Guvernul majorează cu aproape 350 de milioane, până la 5 miliarde de lei, deficitul bugetar din acest an. Pentru a cheltui banii pe proiecte electorale, susţine opoziţia parlamentară. Corespondenta noastră s-a interesat dacă pretenţiile opozitiei sunt justificate şi dacă în lipsa finanţării UE se pot prevesti blocaje financiare.
Astăzi ministrul finanţelor Octavian Armaşu a adus în Comisia parlamentară pentru buget proiectul unei rectificări bugetare, o rectificare ce prevede majorarea cheltuielilor cu 650 de milioane de lei şi a veniturilor - cu doar 300 de milioane de lei.
Rectificarea, ce ridică deficitul pentru acest an la o cifră record de cinci miliarde de lei (spre comparaţie, anul trecut s-a încheiat cu un deficit de doar 1,3 miliarde lei), fără a depăşi totuşi ţinta admisibilă, e necesară inclusiv pentru a suplimenta bugetul celor două agenţii anticorupţie: cea de integritate (ANI) şi cea pentru recuperarea bunurilor infracţionale (ARBI) - o restanţă tehnică faţă de UE, despre care a vorbit comisarul european pentru politica de vecinătate, Johannes Hahn, la întâlnirea de acum câteva săptămâni cu Pavel Filip şi despre care s-a spus că a amânat acordarea unui ajutor macrofinanciar aşteptat la Chişinău deja de mai multe luni.
De ce opoziţia a văzut rectificarea din nou ca pe o acoperire de cheltuieli electorale totuşi?
Deputatul liberal-democrat Grigore Cobzac, membru al comisiei bugetare parlamentare, spune că din cauza mai multor proiecte pentru care rectificarea aduce soluţia financiară, dar care par să fie gândite astfel ca să convingă alegătorii să-şi pună ştampila pe Partidul Democrat la parlamentarele din toamnă:
„Mă refer şi la Arena Chişinău, şi la „Drumuri bune pentru Moldova”. Cel mai interesant este că finanţarea Arenei se face din majorarea deficitului bugetar. Asta se numeşte că i-a îmbătat puterea.”
Urmare a rectificării, Arena Chişinău va primi peste 100 de milioane de lei. Cheltuielile sunt tratate de proiect ca „aport” al guvernului la construcţia unui grandios complex sportiv estimat la două miliarde de lei pe care autorităţile vor să-l ridice împreună cu investitor privat.
Cât priveşte cheltuielile pentru reparaţia de drumuri săteşti, acestea vor fi suplimentate prin respectiva rectificare cu 800 de milioane de lei.
Insuficienţa de finanţare ar putea să creeze către sfârşitul anului disconfort guvernanţilor...
Pentru ambele proiecte, plus cel intitulat „Prima casă” ce prevede acordarea de suport pentru bugetarii care vor să-şi cumpere o locuinţă, guvernarea şi-a atras acuzaţia că le-a gândit şi împachetat mediatic ca să arate ca binefaceri din partea Partidului Democrat, deşi sunt făcute în mare parte pe cheltuiala statului.
Ministrul Octavian Armaşu nu pare să vadă o problemă în asta:
„Dar banii au fost prevăzuţi deja în bugetul de stat. Din 70 de milioane, 50 milioane ca provizion pentru garanţiile emise şi 20 de milioane pentru indemnizaţii în ceea ce numim noi „Prima casă 2”, a spus el astăzi despre proiectul „Prima casă” pe care Partidul Democrat de guvernare îl lansa, la fel ca pe cel dedicat drumurilor săteşti, ca pe o poveste cu suspans, în mai multe trepte, şi abia după aprobarea legii bugetului ce deja prevedea, la momentul respectiv, cheltuielile care să le acopere.
Cât de periculoasă şi prevestitoare de blocaje poate fi în general, însă, ceea ce pare a fi o tendinţă a guvernului de la Chişinău de a cheltui tot mai mult înainte de alegeri, mai ales din contul creşterii unui deficit pe care ar putea avea dificultăîţi să-l acopere din ajutoare europene?
Veaceslav Negruţă, fost ministru de finanţe, acum expert Tranparency International, sugerează că derapaje de acest fel generează întotdeauna efecte dăunătoare:
„Orice zădărnicire a finanţărilor din exterior duce la împrumuturi mai mari pe intern. Respectiv, dacă admitem că finanţarea din exterior nu va veni, guvernul va fi nevoit să ia credite mai scumpe de la băncile din R. Moldova. Ori va ajunge în situaţia ca anumite plăţi să fie blocate. Având an electoral şi proiecte prea multe lansate, insuficienţa de finanţare ar putea să creeze către sfârşitul anului disconfort guvernanţilor, pe de o parte, ceea ce e de înţeles, că ei sunt în campanie electorală şi scopul e să se menţină, dar pe de altă parte, este inadmisibil ca proiectele să fie lansate, să li se permită agenţilor economici plăţi ulterioare şi, venind cu această rectificare aparent parcă se identifică sursa de finanţare, însă în realitate să existe un semn mare de întrebare dacă banii vor fi într-adevăr intraţi în R. Moldova.”
Atunci când a construit bugetul de stat pe 2018, guvernul a mizat pe două tranşe din asistenţa macrofinanciară europeană de 100 de milioane de euro, însă deocamdată nu a primit niciuna. În afară de o serie de angajamente tehnice, cum ar fi cele ce ţin de funcţionalitatea ANI şi ARBI, UE a ridicat şi o condiţie politică în faţa guvernării de la Chişinău, cea ce ţine de respectarea democraţiei la punerea în aplicare a unui sistem electoral privit cu ochi răi dinspre UE, sistemul mixt, ceea ce înseamnă că alocarea ajutoarelor nu e nicidecum atât de sigură precum încearcă să lase impresia autorităţile.
