Parlamentul dezbate ultima rectificare la bugetul pe anul 2017, care se va lipsi de prima tranșă din ajutorul macro-financiar de 100 de milioane de euro, acordat de Uniunea Europeană. O amânare datorată unor probleme „tehnice”, declara încă pe 11 octombrie premierul Pavel Filip. Între timp, premierul a aflat că amânarea se datorează unor condiții de ordin politic, UE dorind să se asigure că sunt respectate principiile de bază ale democrației odată cu trecerea la noul sistem electoral mixt.
În esenţă, rectificarea reflectă realocarea de fonduri necesară pentru a acoperi gaura din buget creată urmare a reţinerii ajutorului european. Aceasta e de 4,3 miliarde de lei, aproximativ jumătate dintre care ar fi urmat să ajungă în buget sub formă de granturi, iar altă jumătate în calitate de împrumut.
Ministrul finanţelor, Octavian Armaşu, a repetat în faţa deputaţilor că guvernul a găsit cu ce să acopere jumătate din suma neprimită de la UE, pentru că ar fi reuşit supra-încasări de taxe şi penalităţi de aproximativ 2,4 miliarde. Nu este prea clar încă de unde s-au luat aceste supra-încasări, în schimb absolut limpede, cel puţin pentru socialişti, este cum executivul are de gând să să se descurce în lipsa celorlalte 2 miliarde. Explicaţia în plenul parlamentului a articulat-o deputatul socialist Vladimir Golovatiuc:
„Aşadar, ce de fapt s-a întâmplat? Guvernul nu va primi resurse financiare externe în sumă de 4,3 miliarde de lei. Această suma va fi acoperită prin majorarea volumului emis de hârtii de valoare, se va majora datoria internă cu 800 de milioane, creditarea economiei se va restrânge cu 1,4 miliarde de lei şi vor majora acumulările fiscale cu 2,1 miliarde, iar amenzile şi penalităţile – cu 350 milioane. Iată şi toată povestea. Acum imaginaţi-vă ce s-ar fi putut face cu aceste 4 miliarde. Câte drumuri s-ar fi putut construi, câte şcoli şi grădiniţe s-ar fi putut repara, câte salarii s-ar fi putut majora?”
Socialiştii au criticat guvernul lui Pavel Filip şi în momentul în care acesta adusese bugetul în parlament, spunând atunci că este inadmisibil ca banii pentru funcţionarea unui stat să fie aşteptaţi din exterior. 10 miliarde de lei, cât miza guvernul să obţină în acest an de la donatori, constituie aproximativ 30 la sută din nevoile bugetare anuale ale Republicii Moldova. Opoziţia socialistă consideră că un guvern competent ar fi trebuit să-şi bazeze bugetul pe reinventarea economică şi stimularea afacerilor, nu pe finanţare externă, care, spun ei, niciodată nu se ştie cu ce ar mai putea fi condiţionată, înainte de a ajunge în vistieria moldoveană.
Văzută astăzi cu previziunile de la început de an adeverite, opoziţia socialistă a jubilat:
„Odată ce, respectabililor, oricum aţi planificat în buget 10 miliarde de lei finanţare externă, atunci fiţi buni şi asiguraţi venirea acestor miliarde. Şi atunci acest surplus de peste 2 miliarde, cu care vă lăudaţi, şi-ar fi găsit o întrebuinţare mult mai reuşită”, s-a adresat deputaţilor majorităţii parlamentare socialistul Golovatiuc.
Neprimirea celor peste 4 miliarde de lei de la UE este şi acum motivată de guvernarea de la Chişinău printr-o problemă tehnică, care în textul rectificării este formulate în felul următor: „întrucât există o probabilitate mare ca procedurile tehnice, din ambele părţi, să dureze până la sfârşitul anului 2017”.
În prezentarea făcută la tribuna parlamentului, însă, ministrul Armaşu a dat din nou vina pe opoziţia extraparlamentară, care „ar fi exportat competiţia politică moldovean pe scenă europeană”.
De cealaltă parte, lidera PAS, Maia Sandu, şi liderul PPDA, Andrei Năstase, pe care cel mai probabil i-a avut în vedere ministrul finanţelor, acuză puterea democrată de la Chişinău că a ratat ajutoarele europene în acest an din cauză că au schimbat, în contrasens cu voinţa UE, sistemul electoral în unul ce ar putea distorsiona competiţia politică la alegerile viitoare parlamentare.
