Potrivit ultimului sondaj realizat de Asociația Sociologilor și Demografilor, majoritatea respondenţilor par să nu fie mulţumiţi de reformele promovate de Guvern. Una din cele mai criticate este reforma pensiilor şi cea în sectorul justiţiei, arată sondajul publicat astăzi la Chișinău. Sondajul mai măsoară popularitatea partidelor moldovene și atitudinea alegătorilor față de subiecte fierbinți ca schimbarea sistemului de vot.
Trecerea la sistemul de vot mixt este sprijinită de o treime dintre respondenți. Dacă cetăţenii ar fi consultaţi în cadrul unui referendum despre modalitatea de alegere a deputaţilor, fiecare al cincilea ar opta fie pentru liste deschise de partid, fie pentru sistemul de vot uninominal, arată sondajul.
Cât despre alte reforme iniţiate de guvernare, opiniile sunt împărţite. Peste 70 la sută dintre respondenţi cred că în general reformele nu ar fi eficiente. Una din cele mai respinse este reforma sistemului de pensii. 85 la sută dintre respondenţi îşi exprimă dezacordul cu majorarea vârstei de pensionare şi nu cred că această măsură va contribui la majorarea pensiilor.
Puţin mai favorabilă este atitudinea fată de reforma administrației publice centrale, inclusiv reforma Guvernului. Efectele acesteia sunt însă apreciate diferit de respondenţi. Unii dintre ei cred că optimizarea numărului de ministere şi agenţii de stat va îmbunătăți administrarea statului, alţii spun că astfel vor fi generate mai multe probleme birocratice şi mai multă politizare.
Una din aşteptări este ca reforma guvernului să conducă la optimizarea cheltuielilor bugetare. De fapt, acest lucru l-au şi promis guvernanţii atunci când au iniţiat reforma, anume că reducerea numărului de ministere de la 16 la nouă şi a celui al angajaţilor în medie cu 40%, va conduce inevitabil la economisirea alocaţiilor bugetare către ministere. Proiectul bugetului pentru anul viitor prevede însă, dimpotrivă, o majorare a cheltuielilor pentru întreținerea salariaților de la ministere.
Deşi critică reformele respondenţii spun că acestea oricum au marcat anul 2017. Alte două evenimente marcante ar fi, arată sondajul, arestarea primarului general Dorin Chirtoacă şi activitatea preşedintelui.
Instituția prezidențială, aşa cum o arată şi alte sondaje, se bucură în continuare de cea mai mare încredere printre instituţiile statului, fiind depășită doar de Biserică.
Marea majoritate a respondenţilor spun că anul 2017 a fost la fel ca cel precedent sau chiar mai greu. Doar 18% spun că trăiesc mai bine acum decât în urmă cu cinci ani.
Toate acestea vorbesc despre o stagnare afirmă vice directorul Asociaţiei Sociologilor şi Demografilor, Andrei Dumbrăveanu:
„Lucrurile nu se schimbă în Moldova sau dacă se schimbă, atunci predomină direcţia, orientarea înspre mai greu. Aproape jumătate din respondenţi, iar eşantionul a fost reprezentativ, consideră că batem pasul pe loc, adică ne aflăm într-o perioadă de stagnare. Timp de cinci ani nu s-au schimbat lucrurile cu nimic, ba dimpotrivă merg mult mai rău consideră fiecare al cincilea.”
La capitolul popularitatea partidelor şi a politicienilor proaspăta cercetare nu prezintă date surprinzătoare, confirmând în mare parte tendinţele din alte sondaje recente. Trei ar fi partidele câştigătoare în eventualitatea unui scrutin parlamentar. Peste 51% din voturi ar merge la PSRM, aproape 26% ar vota pentru PAS şi aproape șapte la sută ar acumula Partidul Democrat de guvernământ. Aceste date îi exclud pe cei indecişi, care constituie peste o treime. Şeful statului, Igor Dodon, şi lidera PAS, Maia Sandu, sunt politicienii cotaţi în continuare cu cea mai mare încredere. O pătrime dintre respondenţi spun însă că nu au încredere în nimeni.
Pe partea de politică externă sondajul Asociaţiei Demografilor şi Sociologilor contrazice rezultatele cercetării Institutului Internaţional Republican din SUA care sugera, acum o lună, că procentul alegătorilor care ar sprijini aderarea la Uniunea Europeană a crescut semnificativ și este din nou mai mare decât al susținătorilor aderării la Uniunea Eurasiatică.
Sondajul dat publicităţii astăzi arată dimpotrivă o uşoară descreştere faţă de anul trecut a numărului susţinătorilor vectorului european care ar fi ajuns la cota de 36% în raport cu 42% sprijinitori ai vectorului eurasiatic.
