Zeci de oficiali, diplomați și experți străini au participat vineri la Chișinău la o conferință interparlamentară pe probleme de securitate. Conferința, după cum veți auzi în relatarea Lilianei Barbăroșie, s-a axat mai ales pe securitatea a trei țări din Parteneriatul Estic – Republica Moldova, Ucraina și Georgia - care se confruntă cu amenințarea rusă.
Cele trei ţări trebuie să-şi continue să-şi reformeze sistemele de apărare, iar Occidentul – să le ajute să se opună ameninţărilor de tip hibrid. Este ceea ce le-a sugerat vineri autorităţilor de la Chişinău, Kiev şi Tbilisi un fost demnitar de rang înalt al NATO, până nu demult secretar general adjunct al Alianţei, Alexander Vershbow.
În cazul R. Moldova, a subliniat el, lucrurile au mers mai greu.
Moldova a beneficiat de sprijinul NATO pentru a-şi întări capacităţile de apărare. Programul merge însă lent şi se află abia în primă fază. Moldova trebuie să se gândească la ce resurse cheltuie în general pentru apărare, a mai sugerat diplomatul.
Cel mai important gând al său a fost totuşi că guvernul trebuie să consolideze statul de drept, asta fiind soluţia cea mai bună de rezistenţă în faţa influenţei ruse.
La începutul independenţei sale, în anii 90, R. Moldova a ales neutralitatea, în încercarea de a se ajunge la un consens naţional în chestiunea legată de securitatea sa şi relaţia cu fosta metropolă.
Numai că acest consens a eşuat, spune Jonathan Eyal, expert britanic născut în România, director pentru studii de securitate la Institutul Serviciilor Unite Regale.
Analistul britanic spune că înţelege încercarea actuală a guvernului de la Chişinău de a se abţine să ridice un nou subiect de dispută cu segmentul prorus al societăţii, într-un context electoral, adăugînd:
„Cred că a fost o prostie de la bun început. Nu cred că vreun stat în Europa astăzi poate să vorbească în mod serios despre neutralitate. Dacă ne uităm la Elveţia sau Suedia – cazuri tradiţionale de neutralitate – nici ele nu mai sunt neutrale cum au fost în urmă cu 25 de ani. Şi nu văd de ce Moldova trebuie să fie altfel.”
Ce au spus autorităţile de la Chişinău celor pe care i-au invitat pentru a le cere sfaturi? Că regretă lipsa, în cazul moldovenesc, a unei politici de integrare a UE ca aceea faţă de statele din Balcani.
„Asocierea politică şi economică este un instrument care ne oferă multe avantaje. Dar oare e suficient? Poate că da, poate că nu”, a afirmat preşedintele parlamentului de la Chişinău Adrian Candu.
Candu a încercat și să explice de ce guvernarea de la Chişinău a ales să combată propaganda rusească prin mijloace restrictive:
„Înţelegem că o societate democratică trebuie să fie liberă. Dar nu putem să nu răspundem la ameninţările hibride ce ne subminează tot mai mult securitatea.”
