Linkuri accesibilitate

Ion Tăbârță: „Cred că mulți vor să înțeleagă ce se întâmplă cu adevărat”


Ion Tăbârță.

Un interviu despre ultimele evoluții în procesul de pace transnistrean.

Expertul Ion Tăbârță de la IDIS Viitorul spune că deciziile „pe bandă rulantă în reglementarea transnistreană la care am asistat ultima săptămână dau impresia că „undeva s-a dat undă verde” și consideră că lucrurile se îndreaptă către o federalizare de facto a Republicii Moldova.

Europa Liberă: Domnule Tăbârță, în ultima săptămână am asistat la câteva evoluții destul de spectaculoase, să spunem așa, în reglementarea transnistreană. Sunt lucruri care se discută de ani de zile și iată că săptămâna trecută am văzut că se rezolvă cumva așa, pe bandă rulantă. Ce se întâmplă, de fapt, în procesul de reglementare?

Ion Tăbârță: „Bună întrebare. Cred că mulți vor să înțeleagă ce se întâmplă cu adevărat. Se creează impresia că, parcă, s-a dat undeva undă verde ca anumite procese în evoluția reglementării conflictului transnistrean să meargă pe această bandă rulantă.

Când vorbim despre această reglementare a conflictului transnistrean, trebuie s-o abordăm din trei aspecte. Prima abordare este reglementarea politică, problema statutului regiunii transnistrene în componența Republicii Moldova, al doilea aspect este aspectul militar, problema fostei armate a 14-a, armatei sovietice a 14-a, care este dislocată pe teritoriul Republicii Moldova, dar și a acelei misiuni de pacificare, și a treia – problemele cu aspect administrativ, social-economic, cultural, educativ și așa mai departe.

Dacă vorbim despre această reglementare, observăm că, în ultimul timp aceste decizii revoluționare se referă doar la cel de-al treilea aspect al problemei reglementării transnistrene. Toate deciziile, fie că este vorba despre cele patru protocoale semnate la finele anului trecut, acea deschidere a podului de la Gura Bâcului, această decizie referitoare la plăcuțele de înmatriculare fac parte din cel de-al treilea coș al acestei probleme de reglementare. Ori cred că pe noi, toți cetățenii Republicii Moldova, dar și, în general, statul Republica Moldova, ne interesează în mod special primele două probleme – reglementarea politică și problema dislocării fostei armate sovietice, acum ruse, în regiunea de est a Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Domnule Tăbârță, dar Guvernul de la Chișinău, până recent, spunea că și pe el îl interesează aspectele astea și insista pe discutarea acestor probleme legate de aspectele politice și cele de securitate. Ce s-a întâmplat?

Ion Tăbârță: „Noi nu avem nici un fel de informații. Poate și se discută, dar nu avem nimic solid fixat. Toate aceste discuții, toate aceste protocoale semnate duc la aceea că regiunea transnistreană, cumva, se deschide spre exterior, însă autoritățile noastre constituționale, practic, nu primesc control sau primesc un control foarte, foarte limitat asupra acestei regiuni.

Esența reglementării trebuie să fie că orice decizie să ducă la reîntoarcerea regiunii transnistrene în câmpul constituțional al Republicii Moldova. Ca soluție finală aici trebuie să se ajungă. Ori, toate aceste decizii care se iau între Chișinău și Tiraspol, cu asistența observatorilor din formatul de reglementare, nu ne garantează nouă acest lucru. Liderii nerecunoscuți de acolo, semnând cu Chișinăul aceste documente, în continuare vorbesc despre independența statală, despre statalitatea „republicii moldovenești nistrene”. Ei nici nu admit o eventualitate ca regiunea transnistreană, așa-numita statalitate a lor, să fie parte componentă a Republicii Moldova.

Și aici avem așa-numitele paradoxuri care se deosebesc de discuțiile pe care le-au abordat Snegur, Lucinschi sau chiar și Voronin cu Smirnov. El, când au început discuțiile de reglementare în 1994, chiar a fost o decizie a Sovietului Suprem de la Tiraspol, unde ei vorbesc despre o confederație. În toate acele documente care se terminau pe la finele anilor 1990, începutul anilor 2000, undeva era stipulat că Republica Moldova va fi în componența de teritorială a anului 1990. Ori acum aceste decizii ne arată nouă clar cum se va putea ajunge la reglementarea politică a conflictului transnistrean. Nicăieri nu este stipulat că drept soluție finală este că regiunea transnistreană devine parte componentă a Republicii Moldova. Nici într-o declarație, nici într-un protocol nu e indicat deloc acest lucru.”

Europa Liberă: Domnule Tăbârță, voiam să trecem punctual pe deciziile care au fost adoptate săptămâna trecută și să-mi spuneți care este viziunea dumneavoastră. Am văzut acel comunicat al Guvernului care vorbea despre faptul că a fost soluționată problema terenurilor pentru o perioadă de 20 de ani. Am auzit și voci critice din partea fermierilor care lucrează acolo, care sunt sceptici și nu au niciun fel de garanție că problema ar fi rezolvată pentru termenul care este indicat în acest protocol.

Ion Tăbârță: „Aspectul terenurilor, deocamdată, este unul foarte și foarte ambiguu. Da, guvernarea trebuie, cumva, să-și acopere prin anumite declarații pașii făcuți sau deciziile luate. Însă noi vom vedea cât de reușită a fost această decizie doar după ce va trece o anumită perioadă de timp și vom vedea că acei oameni, acei fermieri nestingherit vor putea să-și prelucreze pământul.”

Europa Liberă: Și când vorbiți de o anumită perioadă de timp, vă referiți nu la luni, dar la ani de zile?

Ion Tăbârță: „La ani de zile, desigur. Acum, poate, în aparențe să se creeze impresia că da, într-adevăr se respectă. Însă este foarte important ca ulterior să nu apară alte aspecte de ordin tehnic sau juridic pe care să le invoce așa-numitele autorități de acolo ca argument pentru a explica de ce fermierii nu pot să-și prelucreze pământurile.

Noi trebuie să avem o anumită perioadă de câțiva ani și, totodată, să avem acea confirmare a oamenilor de acolo, a fermierului, că da, uitați-vă, în urma acestei înțelegeri, noi putem să prelucrăm fără probleme pământurile noastre, nestingheriți de nimeni, nu ni se pun nici un fel de bariere, acesta este pământul nostru, noi mergem, în prelucrăm…”

Europa Liberă: Și avem niște garanții că, în următorii ani, lucrurile vor continua la fel

Ion Tăbârță: „Exact. Deocamdată, doar s-a semnat aici un document, dar cum va funcționa acest document încă rămâne de văzut. Doar după ce va trece o anumită perioadă și vom vedea clar că, într-adevăr, acei fermieri pot să-și prelucreze pământul fără anumite bariere, atunci, da, desigur că vom aprecia pozitiv această decizie a Guvernului Republicii Moldova.”

Europa Liberă: În ceea ce privește soluția cu plăcuțele de înmatriculare, iarăși, s-a vorbit mult despre faptul că Chișinăul a fost cel care a cedat mai mult și s-a făcut referire și la experiența altor zone de conflict care au reușit să-și mențină mai mult însemnele statalității pe aceste plăcuțe de înmatriculare pentru regiunile secesioniste.

Ion Tăbârță: „Problema comparației cu alte regiuni, cu alte zone de conflict totuși diferă de situația pe care o avem noi în Republica Moldova, pentru că toate acele zone de conflict, da, poate cu anumite probleme, dar se supun autorităților constituționale ale statului respectiv. S-a vorbit foarte mult despre Irlanda de Nord, despre acea regiune cu tendințe clare separatiste din Marea Britanie. Dar Irlanda de Nord este parte componentă a statului britanic. Mai degrabă, exemplul Irlandei de Nord ar merge cu cel al UTA Găgăuzia, care, cu anumite probleme, dar, oricum, este în câmpul constituțional al autorităților de la Chișinău. Ori, regiunea transnistreană încă nu face parte din acest câmp constituțional.

Și aici problema se duce la reglementarea politică. Acordarea acestui regim sau acestui statut cu aceste plăcuțe neutre ar fi trebuit, cumva, de legat de reglementarea conflictului transnistrean. Spre exemplu, să fie clar indicat că acest regim este pe o perioadă de 10, 15, 20 de ani, până când va fi reglementat politic. Până ce va fi reglementat politic conflictul transnistrean, până când va fi reglementat statutul politic în cazul Republicii Moldova, merge astfel de titlu.

Ulterior vom veni cu anumite revizuiri sau vom vedea dacă vor mai fi ele necesare sau, în general, scoatem și punem numere ca în întreaga Republică Moldova. Problema este, în acest caz că nu se face niciun fel de referință la reglementarea politică a conflictului transnistrean. Ce nu s-ar spune, aceasta este o favoare, dacă pot să mă exprim așa, acordată de Chișinău regimului de la Tiraspol, pentru că regiunea transnistreană are nevoie de o anumită deschidere.

Vom vedea ce impact va avea această decizie asupra prețului mașinilor din Republica Moldova. Nu este exclus că via regiunea transnistreană în Republica Moldova să pătrundă mașini la un preț mai redus. Vedem că această decizie nu este o obligațiune pentru toți cetățenii din regiunea transnistreană, dar este doar la libera alegere. Ceea ce nu înseamnă că în Chișinău autoritățile instituțiilor de aici vor putea duce o evidență și primi un anumit control asupra tuturor mașinilor din regiunea transnistreană. Mai degrabă, anumitor segmente de acolo care au nevoie de acea ieșire în exterior li s-a oferit această ieșire.

Dar problema plăcuțelor de înmatriculare trebuia să fie folosită de către Chișinău drept o pârghie pentru reglementarea politică a conflictelor. Ori noi această pârghie, prin această decizie, la moment o pierdem. Și aici este marea problemă în această decizie. Sau, poate, avem anumite documente sau anumite înțelegeri convenite, asumate de către părți, inclusiv ale mediatorilor, în special a OSCE-ului. Pentru că mulți spun că, de fapt, domnul Scanlan ar fi arhitectul acestor înțelegeri. Vreau să cred că misiunea OSCE are lucrurile sub control, iar aceste decizii ne vor îndrepta spre reglementarea politică a conflictului transnistrean.”

Europa Liberă: Foarte pe scurt, spuneți-mi ce mesaj va transmis dumneavoastră întâlnirea dintre Dodon și Krasnoselskii?

Ion Tăbârță: „Mai degrabă este o întâlnire cu tentă electorală. Este evident că Igor Dodon a fost lăsat pe tușă privind reglementarea transnistreană. El în campania sa pentru prezidențială a făcut din problema transnistreană o carte de bătaie. A venit cu foarte multe promisiuni, însă știm foarte bine că aceste promisiuni ale lui nu au dus la nimic. Iar pe filiera rusă el, cumva, este scos în prim plan, pentru că în plan electoral este bine pentru interesele geo-politice ale Federației Ruse să se scoată în evidență că Igor Dodon poate juca un rol în reglementarea transnistreană.

Însă, după cum evoluează lucrurile, vedem că nu este așa. Decizia aparține executivului sau, mai degrabă, partidului de guvernământ și nicidecum Președinției.”

Europa Liberă: Prognoze pentru viitor? Este an electoral, în toamnă va avea loc campania electorală, credeți că se va trage tare acum pentru a încerca un maxim de rezultate înainte de această campanie?

Ion Tăbârță: „Da, desigur. Acum tot ce se face are și un puternică tentă electorală. Și în deciziile luate de actorii politici, desigur, sunt cumva exagerate anumite aspecte și, dimpotrivă, trecute într-un con de umbră altele. Faptul că s-a mers pe aceste decizii fără precedent va fi o carte de bătaie în mod special pentru partidul de guvernământ.

Însă, dacă ne referim la dosarul transnistrean și la subiectul alegerilor parlamentare, este foarte important de văzut ce va fi cu acele două mandate pe care regiunea transnistreană le va primi în Parlamentul Republicii Moldova. Mulți experți spun, și nu fără temei, că este un început de federalizare de facto a Republicii Moldova. Reprezentații regiunii transnistrene vor avea doi deputați în Parlamentul Republicii Moldova, fără ca Chișinăul să poată pătrunde în spațiul politic, mediatic sau în spațiul de partide al regiunii transnistrene.

Vom vedea cum, ulterior, această deschidere foarte redusă a Parlamentului Republicii Moldova pentru regiunea transnistreană cu ce noutăți va veni pentru procesul legislativ, dar și politic din Republica Moldova”

XS
SM
MD
LG