Un articol al corespondentului Europei Libere Carl Schreck în traducerea și adaptarea lui Lucian Ștefănescu.
Selecționîndu-l pe fostul ambasador american la ONU ca nou consilier al său pe probleme de securitate națională, președintele Statelor Unite Donald Trump a ales un om ale cărui declarații de politică externă sînt în contradicție cu propria sa viziune privind rolul Americii în lume.
În timp ce Trump s-a pronunațt înainte împotriva „schimbării de regim” și a „construirii de națiuni”, Bolton (69 de ani) e un susținător vocal al intervenției Americii în străinătate și a fost avocatul răsturnării guvernelor ostile Statelor Unite.
Bolton este și un critic dur al președintelui rus Vladimir Putin și al guvernului său, în timp ce Trump a spus că dorește să repare relațiile bilaterale afectate de conflictele din Ucraina și Siria, și de presupusa ingerință a Rusiei în alegerile americane.
Punctele de vedere conservatoare ale lui Bolton asupra Iranului și Coreii de Nord sînt mai apropiate de acelea ale lui Trump.
Însă la scurt timp după ce Bolton a spus în februarie că o lovitură preventivă a Washingtonului împotriva Fenianului ar fi perfect legitimă, Casa Albă a anunțat că Trump a accceptat o invitație de a se întîlni cu liderul nord-coreean pentru a discuta programul nuclear al țării sale.
După ce Trump a anunțat în 22 martie numirea lui Bolton, acesta a declarat la Fox News că declarațiile sale anterioare pe mai multe chestiuni sînt acum în spatele lui.
„Important e ce spune președintele și sfaturile pe care i le dau eu”, a adăugat John Bolton.
Să trecem acum în revistă ce a declarat Bolton despre principalele teme de politică externă.
Rusia și Vladimir Putin
Când vine vorba de Rusia și de președintele ei, Bolton e un „șoim”, și vorbește despre nevoia imperioasă de „descurajare”, pentru a contracara ceea ce el spune că e proiecția agresivă de putere în exterior a Moscivei, care amintește de era sovietică.
„Rusia lui Vladimir Putin stă la pîndă în Europa de est și Orientul Mijlociu într-un fel cum nu s-a mai văzut de la Războiul Rece încoace”, a declarat Bolton pentru „The Washington Post” după alegerea lui Trump în noiembrie 2016.
„Lăsat necontrolat de politica slabă și incapabilă a lui Obama, Putin a avut toate motivele să creadă că insistența va face ca orice obiectiv dorit de Rusia să fie atins.”
Bolton a fost și avocatul tratării lui Putin cu mână forte în chestiunile bilaterale și de securitate națională.
Discutînd despre fostul colaborator al Agenției Naționale de Securitate Edward Snowden , care a primit azil în Rusia, John Bolton a spus în 2013 într-un interviu pentru Fox News că pentru a se concentra mai bine pe felul cum gândește Putin americanii ar trebui să facă lucruri care să-l doară și pe el.
Nu e clar dacă Bolton își va tempera pozițiile sau retorica despre Rusia în funcția de consilier pentru securitatea națională al lui Trump. Tensiunile publice dintre Trump și cel pe care Bolton înlocuiește - H.R. McMaster - au ieșit la iveală în februarie, după ce McMaster a spus că dovezile ingerințelor rusești în Statele Unite sînt „chiar de necontestat”.
„Generalul McMaster a uitat să spună că rezultatul alegerilor din 2016 nu a fost influențat sau schimbat de ruși”, a spus Trump într-un mesaj postat pe Twitter.
În iulie 2017, Bolton a calificat drept „insultătoare” negarea de către Putin la o întîlnire cu Trump a ingerinței rusești în alegerile americane, și a spus că „încercarea de a submina constituția Americii e mult mai mult decît o obișnuită operațiune acoperită”.
„De fapt e un casus belli, un adevărat act de război, și unul pe care Wahsingtonul nu-l va tolera niciodată”, a scris Bolton într-un articol publicat de „The Telegraph”.
În timpul campaniei sale prezidențiale, Trump ca generat îngrijorare în Alianța Nord-Atlantică, sugerînd că ar putea renunța la garanția de protejare a celorlalți membri NATO dacă aceștia nu-și sporesc cheltuielile pentru apărare.
Această sugestie i-a alarmat în special pe membrii Alianței din Europa de est care au făcut parte din lagărul socialist în era sovietică.
Bolton a criticat aspru sugestia lui Trump, declarînd în iulie pentru site-l conservator de știri Breitbart News că remarcile lui Trump „încurajează agresiunea rusească” și le-a numit „un cuțit înfipt în inima celei mai de succes alianțe politice și militare din istoria omenirii. El trebuie să le retragă și să revină asupra poziției lui”.
Bolton consideră că NATO e un bastion împotriva a ceea ce el numește o Rusie „beligerantă”, și a spus într-un interviu din octombrie 2016 că „apărarea Europei centrale și de est și a fostelor republici din URSS e extrem de importantă pentru Statele Unite”.
El a adăugat că se teme de o potențială „provocare” din partea Moscovei la adresa celor trei membri baltici din NATO - Letonia, Lituania, Estonia, în care ar putea fi implicate populațiile rusofone de acolo.
Iran
Donald Trump a promis în campania sa electorală că dacă e ales „vremea construirii de națiuni ase va termina rapid și decisiv”.
Cu toate astea, John Bolton a fost un avocat important al intervenției americane externe pentru înlăturarea guvernelor ostile, inclusiv al invaziei Irakului din 2003, despre care Trump a spus că a fost un „dezastru”. În noiembrie 2016, Bolton a spus pentru Breitbart News că singura soluție pe termen lung de
Aiatolahii sînt principala amenințare la adresa păcii și securității în Orientul Mijlociu. Acum, îndepărtarea lor nu va aduce lumină și dulceață în regiune, asta e sigur, dar va elimina principala amenințare.
rezolvare a problemelor cu Iranul este o „schimbare de regim”.
„Aiatolahii sînt principala amenințare la adresa păcii și securității în Orientul Mijlociu. Acum, îndepărtarea lor nu va aduce lumină și dulceață în regiune, asta e sigur, dar va elimina principala amenințare”, a spus el.
Bolton e un opozant ferm al acordului dintre puterile lumii și Iran menit să reducă capacitatea nucleară a Teheranului în schimbul ridicării unora dintre sancțiuni. Înaintea semnării tratatului din 2015, el s-a pronunțat pentru o campanie de bombardament asupra unora din instalațiile nucleare ale Iranului, spunînd că „numai o acțiune militară poate obține ce e necesar” pentru a preveni ca Iranul să fabrice arme atomice.
Opoziția față de acordul nuclear cu Iranul a fost una din părțile centrale ale campaniei lui Trump în 2016 și a promis să-i pună capăt, deși McMaster s-a pronunțat pentru întîrzierea unei asemenea acțiuni.
De atunci președintele american a amenințat că va retrage Statele Unite din tratatul nuclear, dacă aliații europeni și Congresul american nu cad de acord pînă în 12 mai să repare „defectele dezastruoase” ale acordului și nu impun noi restricții aspre menite să reducă capacitatea iranienilor de a produce rachete balistice și de se implica în conflicte regionale.
John Bolton a spus că de la semnarea acordului semnat la Viena de către așa-numitul grup P5+1 (China, Franța, Rusia, Statele Unite, Marea Britanie plus Germania) și Teheran, „comportamentul belicos al Iranului în îngreaga lume a sporit în intensitate”.
„E clar că Teheranul a văzut în acordul de la Viena o simplă pauză în calea sa de a obține mai multe concesii din partea Statelor Unite”, a scris John Bolton în august.
Siria
John Bolton a aruncat vina pentru actualul război din Siria în parte pe angajamentul american pentru acordul cu Iranul de pe vremea predecesorului lui Trump, Barack Obama. El a spus că Obama nu a vrut să mânie Teheranul cu o intervenție puternică împotriva președintelui sirian Bașar al-Assad, sprijinit de Iran și Rusia în acest conflict.
La începutul războiului sirian, Bolton a scris că Washingtonul ar trebui să abordeze conflictul din Siria „pe baza unei strategii, nu a emoției”, și să evite „reacțiile reflexe în locul analizelor atente.”
Într-un eseu din 2012, el spus că schimbarea regimului din Siria este „la prima vedere în interesul Americii”, dar a avertizat asupra pericolului ce vine din faptul că nu se știe cum ar putea arăta un eventual guvern succesor. El a recomandat sprijinirea „liderilor rebelilor cu adevărat secularii, care se opun islamului radical”, și care resping „hegemonia rusă și iraniană asupra țării lor.”
În 2015, Bolton a scris că „Siria și Assad sînt un spectacol strategic de circ și că „adevarata problemă e regimul de la Teheran”. Assad, scrie Bolton, e o chestiune secundară în comparație cu renunțarea la acordul nuclear iranian și distrugerea militanților grupării Statul Islamic.
Gruparea Statul Islamic, Iraq
John Bolton l-a acuzat pe Obama că a folosit strategia cîrtiței pentru înfrîngerea militanților din gruparea Statul islamic, considerînd în mod incorect că lupta împotriva acestei grupări teroriste e o operațiune de poliție mai mult decît un război cu teroriștii.
În ce privește combaterea extremiștilor ISIS, Bolton e avocatul unei politici robuste sub conducere americană și participare deplină, inclusiv cu forțe terestre, pentru distrugerea ISIS.
Bolton a cerut de asemenea alocarea unui teritoriu luat de la Siria și Irak pentru crearea unui stat sunit.
Elaborînd pe marginea acestei propuneri în noiembrie 2015, Bolton a venit cu o viziune anti-ISIS divergentă apelului făcut de Trump pentru unirea forțelor cu Kremlinul în acest efort:
„Obiectivul ruso-iranian de are instaura guvernele irakian și sirian în fostele lor frontiere e un obiectiv fundamental contrar intereselor americane, israeliene și ale țărilor arabe prietene.”
Într-un editorial pentru „The Wall Street Journal”, John Bolton a scris că Statele Unite ar trebuie să abandoneze sau să reducă substanțial sprijinul militar acordat guvernului irakian actual. (LȘ)
