ai ministerului justiției susțin că după cazul tânărului Andrei Brăguță, care a decedat în penitenciar, instituțiile de profil evaluează toate circumstanțele care au permis ca o persoană cu dizabilități mintale să ajungă să fie bătută în izolator, cu acordul tacit al gardienilor. Cazul a fost discutat azi în cadrul Comisiei parlamentare pentru drepturile omului, care a organizat audieri publice, la care instituțiile de aplicare a legii au prezentat situația curentă la capitolul prevenirea torturii și a relelor tratamente în penitenciare și în instituțiile de detenție preventivă.
Bilanțul optimist al instituțiilor de forță, care arată că sunt semnalate tot mai puține cazuri de tortură, că s-au îmbunătățit normele legale și au fost instruiți zeci de angajați ai instituțiilor de detenție, a fost combătut de membrii comisiei prin invocarea cazului Andrei Brăguță, tânărul care a fost maltratat în timp ce se afla în custodia statului.
De exemplu, viceministrul afacerilor interne, Dorin Purice, a menționat ca măsură de prevenire a relelor tratamente monitorizarea video în inspectoratele de poliție și în locurile de detenție preventivă. Și celula în care se afla Andrei Brăguță a fost supravegheată, numai că gardienii nu au intervenit când acesta era bătut de colegii de celulă, au remarcat mai mulți membri ai comisiei. Deși cazul este văzut ca unul singular, Dorin Purice spune că acesta a alarmat autoritățile și momentan se caută lacunele din sistem:
„Acest caz a scos la iveală mai multe deficiențe și lacune în activitatea sistemului de justiție, în general ministerul de interne și toate organele de aplicare a legii. Acesta a fost un caz rușinos, care face o diagnoză a cooperării între aceste instituții de drept, noi asta trebuie să recunoaștem. A fost constituit un grup de lucru care va scoate în evidență toate deficiențele funcționale care au loc în instituțiile noastre.”
Dorin Purice notează că în luna septembrie Guvernul a aprobat un plan de acțiuni pentru reducerea relelor tratamente, a abuzului și discriminării în cazul persoanelor care ajung în custodia poliției. Anatolie Munteanu, Secretar General de Stat de la Ministerului Justiție crede însă că politicile adecvate în domeniu pot rezolva doar o parte din probleme. În opinia sa, o reformă este sortită eșecului dacă angajații din sistem nu cunosc cerințele ce țin de respectarea drepturilor omului care ajunge în detenție și dacă ezită să aplice buchea legii:
„Ceea ce trebuie să facă toate instituțiile, e să se concentreze pe subiectul de calitate în aplicarea legii. După mine, avem suficiente norme care spun că nu e bine să torturezi, nu e bine să plasezi persoana în condiții de detenție și noi trebuie să ne concentrăm pe caracterul aplicativ al normei, decât să modificăm încontinuu norme în codul penal sau în codul de procedură penală.”
Prezent la discuții, avocatul poporului Mihail Cotorobai a întrebat cât timp vor mai rămâne izolatoarele în subsolurile inspectoratelor, acolo unde în cele mai dese cazuri nu ajunge lumina soarelui. Drept răspuns, Dorin Purice a făcut referire la intenția autorităților de a renova minim 15 izolatoare din cadrul unităților teritoriale ale poliției și în jur de 100 celule.
Actualmente, 1/3 din toate condamnările Moldovei la Curtea Europeană a drepturilor omului se referă la condițiile inumane de detenție, remarcă Oleg Rotari, agentul guvernamental la CEDO:
„În perioada 2012-2014, în total au fost achitați aproape 600 de mii de euro, ca satisfacție echitabilă pentru condițiile inumane de detenție. Eram cumva bucuroși să anunțăm că se depopulează penitenciarele, însă acest lucru nu se întâmplă atât de bine cum și-ar dori-o Convenția Europeană pentru că unui deținut trebuie să-i fie garantați patru metri pătrați.”
Capacitatea sistemului penitenciar din Republica Moldova este de 6300 de persoane, astăzi însă, își ispășesc pedeapsa 7714 deținuți. Secretarul de stat al Ministerului Justiției, Anatolie Munteanu spune că până în anul 2021 ar putea fi finalizată construcția unui nou penitenciar cu 1536 de locuri. Până atunci, în proces de construcție și renovare se află penitenciarele din Bălți, Leova și Goian, unde își ispășesc pedeapsa deținuții minori.
