Oficialitățile de la București n-au dat înapoi după ce li s-a reproșat de la Washington și de la Bruxelles că vor să reducă independența justiției și să elimine instrumentele anticorupție prin mai multe propuneri legislative, unele adoptate, altele aflate încă în stadiu de proiect.
Comisia Europeană nu a luat încă măsuri concrete împotriva altor state membre indisciplinate din acest punct de vedere (Ungaria și Polonia), de aceea liderii de la București continuă să-și urmărească propriile lor interese cu modificările legilor justiției și aceea a Codului Penal.
Principalii beneficiari ai acestor schimbări ar fi oamenii politici care și-au început cariera publică în urmă cu 20 de ani sau mai mult, care au profitat inclusiv de perioada privatizărilor pentru a face averi uriașe, și care acum au dosare penale pentru diferite nereguli care țin în general de folosirea influenței politice.
E posibil însă ca în viitor lucrurile să se schibe.
Comisarul european pentru politici regionale Corina Crețu, provenită din rândurile social-democraților români a confirmat marți la București că în interiorul executivului UE se discută serios despre alocarea fondurilor europene în funcție de respectarea principiilor statului de drept, dar că o astfel de condiție ar putea fi introdusă abia după 2020.
Crețu a adăugat, liniștindu-și colegii de partid, că deocamdată nu există nici o „prevedere legală” prin care să ea nu acorde fonduri europene. Comisarul pentru politici eegionale a mai încurajat oficialitățile române în eforturile lor de sabotare a statului de drept amintind că ea a mai fost criticată după ce a aprobat un proiect pentru extinderea metroului din Varșovia, cu toate că Poloniei i se reproșează că nu respectă statul de drept. Corina Crețu a subliniat că ea a aprobat acel proiect pentru că Polonia avea dreptul la acei bani.
Crețu a spus însă după întâlnirea cu noua prim-ministră Viorica Dăncilă că România „riscă pierderea unor fonduri importante, nefolosite în ultimii ani”, de milioane de euro, dacă nu face “eforturi majore”.
Corina Crețu a învățat-o pe șefa executivului de la Bucuești ce să facă mai departe, cu ce proiecte să facă sollicitări chiar în domeniul politicilor regionale pe care îl gestionează social-democrata din România.
Liderii politici români mizează pe faptul că actualul buget al Uniunii Europene acoperă toată perioada de timp până în 2020, dar chiar și așa Bucureștiul abia poate să-și acopere cotizația anuală prin banii pe care reușește să-i acceseze de la Bruxelles.
În plus, presiunile pentru stoparea modificărilor din domeniul juridic au devenit foarte mari.
Raportul trimestrial al Unicredit Bank, care tocmai a fost dat publicității, subliniază două riscuri la care este supusă România anul acesta, ambele pe marginea a două conflicte posibile cu Uniunea Europeană.
Unul generat de politica fiscală prea laxă, al doilea cauzat de modificările legilor justiției.
Riscul cel mai mare ar putea veni din această zonă a nerespectării statului de drept și a activării Articolului 7 al Tratatului European, care prevede posibilitatea suspendării drepturilor de vot ale unui stat membru, când se consideră că acesta nu respectă unul sau mai multe din principiile de bază ale comunității europene, unul din acestea fiind respectarea statului de drept.
