Ştirile false sunt o problemă nu doar pentru Moldova, dar și pentru democrațiile consacrate, precum Uniunea Europeană și Statele Unite. Recent, Asociaţia Presei Independente (API) din Moldova a lansat un nou proiect, susţinut de UE, care are drept scop să diminueze efectele manipulării şi a informaţiilor false. Cum poate fi combătută dezinformarea? Prin educarea consumatorilor, sunt convinşi autorii proiectului. Ei îşi propun să extindă în fiecare regiune a ţării cunoscuta campanie Stop Fals!, dar şi să informeze locuitorii din aproximativ 150 de sate și comune din țară cum să separe „grâul din neghină” şi să se protejeze de informațiile false și de propaganda externă şi internă. Mai multe în interviul cu jurnalista Asociaţiei Presei Independente, Lilia Zaharia.
Europa Liberă: Înţeleg că noul proiect al API, prin care intenţionaţi, între altele, să extidenţi platforma Stop Fals!, care a fost lansată în 2015 şi care identifică şi combate informaţiile false şi tendențioase din presa moldoveană, e orientat prioritar spre localităţile rurale. Să înţelegem că anume acolo oamenii mai greu ştiu să separe grâul din neghină, adică să distingă un fals de o informație veridică?
Lilia Zaharia: „Aţi menţionat corect. Pe parcursul a doi ani intenţionăm să mergem în peste 150 de localităţi rurale, sate şi comune, în care să vorbim despre această campanie majoră a diminuării dezinformărilor atât în mediul online, cât şi a dezinformărilor din presă. De ce în sate și în comune? De ce în zone rurale? Pentru că am avut exemplu alegerilor prezidențiale când acea ştire a dezinformat atât la nivel naţional, cât şi internaţional cu venirea celor 30 de mii de sirieni. Am văzut efectele acelei dezinformări masive în rezultatele alegerilor prezidenţiale. De aceea ne-am pus un scop major de a veni în sate şi de a le vorbi oamenilor despre cum să distingă o ştire falsă de una adevărată şi să-i alfabetizăm cum să consume informaţie calitativă.”
Europa Liberă: Dar tocmai acolo, în localităţile rurale oamenii nu prea au alternative pentru că mulţi au acces doar la anumite televiziuni cu acoperire naţională şi despre care în mai toate rapoartele de monitorizare se spune că fac partizanat în favoarea actualei guvernări. În acest val al dezinformării, educaţia mediatică poate fi un colac de salvare?
Lilia Zaharia: „Da, poate fi. Pe lângă proiectul pe care l-aţi menţionat şi care va dura doi ani, avem un alt proiect similar în care am instruit profesori în cadrul şcolilor. Respectiv, profesorii vin şi le spun elevilor care e pericolul dezinformărilor şi cum se pot proteja de aceste informaţii false atât în mediul online, cât şi a celor difuzate de unele instituţii media în mod intenționat.
Pe lângă copii de la școală, vrem ca şi omul de rând de la ţară să ştie că atunci când privește un post de televiziune, al doilea post, al treilea şi la toate canalele respective este difuzată una şi aceeași știre, să ştie să caute informația și într-un ziar regional sau local.
Pe lângă educaţia mediatică pe care o facem - şi vă spuneam că instruim cetăţenii în mediul rural - noi ne vom ocupa şi cu dezmințirea informațiilor false diseminate în presă. Materialele în care este dezmințit un fals mediatic vor fi distribuite, publicate în 20 de ziare regionale şi locale din ţară astfel ca şi prin această metodă cetăţeanul să ştie adevărul despre o situație sau alta.”
Europa Liberă: Se spune că în localităţile rurale e mare apatie, că oamenii sunt copleșiți de tot felul de probleme cotidiene şi uneori se mulțumesc cu un singur post de televiziune sau cu două. Cum aveți de gând să învingeți aceste impedimente?
Lilia Zaharia: „Aveți dreptate. Folosim tehnica picătura chinezească. Mergem încet, încet şi le vorbim oamenilor. Nu ne așteptăm la
Vom merge în cele 150 de localități de trei sau patru ori pentru a informa cetățeanul etapă cu etapă...
rezultate masive ca dintr-o singură întâlnire cetățenii să-şi schimbe percepția asupra consumului mediatic. Vom merge în cele 150 de localități de trei sau patru ori pentru a informa cetățeanul etapă cu etapă: ce înseamnă o ştire falsă şi apoi cum se pot proteja de ştirile false, care sunt instituţiile media credibile atât naţionale, cât şi internaţionale.
Astfel credem că omul va putea să facă o sinteză a tot ce vede la televizor, ce ascultă la radio sau citeşte în ziar şi să separe adevărul de minciuna pe care o consumă zi de zi. Valul acesta de dezinformări este unul masiv şi ne așteptăm să crească în acest an electoral. De aceea încercăm să fim pregătiți. Vor merge în aceste localităţi rurale colaboratorii API.
Acum avem o campanie de selectare a 35 de persoane care vor fi instruite, persoane din toate raioanele ţării, inclusiv din zona transnistreană şi din autonomia găgăuză. Ele vor fi instruite cum să vorbească cu cetăţenii despre ştirile false, despre educaţia mediatică. Aceste persoane, la rândul lor, vor merge de patru sau cinci ori în câteva localităţi din raioanele din care sunt colaboratorii şi vor vorbi despre dezinformare, despre falsurile mediatice.”
Europa Liberă: V-aţi schiţat aşa un plan? La modul concret cu se întâmplă asta? trimisul Dvs. descinge în localitate şi ce face, merge pe uliță, ia legătura cu primarul?
Lilia Zaharia: „Nu, autoritățile de nivelul întâi şi cele raionale nu vor fi implicate în campania noastră. Colaboratorul va merge şi va pune anunţuri prin toate punctele strategice din sat şi va spune că peste două săptămâni, în ziua respectivă, va avea loc o întâlnire în care veți fi informaţi şi le va spune tematica. Va reveni în localitate de câteva ori până la întâlnire ca să anunţe despre eveniment. Va găsi şi un punct unde va avea loc întâlnirea. Ne-am axat pe bibliotecile săteşti sau cele şcolare. Ulterior se vor întâlni cu cetăţenii şi vor vorbi despre falsurile mediatice şi cum să dezmintă la nivelul lor informaţia pe care o consumă.”
Europa Liberă: Ziceam că îngrijiți de platforma Stop Fals! care identifică şi combate informațiile false și tendențioase din presa moldoveană. Ca să fie foarte clar, de ce apar aceste știri false, care e ţinta lor, cine sunt cei care le creează și cu ce scop?
Lilia Zaharia: „Sunt autoarea multor materiale care au dezmințit falsuri apărute în presă. Mi-am făcut concluzia că acestea apar din două motive. Unul ar fi că peste noapte se ivesc multe site-uri false care cu bună știință publică anumite informaţii manipulatorii şi propagandistice pentru a se îmbogăți la fiecare click. Pe de altă parte, sunt ştiri care dezinformează în mod intenționat pentru a duce lumea în eroare cu un anumit scop politic, social.
De exemplu, recent am dezmințit o știre care a apărut pe un site vkurse.md înregistrat în Sankt-Petersburg în care se spune că SUA pregătesc Republica Moldova pentru un eventual război hibrid cu Rusia. Este o informație falsă care nu face trimitere la nici o sursă cum ar fi autorităţi, experţi în domeniu securității, date statistice. Este o informaţie care creează panică printre oameni. Totodată această informaţie a fost distribuită de un post afiliat PSRM. Pe acelaşi portal sunt ştiri în care sunt elogiate ideile socialiştilor, dar şi acţiunile preşedintelui Igor Dodon.”
Europa Liberă: Cum se explică că falsurile mediatice şi informaţiile manipulatorii rareori ajung să fie sancționate de Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA)?
Lilia Zaharia: „CCA prin atribuirea legislativă reglementează doar partea TV şi radio. Din păcate avem o problemă în ceea ce priveşte dezinformarea din mediul online. Nu avem până în prezent nici o metodă de contracarare a acestor dezinformări şi aici mă refer la stoparea, lichidarea site-urilor care dezinformează.
Probabil cunoşteţi experienţa noastră a campaniei stopfals.md care a fost defăimată printr-un alt portal clonă – stopfals.com – un portal care
Am sesizat Ministerul de Interne pentru a lua act de ceea ce se întâmplă...
ne lua materialele integrale şi le distribuia pe reţelele de socializare cu același logo pe care îl avem noi. În acest caz am sesizat autorităţile naţionale şi internaţionale. Am sesizat Ministerul de Interne pentru a lua act de ceea ce se întâmplă. Nu am primit nici un răspuns de la instituţie că ar face anumiţi paşi. Site-ul nu a fost blocat de către autorităţile naţionale. Am recurs la alte metode prin avocaţi şi am ajuns la sursa care a putu stopa acest fals.”
Europa Liberă: În ce măsură, în opinia Dvs., recentă luptă a puterii cu propaganda rusă va diminua fluxul de ştiri false?
Lilia Zaharia: „Nu cred că va putea diminua. Cel puţin vom şti să selectăm informaţia calitativă de cea care dezinformează. De ce spun că nu cred că va diminua? Pentru că acolo lucrează echipe de sute de jurnalişti, oameni implicați în mașinăria de dezinformare. Noi suntem puţini, dar cred că prin instruire pas cu pas vom încerca să-l informăm pe cetățean cum să poată să discearnă grâul din neghină.”
