Linkuri accesibilitate

Afaceri pe bani europeni în Găgăuzia şi Taraclia...


Sediul Comisiei Europene de la Bruxelles.

...prin programul SARD

30 de antreprenori din sudul ţării, mai exact din autonomia Găgăuză şi Taraclia, regiuni locuite compact de etnici găgăuzi şi bulgari, au primit din partea Uniunii Europene granturi de până la 18.000 de euro pentru dezvoltarea propriilor afaceri. În 2016, Bruxellesul a lansat în regiune cel mai de anvergură proiect pentru susținerea agriculturii şi dezvoltării rurale, planificând să cheltuie până la finele acestui an peste şase milioane de euro. Corespondenta Europei Libere, Diana Răileanu, a fost astăzi la Comrat, unde datorită unui grant de 3.000 de euro, un tânăr a deschis o afacere în domeniul construcțiilor:

La vârsta de 30 de ani neîmpliniţi, Ilia Kapaklî se simte suficient de matur şi pregătit să gestioneze mai multe afaceri. În urmă cu câţiva ani, a pornit cu asamblarea de ferestre termopan în garajul casei. Anul trecut a simţit nevoia să-şi extindă activitatea, iar astăzi se laudă cu cel mai performant strung din sudul ţării pentru producerea panourilor de metal pentru acoperişuri şi faţade.

A obţinut din partea Uniunii Europene, prin programul SARD, de susţinere a agriculturii şi dezvoltării rurale în Găgăuzia şi Taraclia un grant de 3.000 de euro, bani cu care şi-a procurat strungul, a improvizat un atelier la marginea Comratului şi a creat şi patru locuri de muncă:

Ilia Kapaklî, antreprenor de la Comrat
Ilia Kapaklî, antreprenor de la Comrat

„Banii care ne-au fost oferiţi în calitate de grant au reprezentat 60 la sută din totalul investiţiilor. La prima vedere nu sunt foarte mulţi bani, însă suficient ca să lansăm afacerea. Recunosc că nu prea ştiam cum să dezvolt businessul. Am învăţat să prevăd anumite riscuri, cum să cresc rentabilitateea afacerii. În prezent cea mai mare provocare cu care mă confrunt este lipsa forţei de muncă. Este foarte greu să găseşti oameni responsabili şi dornici să lucreze. Cei mai buni au plecat peste hotare. Strungul pe care îl vedeţi aici este cel mai performant din regiune şi din Comrat. L-am cumpărat pe bani europeni, iar acest fapt ne permite să avem cei mai mulţi clienţi.”

Angajaţii lui Ilia Kapaklî sunt localnici care până nu demult lucrau la negru peste hotare. În ultimii patru ani, Nicolae Cantarajî a muncit în Federaţia Rusă în construcţii. La începutul acestui an a revenit acasă şi Nicolae nu a mai plecat. Ilia Kapaklî era în căutarea unui strungar aşa că Nicolae nu a stat prea mult pe gânduri dacă să accepte oferta sau nu:

„Această slujbă îmi permite să-mi întreţin familia, să nu fiu nevoit să plec peste hotare, iar acest aspect este foarte important pentru mine. M-am săturat să fiu printre străini. Mergeam la Moscova o dată la trei luni, asta nu-i viaţă. Sunt sigur că dacă se vor deschide mai multe locuri de muncă, mulţi s-ar întoarce acasă.”

Din 2016, au fost dezvoltate pe banii Uniunii Europene 30 de afaceri care au oferit locuri de muncă la aproape 200 de localnici. Pe lângă sprijin financiar, antreprenorii din autonomia Găgăuză şi Taraclia mai beneficiază de consultanţă în afaceri, astfel donatorii se asigură că banii contribuabililor europeni sunt investiţi cu prudenţă.

Pentru ca un locuitor al regiunii să se bucure de un grant din partea Uniunii Europene trebuie să îndeplinească câteva condiţii, explică Svetlana Gheorghieva, coordonatoarea Centrului de Dezvoltare Inovativă a Carierei din Comrat. Afacerea să fie cu acte în regulă, impozitele să fie plătite la zi şi să se ambiționeze să creeze noi locuri de muncă:

Moldova, Svetlana Gheorghieva, coordonatoarea Centrului de Dezvoltare Inovativă a Carierei din Comrat
Moldova, Svetlana Gheorghieva, coordonatoarea Centrului de Dezvoltare Inovativă a Carierei din Comrat

„Este foarte interesant să observi modul în care evoluează antreprenorii. Când vin la noi după sfaturi observăm că au foarte multe stereotipuri legate de dezvoltarea unei afaceri. Nu au încredere în autorităţi, le este frică de Inspectoratul Fiscal. Invităm la Comrat inspectori fiscali, experţi de la Camera înregistrării de stat, astfel încât antreprenorii să fie cât mai informaţi atunci când îşi lansează afacerea.”

Un recent raport al cancelariei de stat din cadrul guvernului de la Chişinău despre asistenţa oferită Republicii Moldova de către partenerii externi, arăta că cei mai importanţi cinci donatori ai ţării sunt Uniunea Europeană, Banca Mondială, Agenţiile ONU, România şi Statele Unite ale Americii. În anul 2016 cei cinci finanţatori au oferit peste 76 la sută din asistenţa de care a beneficiat Republica Moldova.

XS
SM
MD
LG