În România, acum la București, în Palatul Regal, continuă funeraliile Majestății Sale Regele Mihai. Mii de români îi aduc ultimul omagiu înainte ca sâmbătă să fie înmormântat la Curtea de Argeș. O convorbire despre imaginea fostului suveran, așa cum rămâne în conștiința românilor, dar și în amintirea celor cărora le-a vorbit în fața microfonului cu jurnalistul independent de la Londra Petru Clej.
Europa Liberă: Urmează trei zile de doliu național. Sâmbătă, după slujba de la Catedrala Patriarhală din București, sicriul va fi dus cu trenul regal la Curtea de Argeș, unde Regele Mihai va fi înmormântat. L-ați intervievat în repetate rânduri pe Regele Mihai. Ca jurnalist, care în general este în permanență condamnat să-și ia măsuri de precauție și de vigilență atunci când discută cu oameni cu o traiectorie sau alta în politică, ce ați simțit ca interlocutor al Majestății Sale?
Petru Clej: „Majestatea Sa, Regele Mihai era un om deosebit atât prin educaţie, cât şi prin structura sa umană. Era un interlocutor foarte uşor, în sensul că nu era deloc pretențios. În același timp impunea respect şi o făcea în mod natural ceea ce este un lucru foarte rar, mai ales în zilele noastre şi mai ales când este vorba de personalităţi publice şi chiar din domeniul politic.”
Europa Liberă: Ce teme erau – dincolo de concretețea prilejurilor, a contextului - de actualitate pentru o convorbire cu o personalitate ca Majestatea Sa?
Petru Clej: „Prima întâlnire am avut-o în 1990 la Versoix, Elveţia, la reşedinţa sa de atunci. În acel interviu am vorbit cu el mai ales despre momentul 1947 când a fost silit să abdice la ordinul direct al lui Stalin prin intermediul slugilor sale comuniste din România – liderul Partidului Comunist Gheorghe Gheorghiu Dej şi prim-ministru Petru Groza. Mi-a povestit, de pildă, atunci că era la Palatul Elisabeta, care astăzi este reşedinţa Familiei Regale, împreună cu mama sa Regina Elena şi cei doi lideri comunişti au venit acolo şi i-au pus în vedere că este silit să abdice. Atunci când a refuzat i s-a spus că Palatul este înconjurat şi că divizia Tudor Vladimirescu, divizie comunistă formată în Uniunea Sovietică, deține peste o mie de tineri ostateci şi că aceştia vor fi executaţi dacă el nu semnează. Când s-a văzut silit să semneze această declarație de abdicare premierul Petru Groza i-a arătat mamei sale, Regina Elena la brâu un pistol şi i-a zis râzând «eu nu vreau să pățesc ca Antonescu», aluzie la faptul că numai cu trei ani înainte Regele Mihai ordonase arestarea dictatorului fascist şi întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste care era aliata României la acea dată.”
Europa Liberă: Într-o vreme în care patriotismul este asociat, cum se spune, mai degrabă cu ultimul refugiu al canaliilor, ați afirmat că Majestatea sa defunctă a fost un mare patriot al țării sale. Ce calități a întrunit Regele ca să i se poate atribui acest calificativ, care în cazul atâtor altora nu trezește decât jenă sau bășcălie?
Petru Clej: „Regele Mihai avea o atitudine firească, naturală, nu se bătea cu pumnii în piept ca alţii. El, spuneam, a ordonat arestarea lui Antonescu şi ieșirea din război a României împotriva aliaților. A fost un gest de mare curaj. la numai trei ani, în noiembrie 1947, a plecat la nunta Prințesei Elisabeta, actuala Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanie şi Irlandei de Nord, spre bucuria liderilor comuniști ai României care credeau că nu se mai întoarce. Ei bine, el s-a întors şi comuniștii au fost nevoiți să recurgă la această abdicare silită. Cred că este un gest care arată patriotismul Regelui Mihai.
El a fost apoi exilat timp de peste 40 de ani departe de ţară. În tot acest timp a dovedit că nu a uitat România. a încercat să se întoarcă, dar noii conducători ai României după 1990 l-au împiedicat de mai mult ori. De abia în 1997 s-a întors în România unde s-a stabilit şi nu a făcut-o pentru nici un fel de dorinţă de a reveni pe tron, deşi el nu a recunoscut niciodată abdicarea forţată. Gesturile publice pe care le-a făcut au dovedit marea sa dragoste de ţară. El nu a uitat niciodată teritoriile înstrăinate după 1944 Basarabia şi Nordul Bucovinei.”
Europa Liberă: Vorbind despre Regele Mihai și Basarabia sau, în versiune mai restrânsă, actuala Republica Moldova, cum a început și cum a evoluat această relație?
Petru Clej: „De curând s-au împlinit 75 de ani de la prima vizită a Regelui Mihai la Chişinău. Pe dată de 31 octombrie 1942, Regele Mihai, care de cinci zile devenise major, la acea vreme majoratul era la 21 de ani, a participat la o paradă în oraşul care fusese eliberat de ocupația sovietică cu un an înainte. Sigur există persoane în Republica Moldova care consideră şi azi că oraşul a fost ocupat de invadatorii români sau fasciști. Acea paradă a fost organizată evident de dictatorul Ion Antonescu. Împreună cu colegul Alexandru Canţîr am văzut acel Almanah din 1942 care arăta poze de la acea paradă.
Au trecut, apoi, aproape 64 de ani până Regele Mihai a revenit pe aceste meleaguri. La 1 iunie 2006 el a fost în vizită la reinaugurarea cimitirului militar românesc de la Țiganca. Alexandru Canţîr a fost prezent atunci în calitate de reporter al BBC la acea ceremonie.”
Europa Liberă: Există și o altă Românie – dincolo de cea sincer îndoliată acum - care a făcut tot felul de acte de condamnare, contestare și chiar de umilire a Regelui Mihai. Cea care, de exemplu, nu i-a permis – și nu o dată - nici după 1989 intrarea în țară după decenii de exil. A respins acea Românie - cu un zel republican poate de înțeles - doar un monarh sau și ceea ce reprezenta Regele Mihai ca personalitate și simbol care emana calități cu care orice popor s-ar fi mândrit?
Petru Clej: „Puterea din România de după 1990 avea probleme de legitimitate, acele persoane şi acel regim politic care avea o evidentă continuitate cu cel dinainte de 1989, întotdeauna sa temut că actul de la 30 decembrie 1947 de înlăturare a Regelui Mihai, fiind unul ilegitim, se va repercuta într-un fel. Întotdeauna s-au temut de acest simbol care era Regele Mihai. Regele Mihai a revenit în ţară în 1997 după alegerea ca președinte al lui Emil Constantinescu. Imediat s-a văzut că nu prezenta nici un pericol pentru că populația României nu mai avea sentimente pro-monarhiste decât într-o mică măsură.”
Europa Liberă: După o perioadă în care a fost monarhie mai mult, decât republică România.
Petru Clej: „În fond, statul modern român este legat în mod indisolubil de monarhie. S-a văzut, vorbesc de președintele Iliescu şi de PSD, au văzut că acest simbol Regele Mihai poate fi util în perioada aderării României la UE şi NATO prin legăturile pe care Regele Mihai le avea cu celelalte familii regale din Europa. A fost folosit prin ginerele său, Principele Radu, ca un fel de lobby pe lângă aceste ţări. Iată vedem acum în ceremonii publice cum reprezentanții PSD şi fostul președinte Ion Iliescu îşi exprimă regretul, unii chiar durerea, când, de fapt, dacă ne aducem aminte în decembrie 1990, când a încercat să viziteze pentru prima dată ţara, l-au fugărit cu maşinile poliţiei până la Curtea de Argeş şi apoi l-au expulzat.”
Europa Liberă: Ce i-ați spune astăzi unui tânăr – din dreapta sau stânga Prutului - care nu știe nimic despre Regele Mihai?
Petru Clej: „Sunt atât de multe de spus… Există cărţi despre Regele Mihai. Chiar ieri am consultat cartea lui Ivor Porter care a fost un diplomat şi spion britanic din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial şi care l-a cunoscut bine pe Regele Mihai. Trebuie să se informeze pentru a afla istoria adevărată a românilor, istoria adevărată a acestor meleaguri şi pentru a înţelege exact ce înseamnă patriotismul şi ce a făcut acest om. El a fost esențialmente un democrat care s-a luptat, cu puterile pe care le-a avut, împotriva regimurilor totalitare: fascist şi comunist.”
