Noul premier propus de social-democrați, face parte din cercul de loialitate construit, în timp, de liderul PSD. Viorica Dăncilă a intrat în partid acum 22 de ani pe vremea în care era profesoară la Videle, în județul Teleorman. Apoi, a crescut natural în interiorul partidului avându-l ca mentor pe Liviu Dragnea, lucrând cu el la Consiliul Județean și apoi, sprijinită de același Dragnea a ajuns eurodeputată în 2009.
Este cunoscută pentru hărnicia cu care a susținut la Bruxelles Ordonanța de Urgență numărul 13, adoptată într-o noapte acum un an și care conținea grațierea colectivă și relaxarea abuzului în serviciu. De altfel, în Parlamentul European a fost mereu avocata destinderii cadrului anticorpuție, folosind în acest scop listele de argumente livrate de la București de liderii PSD, care au mizat pe slăbirea Direcției Naționale Anticorupție (DNA). Iarna trecută, în perioada protestelor, Dăncilă le-a trimis email-uri tuturor celor 750 de europarlamentari pentru a le explică de ce n-ar avea motive să fie îngrijorați de schimbările abrupte din justiție pe care le gândise guvernul
Și-a căpătat o oarecare notorietate printre jurnaliști, anul trecut, după un celebru interviu dat în revista Parlamentului European și preluat în presa autohtonă, un interviu pe parcursul căruia nu a putut răspunde concret nici măcar la o singură întrebare. Presa de la Bruxelles a ironizat-o atunci, fiindcă deși i s-au pus întrebări ușoare, ea nu știut să numească nicio carte care a inspirat-o și nu fost în stare să evoce nicio realizare care să-i surprindă pe cititori.
De altfel, nimic din biografia ei nu o recomandă pentru funcția de premier. A fost patru ani membră a Consiliului Local Videle și un an în Consiliul Județean Teleorman, dar nu a avut niciodată atribuții executive la nivel central. Atunci când a fost întrebat în legătură cu acest subiect, Liviu Dragnea, nu a știut ce să spună, așa că a enumerat banalități: este cităm din liderul PSD o femeie „civilizată, neconflictuală, deosebit de comunicativă”.
Este a patra nominalizare de prim-ministru pe care o face PSD de la câștigarea alegerilor, în decembrie 2016, după Sevil Shhaideh, pe care a respins-o președintele Klaus Iohannis, Sorin Grindeanu, pe care l-a dat jos propriul partid prin moțiune de cenzură în iunie, fără un motiv serios și după Mihai Tudose, căruia partidul i-a retras sprijinul în ședința liderilor social-democrați de aseară.
Numirea premierului este, însă, în mâna președintelui Klaus Iohannis, care începe mâine consultările cu partidele.
Liberalii i-au cerut președintelui alegeri anticipate, spunând pe de altă parte că sunt pregătiți să-și asume guvernarea. Uniunea Salvați România preferă de asemenea anticipate, în vreme ce fostul președinte Traian Băsescu îl îndeamnă pe Klaus Iohannis „să joace” pentru că „merită”. Băsescu este de părere că șeful statului ar trebui „să încerce și o nominalizare de prim-ministru din opoziție”. O astfel de soluție este, însă, aproape imposibilă, fiindcă PSD și ALDE, cele două partide care formează coaliția de guvernare au împreună peste 50% din mandatele parlamentare.
