Deputații au revenit la muncă. Sesiunea de primăvară-vară a început de la 1 februarie. În cadrul acestei sesiuni, alesii poporului urmeează să dezbată și să examineze proiectul de lege ce prevede implementarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, legi ce prevăd modificarea și completarea Codului de procedură penală și a Codului contravențional, precum și proiectul legii de modificare a Constituției, unde se va indica expres orientarea strategică a Republicii Moldova. Liberal-democratul Vadim Pistrinciuc crede că într-un an electoral nu se poate vorbi despre calitatea legilor adoptate.
Vadim Pistrinciuc: „Prioritățile vor fi aceleași, se va schimba doar tonalitatea lor, fiindcă vine electorala. Vom avea o abundență de inițiative, de declarații populiste, identitare, de tot felul, pe care eu le clasific din categoria petardelor. Eu cred că ele nu prea aduc mare încredere din partea alegătorilor, oricine n-ar fi din partidele care le promovează, dar, mă rog, asta este o cutumă – înainte de alegeri trebuie să mai dai niște petarde, să mai dai niște populisme, poate oamenii s-or mai îndulci cu tine.”
Europa Liberă: Majoritatea parlamentară a și promis că urmează să fie modificată Legea Supremă a țării, Constituția, să fie inclus vectorul de integrare europeană, inclusiv să fie modificat art. 13 al Constituției, care prevede care e limba de stat a țării.
Vadim Pistrinciuc: „Da, noi așteptăm, la rândul nostru, un răspuns mai clar al lor vizavi de art. 13. Deși unii deputați ai lor au semnat această inițiativă, totuși, nu am văzut o poziție consolidată la nivel de partid. Atât timp cât sunt beneficiari…”
Europa Liberă: Unii din fruntașii PD au spus că fiecare are dreptul să voteze așa cum îi spune conștiința.
Vadim Pistrinciuc: „Acest răspuns, după mine, este mai degrabă o eschivare, decât o asumare de răspundere. Nu este un răspuns demn de un partid.”
Europa Liberă: Există șansa aceasta ca să fie modificat art. 13?
Vadim Pistrinciuc: „Eu cred că da, există această șansă de a fi modificat și vorbesc cu foarte mulți vorbitori de limbă rusă, care acceptă totalmente că este limba română și sunt de acord cu faptul că această modificare va pune punct pe un subiect pe care s-a speculat atât de mult politic, încât a umbrit mințile oamenilor timp de 26 de ani.”
Europa Liberă: Iar introducerea acestui vector de integrare europeană e un avantaj? Și pentru cine e un avantaj? Am auzit reacția dlui Dodon. Șeful statului a spus că lumea ar trebui să participe la un referendum și să spună acolo ce gândește despre calea pe care trebuie să meargă Moldova.
Vadim Pistrinciuc: „După mine, declarațiile dlui Dodon de mult deja, cam de la câteva luni de când a depus jurământul în fața Curții Constituționale, depășesc cadrul lui instituțional de președinte de stat. D-lui încearcă să facă tot felul de interpretări, care urmăresc două scopuri – să nu uite oamenii de el, că el, chipurile, luptă, pe de o parte, dar din alt punct de vedere, nu cumva să atingă prea tare
Cred în viitorul european și cred că nu există alternativă decât Uniunea Europeană pentru Moldova..
guvernarea și s-o deranjeze prea tare. Și iată, el, săracul, e pus în așa o situație să vireze între ciocan și nicovală, să nu-i supere pe partenerii săi neformali, adică Partidul Democrat, pe de o parte, iar pe de altă parte, se uită că este un morman de reacții geopolitice. Noi o să ne pronunțăm pe marginea acestei modificări de Constituție.
Am să fiu sincer, deci, unii colegi de-ai mei au deja o părere, eu încă
nu mi-am format o părere distinctă în acest sens. Pe de o parte, cred în viitorul european și cred că nu există alternativă decât Uniunea Europeană pentru Moldova, pe de altă parte, este cam cinic să o faci acum așa cum o face Partidul Democrat doar pentru a mai avea câteva bile electorale, știind că realitățile demonstrează contrariul, decât o cale europeană sigură pentru Republica Moldova.”
Europa Liberă: Ce demonstrează realitățile?
Vadim Pistrinciuc: „Că nu ai drepturi, că nu ai justiție…”
Europa Liberă: Drepturi există.
Vadim Pistrinciuc: „Ele există pe hârtie. Când drepturile nu sunt respectate, oportunitățile nu sunt oferite, când sunt ignorate părerile partenerilor de dezvoltare, când legislația este doar o hârtie, când primim note negative la capitolul democrație – astăzi încă un top, Indexul revistei „The Economist” privind „Indicele Democrației”, care, iată, prima dată oficial într-o publicație internațională stabilește că regimul politic din Republica Moldova nu este măcar o democrație…”
Europa Liberă: …este hibrid….
Vadim Pistrinciuc: „…electorală, dar este un regim hibrid –, când ai doar dușmani interni, și asta este cea mai mare greșeală a acestei guvernări, ea se dușmănește cu toți, cu toate partidele, toate organizațiile, toată societatea civilă, toată presa care îi critică, toți cetățenii care nu sunt de acord, toți sunt dușmanii acestui partid care se află la guvernare. Deci, ei luptă cu toți, deci, în acest sens...”
Europa Liberă: Partidul Democrat?
Vadim Pistrinciuc: „Da, da, întocmai, Partidul Democrat. Clar că nu poți să spui că, uite, te miști pe o linie directă.”
Europa Liberă: De fapt, unde se va ajunge, dacă continuă această stare în societatea moldavă și credeți că chiar Partidul Democrat nu-și dă seama că lucrurile nu merg spre bine?
Vadim Pistrinciuc: „Eu comunic destul de frecvent cu colegi deputați din Partidul Democrat, și nu doar, eu sunt o persoană care îmi permit să comunic cu toți, indiferent de apartenența lor politică, eu nu văd ei să fie foarte deranjați de anumite lucruri. Eu cred că ceea ce se petrece în Partidul Democrat este un fenomen cunoscut în cultura organizațională, un paternalism excesiv, altfel zis, există un șef, un boss, un patron, spuneți-i cum vreți, un tătucă acolo, dar în organizație, în țară încă nu-i acceptat, după cum vedem, care rezolvă toate problemele sau nu le rezolvă, sau rămân toate așa, sau oricum. Și ei sunt plasați în zona de confort instituțional în care să accepte tot ceea ce este. Ei, au dreptul poate să se mai plângă acolo, în guleraș, după ce revin din teritorii și văd că nu prea mișcă, nu merge. Deci, în realitate au nimerit în această capcană de disfuncție organizațională și eu am să fiu moale acum, altfel spus, hotărăște un grup restrâns, probabil, de oameni și toți ceilalți s-au plasat bine-mersi într-o zonă de confort și așteaptă toate comenzile care vor fi de dincolo.”
Europa Liberă: Dle Pistrinciuc, Dvs. vă este aproape sociologia.
Vadim Pistrinciuc: „Da.”
Europa Liberă: Aceste sondaje de opinie arată că puține partide au șanse să intre în următorul Parlament, dacă duminica viitoare ar fi organizate alegeri. De fapt, cât realism includ aceste sondaje de opinie?
Vadim Pistrinciuc: „Nu sunt eu cel mai bun specialist în sondaje. Mie ca sociolog câteodată nu-mi place că se reduce sociologia doar la sondaje, dar pot să vă spun părerea mea – sondajele trebuie citite cu atenție, și nu doar la capitolul încredere în partidele politice. Încrederea în partidele politice este o fotografie de moment și care arată efectul unor stări politice, sociale sau economice dintr-o țară. Trebuie citit atent în celelalte capitole, ceea ce politicienii nu fac și nu făceau de când îi lumea. Este realist, evident, dezamăgesc unele partide, au încredere în alte partide.
Noi am avut niște explozii politice de la 2013 încoace, care au erodat și au îmbătrânit practic ireversibil întreaga clasă politică; noi avem parte de o politică hibrid, care se face nu doar prin metode politice, dar inclusiv prin campanii mediatice care întrec limita legală – casete, dosare, orice poți să ai și frecvența lor este foarte mare, ceea ce ca efect dezamăgește foarte mult și instituțiile, și partidele, și oamenii, și societatea.
Efectul este destul de mare, însă încrederea în forțele politice este, evident, foarte joasă, inclusiv în guvernare. Pe mine mă amuză faptul
Când ai 90% de oameni care nu doar că nu te vor, dar te urăsc vreo 30% din ei, ești o valoare antipopulară
când guvernarea spune „dar noi avem 3%, avem un succes extraordinar, am crescut de trei, de două ori, avem 6”. 6% este o guvernare care se bucură de legitimitate sau nouă, își mai adaugă ei sau nu-și mai adaugă, asta-i treaba lor, este o guvernare nepopulară.
Când ai 90 la sută de oameni care nu doar că nu te vor, dar te urăsc vreo 30 la sută din ei, ești o valoare antipopulară, deci trebuie să te pună pe gânduri lucrurile acestea. Să vă mai spun un secret – în 2009, când Partidul Comuniștilor a pierdut alegerile, Vladimir Voronin avea un rating personal de peste 30 la sută. De aceea, atunci când s-au inversat lucrurile, când guvernarea, după mine, cade în groapa pe care și-o sapă. Este un proverb arab vechi care spune că „de la prea mult soare vine deșertul, dacă luminează în permanență”. Ei atât de vehement promovează lucruri pozitive, fericire în rândul oamenilor, încât asta deja dă efecte negative. Eu chiar am analizat câteva lucruri…”
Europa Liberă: Care anume?
Vadim Pistrinciuc: „Am văzut, de exemplu, unele discursuri ale primului ministru, care erau destul de atente, apropo, apreciindu-ne situația, însă concernul mediatic, care-i apără, unde sunt canalele PD-ului, și nu numai ale PD-ului, văd că și altele deja acolo se includ; e extraordinar câte sunt acolo, și eu am impresia că în țările europene e mai rău ca la noi când te uiți la ei. Și vedem că această discrepanță, această lumină orbește foarte mult și ei culeg rezultatele. Rezultatul este unul foarte simplu. Noi avem o guvernare care guvernează exclusiv prin puterea și controlul instituțiilor, nu prin autoritate politică sau leadership.”
Europa Liberă: Aceste sondaje de opinie arată că PLDM nu are șanse să treacă pragul. Ce soartă are Partidul Liberal Democrat?
Vadim Pistrinciuc: „Aceste sondaje nu arată un scor foarte bun pentru Partidul Liberal Democrat, însă nu arată că nu are dreptul să treacă. Deci, în mod evident că prin campanii, mai este un an de zile, posibilitatea de a avea o reprezentativitate în Parlament există. Apropo, când citiți sondajele, acolo este și un alt capitol care arată care ar fi bazinul electoral al PLDM. La PLDM există un bazin electoral, însă nu asta este important. Cred că toate partidele de opoziție care sunt cu adevărat pro-europene și care țin și la viitorul democratic al țării trebuie să se gândească la participarea lor în alegeri în așa fel – și aici nu vorbesc de blocuri, neblocuri, nu asta contează…”
Europa Liberă: Dar ați inițiat niște discuții referitor la crearea unui bloc?
Vadim Pistrinciuc: „Niște discuții, niște parteneriate, pot fi și separate. Deocamdată, fiecare partid este separat, dar cel puțin la nivel de mesaje, cel puțin la nivel de coordonare de anumite activități, poziționări politice în așa fel, încât aceste partide să fie prezente în Parlament cu un scor suficient pentru a împiedica acest partid, Partidul Democrat, care este departe de a fi unul democrat de a-și acapara puterea.”
Europa Liberă: Dar Dvs. credeți în această intenție de a fi creată postelectoral o alianță între PD și forțele din opoziție care se consideră pro-europene?
Vadim Pistrinciuc: „Aparent, eu nu cred în asta, eu cred că cei care vor nimeri în Parlament din partea acestor partide vor fi expuși unor presiuni foarte mari, asemenea celor care au existat, însă și rezistența va fi una puternică, fiindcă societatea va fi una extrem de sensibilă și extrem de polarizată în acel moment, fiindcă, vă dați seama, ei o să voteze pentru schimbare de regim, dar o să aibă un același regim și atunci, atenția pe fiecare din acești candidați o să fie foarte mare.
Pe de altă parte, va fi pus în aplicare acest sistem electoral, care dezavantajează democrația în Republica Moldova și, în special, partidele de opoziție, pentru că unicul scop pentru ce a fost făcut el și aprobat a fost să nu permită acestor partide pro-europene să aibă un scor decisiv, eu nu zic numai să câștige, dar decisiv, care să poată împiedica jocurile politice ale democraților și socialiștilor. Aparent nu cred în asta, însă experiența politică, poate nu atât de mare ca la alții, m-a făcut mult mai echilibrat în aprecieri și preziceri, de aceea am să-mi las o rezervă în aprecieri.”
Europa Liberă: Confirmați și Dvs. că ar exista acest parteneriat între socialiști și democrați. Ei resping vehement aceste declarații care se fac la adresa unei înțelegeri din culise între cele două formațiuni. Pe ce vă bazați argumentele atunci când vorbiți că, totuși, mai mult conlucrează decât sunt adversari politici?
Vadim Pistrinciuc: „Eu nu mă bazez pe nimic, de aceea și-s discuții de culise, ca să fie doar ei și culisele acolo. Eu citesc acțiunile pe care le văd pe față, deci, ca toți cetățenii. Eu văd, de exemplu, când guvernarea deconectează președintele, parcă ar trebui un pic să mai dea cu degetul, să se mai enerveze, dar el în momentul acela dă vina pe Washington, pe Bruxelles, pe Juncker, dar nicidecum, el se teme să pronunțe Partidul Democrat, el pronunță denumirea așa… președintele partidului, Vladimir Plahotniuc, se teme să pronunțe. Eu mă uit la niște acțiuni.
Altceva este această fugă a Partidului Socialiștilor și a președintelui Dodon de a discuta probleme foarte mari, serioase cu care el a mers în campanie – în ceea ce ține de oligarhie, ce ține de întreprinderi de stat, ce ține de bani, ce ține de acapararea puterii, de evoluția democrației –, el fuge și iar încearcă să se ancoreze în probleme de astea euforice, iarăși Washingtonul, conspirație… Eu am impresia că el se uită la – este un canal rusesc REN TV acolo și este așa o emisiune – „Ocevidnoie – neveroiatnoie” („Evident – neverosimil”), orice numai nu despre tema asta.”
Europa Liberă: Domnul Dodon are mai mult de un an de când a ajuns în fotoliul prezidențial, de ce nu a fost invitat în Parlament la o discuție?
Vadim Pistrinciuc: „Alte chestii și cel mai important… Că el trebuie să vină singur. Și iată, Dvs. dați acum un alt argument. El spune că nu îi ajung prerogative și vrea să facă un referendum. Pentru ce să faci referendum, dacă tu ai atâtea instrumente pe care nu le folosești? De exemplu, dumnealui vrea să convoace Consiliul Suprem de Securitate privind câteva sate care au declarat Unirea, mă rog, un gest simbolic, e clar că nu duce la nimic gestul acesta a oricărui om. Măi, ce temă serioasă! Pe când el nu a convocat Consiliul Suprem de Securitate, de exemplu, cu situația din autoritatea publică locală, noi avem niște mișcări tectonice enorme în autoritatea publică locală…”
Europa Liberă: Apropo, ce se întâmplă în acest domeniu?
Vadim Pistrinciuc: „…care este o autonomie locală și-i scris în Constituție care sunt drepturile acestei forme de administrare în Republica Moldova. Eu nu mai zic de chestiile ce țin de piața mass-media, am văzut că ei acolo sunt într-un fel de cârdășie cu concernul PD. La capitolul finanțarea televiziunilor, adică acțiunile lui denotă faptul că el este mai degrabă un partener. Eu nu i-am prins de mână, să zic sigur că, acțiunile vorbesc că ei sunt așa sau altfel. El, dacă sincer, deja pare comic. Eu cred că noi trebuie să ne mulțumim cu un așa „președinte”, să ne mulțumim… e urât că uneori lansează atacuri la adresa unor cetățeni, a statelor vecine, asta e rău, dar din alte puncte de vedere e bine că el așa caută teme euforice, cosmice.”
Europa Liberă: Dar să revenim la agenda parlamentară și la ce se întâmplă în administrația publică locală, guvernanții spun că s-a terminat reforma la nivel central, acum ar urma să ajungă și la reformă în teritorii, inclusiv s-a vorbit despre o reformă teritorial-administrativă. Se pare că nu mai reușiți să discutați în Parlament acest subiect. Dar Dvs. vă este clar de ce atât de mult se plâng în ultimul timp aleșii locali?
Vadim Pistrinciuc: „Uitați-vă, s-au produs câteva lucruri foarte puternice: în primul rând, schimbarea culorii politice a foarte mulți aleși locali, deci, noi nu vorbim de 10-20 la sută. Da, eu recunosc, tot timpul și noi când am fost la guvernare, o parte din cei care erau cu Partidul Comunist veneau și poziția mea era una că hai să fim un pic mai selectivi. Este un procent care își schimbă tablele, dar noi vorbim despre sute de primării din toate partidele politice, care au aderat la un singur partid, la PD, noi vorbim de zeci de semnale din mass-media.”
Europa Liberă: De ce nu abordați acest subiect în Legislativ?
Vadim Pistrinciuc: „Chemăm și-l discutăm și în Legislativ, ni se spune că nu e adevărat, uitați-vă dosarele, ni se arată niște grafice, sunt conform culorii politice care există, însă realitatea arată ceva diferit. În consecință, primarii, inclusiv cei care au aderat la PD, unii dintre ei care mai au curajul să vorbească măcar prin culoare spun că ei se simt ca niște instrumente, instrumente care vor fi folosite la maximum în aceste alegeri pentru a aduce niște voturi.
Acum, problema funcțională și democratică, primarul nu îi un simplu actor politic, primarul este elementul principal al autorității statului într-o comunitate, primarul este cel care comunică cu cetățeanul de la naștere și până când acesta decedează. Deci, familiile acolo vin, condițiile de muncă sunt foarte proaste, salariile sunt foarte mici, ei sunt ținuți ca un fel de prizonieri, sunt speriați cu dosare, sunt folosiți ca instrumente politice. Te împacă că pe timpul vostru n-a fost mai bine, pe timpul vostru a fost mai rău.
Eu tot timpul mă uit la o altă cartă, uitați-vă la carta pluralismului politic la nivel local, chiar și pe timpul comuniștilor era o diversitate politică la nivel de consilii raionale, după 2007 au fost 17, dacă nu mă înșel, câștigate de alte partide. Ce, ei nu aveau posibilitatea să facă un val în toți consilierii și să fie toți 30 de-o culoare?…”
Europa Liberă: Politică?
Vadim Pistrinciuc: „Eu cred că aveau, dar totuși s-au gândit că acesta e un mic avantaj să ai un pluralism democratic la nivel local, mai ales că oamenii aceștia la nivel local nu prea au timp de politică ca atare, ei au probleme lumești, locale, foarte multe cu care se ocupă. Noi vrem de la ei să fie și agenți performanți de atragere a resurselor, să fie manageri de proiecte, manageri ai schimbării comunitare, pe de altă parte, îi tragem de mână, pe de altă parte, îi presăm. Exemplele astea cu primarii la televizor, arestați în mod brutal, ele pentru ce se fac? Pentru a-i speria, și ele își ating scopul.
Acum avem primari timizi, timorați, pentru ei mai vorbește CALM-ul și președintele acestei organizații, mergi cu ei în ședințe, ei îți spun că nu au salarii, nu au bani și sunt țintă, vânați de partide și de nu știu ce, autonomia locală li se ia, parcă am trecut noi de divizarea aceasta a bugetelor pe liste, cum a fost când eram și noi la guvernare, liste adiționale la Parlament, s-a introdus iarăși și iarăși – ție un milion, ție – 500 de mii, depinde cu cine ești. Autonomia locală financiară iarăși este limitată și eu cred că, la următoarea evaluare din partea Consiliului Europei a autonomiei locale, noi o să avem o cădere.”
Europa Liberă: Admiteți că, totuși, ar putea să se discute situația din administrația publică locală în Parlament?
Vadim Pistrinciuc: „În permanență sunt discuții, dar aici trebuie să fie o discuție politică matură. Eu cred că PD-ul acum are un scop foarte matematic, el vrea autoritățile locale așa dependente de ei. Scopul lor care este, hai să fim sinceri, nu este reforma, scopul lor e să rămână la guvernare. Pentru asta au un anumit instrumentarium: instituții, justiții, presă etc. specialiști, consilieri, bani, mai știu eu, și autoritățile locale tot sunt un instrumentarium, ei privesc asta, nu au nevoie de o anumită autonomie, dar o să ajungă în momentul când punctul de fierbere o să fie foarte tare și o să vrea să dea mai multe libertăți și primăriilor, și cetățenilor, dar o să fie târziu.”
Europa Liberă: Și ce credeți, vor veni bani din exterior pentru Republica Moldova, asistență financiară?
Vadim Pistrinciuc: „Eu sunt pentru ceea că o să vină, eu nu cred că guvernarea trebuie pedepsită prin diete de proiecte cetățenești și comunitare decât prin guvernare; vreți să pedepsiți elitele, aveți conturile lor, aveți listele lor, pedepsiți-i pe ei, însă problema cu „performanțele” ale Moldovei este atât de mare, încât cred că nu va fi o finanțare rectilinie și deplină, vor fi unele finanțări mai modeste, după care vor fi pauze și negocieri, și aprecieri negative și, dacă ne uităm inclusiv la ceea ce scriu unii analiști de la Washington sau de la Bruxelles, s-ar putea să repetăm și istoria Ucrainei, care a primit unele tranșe, dar pe urmă, din cauza stagnării pe anumite domenii, s-a oprit finanțarea. Eu nu vreau acest lucru, eu vreau, dacă elitele sunt vinovate în anumite lucruri, să fie ele sancționate, nu cetățenii și aș vrea mai multe proiecte europene orientate spre comunități.”
