Linkuri accesibilitate

Fermierii din Dubăsari au rezerve faţă de soluţia găsită de guvernanţi (VIDEO)


Săteni la Cocieri

Proprietarii de terenuri nu cred că problema ar fi fost soluționată pe 20 de ani, așa cum susține guvernul.

Guvernul de la Chișinău a anunțat că „a soluționat” pe 20 de ani problema accesului fermierilor moldoveni din stânga Nistrului la terenurile lor de după șoseaua Dubăsari - Tiraspol. Satele Cocieri, Coșnița, Doroțcaia, Molovata Nouă și Pârâta se află între Nistru și șosea, iar pământurile locuitorilor - dincolo de șosea. Șoseaua este controlată de autoritățile transnistrene, satele – au rămas sub administrația Chișinăului. După războiul din 1992, accesul proprietarilor la terenuri a fost problematic. Dar de acum guvernul spune că va fi necondiționat timp de două decenii.

Fermierilor li s-a promis accesul la terenuri încă în noiembrie anul trecut când Chișinăul şi Tiraspolul au semnat cinci protocoale, unul dintre care viza terenurile. Atunci se spunea că în maxim două luni fermierii vor redobândi pe un termen de cinci ani accesul nestingherit pământurile care aparțin proprietarilor din raionul Dubăsari. Partea transnistreană a cerut însă o amânare până în toamna acestui an, pentru a permite strângerea recoltei celor care au prelucrat acele terenuri începând din 2014 de când a fost restricționat accesul proprietarilor la loturile lor. Compromisul la care s-a ajuns acum în urma negocierilor e că fermierii vor putea prelucra terenurile abia de la 1 august, dată cerută de Tiraspolul, care la rândul său a acceptat o extindere a termenului de garanţie de la 5 la 20 de ani, ne-a explicat Viorel Cernăuţeanu, consultant principal al Biroului Politici de Reintegrare:

„Noi nu facem o favoarea părții transnistrene. Ar fi eronat să zice așa. Pur și simplu intrăm în situația persoanelor şi agenților economici care au avut careva cheltuieli tot acolo. O parte dintre agenții economici sunt cetățeni de-ai noștri chiar din municipiul Chișinău care utilizează acum terenurile respective. Să nu credeți că este vorba de compromisuri de alt gen. Pur şi simplu noi am mers în întâmpinare, le permitem să strângă roada, ei ne-au mers în întâmpinare. Noi de fapt am cerut pe o perioada şi mai mare, dar deja compromisul atins a fost de 20 de ani.”

Viorel Cernățeanu ne-a mai spus că fermieri care îşi vor restitui terenurile vor obține compensații în acest an, mărimea cărora deocamdată nu a fost stabilită, dar cel mai probabil va fi apropiată de cea a compensațiilor din 2017 - de 1200 de lei per hectar care încă urmează a fi achitate.

Reprezentanții Biroului Politici de Reintegrare au comunicat azi compromisul la care s-a ajuns administrațiilor publice locale din localitățile Cocieri, Coșnița, Doroțcaia, Molovata Nouă, Pârâta şi nemijlocit agenților economici din raionul Dubăsari. Vestea pare să nu-i fi bucurat însă, aşa cum ne-au spus doi agenţi economici cu care am reuşit să stau de vorbă. Unul dintre ei este Ştefan Driga din satul Molovata Nouă, care arendează 220 de ha de după traseul Rîbniţa-Tiraspol.

Am luat credit. Acum stau cu semințele şi îngrășămintele şi nu am acces la pământ. Am angajat din nou oameni. Ce fac cu toate acestea acum? Cine o să-mi întoarcă cheltuielile? Nimeni...

„În noiembrie au spus că două luni şi aveţi acces la pământ, dar azi dimineaţa au venit şi ne-au spus că de la 1 august şi că mai mult nu pot negocia. Acum nu avem acces. Noi ne-am pregătit, am cumpărat semințe, chimicate, tot şi ne-am pregătit pentru semănat şi ne-au zis că de la 1 august, nu acum.”

Europa Liberă: De ce atât de târziu?

„Pentru că Transnistria nu vrea să ni le dea. Iar până la 1 august câtă apă a trece pe Nistru şi iarăşi ne-or bloca. Iată în ce situaţie sunt eu acum. Am luat credit. Am cumpărat şi acum stau cu semințele şi îngrășămintele şi nu am acces la pământ. Am angajat din nou oameni. Ce fac cu toate acestea acum? Cine o să-mi întoarcă cheltuielile? Nimeni. Sămânța e luată, dar la anu ea îşi pierde germinația. Sunt cheltuieli, nu-i joacă. Un sac de sămânţă de floarea soarelui la hectar costă 140 de euro. Dacă am luat la 200 de hectare, ştiţi cât e asta.”

Europa Liberă: Guvernul zice că vă dă nişte compensaţii?

„Care compensaţii, dacă nici pe cele de anul trecut de 1200 de lei per hectar nu le-au achitat? Ce vorbă să fie. Şi-au șters picioarele de noi. Nici nu vă închipuiți ce înseamnă asta. E o tragedie mare. Noi ne-am…”

Europa Liberă: V-aţi dezamăgit?

„Nu că dezamăgiți. Suntem distruși.”

Un alt agent economic Vera Semionov este din satul Doroţcaia. În 2014 când partea transnistreană i-a interzis accesul la terenuri avea în gestiune o suprafaţă de 325 de ha. Acum a rămas cu mai puţin de jumătate:

„Vrem pământul înapoi!”
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:13:35 0:00

„Mi-au rămas vreo 128 de ha. Celelalte s-au dus în alte gospodării. O fost un agent economic din partea ceea care anul acesta a lucrat terenurile şi nu s-a achitat deloc cu oamenii, dar acum o luat şi s-a înregistrat în Moldova, o strâns cote şi s-au dus o parte bună din cotași în partea ceea, la agentul economic al lor.”

Vera Semionov tratează şi ea cu neîncredere soluţia anunţată de guvern.

„Din noiembrie se tot vorbeşte şi ne-au spus că o să ne dea terenurile semănate, nu are importanță cum o să fie. Din noiembre acum se sfârşeşte aprilie şi tot parcă nu ar fi un rezultat concret.”

Vera Semionov zice că perioada de însămânțare deja a început, iar la 1 august, când teoretic ar obţine accesul la terenuri, nu-i rămâne decât să pregătească pământul pentru anul viitor, numai că nu are cu ce.

„Patru ani şi ceva ne-au ţinut pe loc, ne-au pus pe pânce complet. Nu avem niciun bănuţ. Cu ce să începem aceste lucrări? Nici nu vreau să intrăm în credite pentru că avem încă datorii din urmă de la terenurile pe care le-am arat şi le-am lăsat, roada pe care nu am strâns-o în 2013, orzul deloc nu l-am strâns, nicio boabă, grâul unde o crescut buruiana mai mare la fel nu l-am putut strânge. De ce să fiu optimistă, dacă nu am cu ce. Ne-au distrus până la iată ce v-am zis că ne-a rămas. Nu avem nici bani, nici tehnica. Tehnica dacă a şezut atâţia ani trebuie reparată, renovată, dar cu ce?”

Protocolul semnat de Chişinău şi Tiraspol pe 25 noiembrie, care a făcut posibilă soluționarea problemei terenurilor, prevedea restabilirea așa-numitului mecanism din anul 2006, aprobat printr-o dispoziție a fostului lider separatist Igor Smirnov, care prevedea ca proprietarii de pământuri să obțină, la solicitare, un certificat, valabil un an, în baza căruia să poată ajunge la terenuri și să le lucreze, mecanism pe care Tiraspolul l-a stopat în decembrie 2013. Acel mecanism vremelnic la care acum se pare că s-ar fi revenit nu prevede însă o perioadă de garanție, iată de cei proprietarii de terenuri cu care am stat de vorbă pun la îndoială că problema ar fi fost soluționată pe un termen de 20 de ani așa cum anunță guvernul că ar fi negociat cu administrația secesionistă.

XS
SM
MD
LG