Știrile false sau părtinitoare devin o parte obișnuită și îngrijorătoare a rutinei zilnice. Câtă amploare are acest fenomen al informației denaturate sau modelate? Cine produce falsurile, cui și cu ce scop sunt adresate, dar și de ce are nevoie consumatorul ca să nu rămână cu instinctele în offside? Tema convorbirii de astăzi cu jurnalista Lilia Zaharia de la Asociaţia Presei Independente şi platforma on line STOP FALS.
Europa Liberă: Vă mulțumim iarăși că ați acceptat să vorbim astăzi despre un fenomen care, iată, nu poate să nu îngrijoreze – cel al informațiilor false și tendențioase din mass-media naționale și internaționale. Platforma on-line Stopfals are deja o experiență considerabilă de demontare a știrilor false, părtinitoare, manipulatorii. Vorbind de amploarea acestui fenomen al știrilor false, este în creștere, este în scădere, este sezonieră? Care e senzația Dvs.?
Lilia Zaharia: „Da, într-adevăr, cum ați remarcat Dvs., amploarea aceasta sau avalanșa de știri false este în creștere acum și, cum menționam și într-o discuție cu ai mei colegi, sunt etape sezoniere și atunci când avem spectacole politice pe arena politică din Republica Moldova aceste dezinformări, informații manipulatorii și tendențioase apar tot mai mult și, fiindcă suntem într-o campanie electorală a alegerilor locale, într-adevăr, acum știrile false au luat amploare și mă refer la informații apărute nu neapărat în mass-media tradițională, dar informații manipulatorii, false, tendențioase apărute pe site-uri obscure înregistrate de cele mai multe ori în afara țării.
Da, aceste știri false apar în cele mai dese cazuri în campanii electorale sau vorbim de avalanșa aceasta a știrilor false în campaniile electorale sau când avem în politica din Republica Moldova un eveniment. Și am mai avut anterior proiecte de legi controversate, atunci, într-adevăr, știrile false sau știrile trunchiate, informațiile trunchiate apăreau tot mai des în mass-media.”
Europa Liberă: Există și un top al ticluitorilor, ca să zicem așa, de știri false? Cine excelează, cine este deosebit de harnic în acest sens?
Lilia Zaharia: „Dacă vă referiți la topul efectuat de noi, pe platformă este un top al știrilor sau informațiilor dezmințite de noi.”
Europa Liberă: Nu, am vrea să știm un top al celor care le difuzează. Cine se ocupă de asta, ca să fie foarte clar pentru ascultători?
Lilia Zaharia: „Din practica noastră vedem că în cele mai dese cazuri informațiile false sunt distribuite de presa de limbă rusă și de portaluri înregistrate în afara țării.”
Europa Liberă: Deci este vorba de ceea ce numiți Dvs. că este în afara presei tradiționale cu care este obișnuită toată lumea. Este vorba de site-uri, portaluri obscure care apar de neunde sau nimeni nu știe cine le coordonează?
Lilia Zaharia: „Exact! Și atunci când noi începem procedura aceasta de documentare și dezmințire a știrilor false, încercăm totuși să luăm legătura și cu editorii, redactorii sau persoanele din redacțiile portalurilor respective și în cele mai dese cazuri ne confruntăm cu situația că nu găsim nici date de contact, nicio adresă de e-mail, nu este nimeni cu cine ai putea vorbi.”
Europa Liberă: Din punctul Dvs. de vedere sau cum ați simțit, ce sunt de cele mai multe ori știrile false – produsul unei greșeli, a lipsei de acuratețe jurnalistică sau premeditare curată?
Lilia Zaharia: „Eu cred că este premeditare curată, fiindcă sunt niște falsuri distribuite intenționat, mediatizate pe diferite site-uri și rețele de socializare, sunt mediatizate intenționat, pentru a crea anumite valuri în societate.”
Europa Liberă: Dacă ar fi să ne oferiți un exemplu-două al celor mai surprinzătoare falsuri de ultimă oră, ca să zic așa.
Lilia Zaharia: „De ultimă oră vă spun. Portalul Komsomolskaia pravda (Kp.md) a publicat recent un articol în care se spune că avioanele românești zboară deasupra, survolează spațiul aerian din Republica Moldova la frontieră cu România, distribuind un reagent chimic și astfel ar speria ploaia, pentru ca noi să procurăm produse alimentare din Uniunea Europeană.
Sigur, este un fals de mintea copiilor, însă a fost mediatizat intens atât pe rețelele de socializare, cât și pe portalurile de limbă rusă. Și dacă ne uităm la numărul de vizualizări, vedem că multă lume s-a prins, deci l-a citit și l-a distribuit.
Un alt fals mediatizat intens în campania aceasta electorală e cel în care se spune că Andrei Năstase, candidatul la primăria capitalei, ar aduce arabi sau ar da în chirie Chișinăul arabilor pentru o perioadă de 50 de ani. Am văzut că și aici informația tendențioasă și manipulatoare a luat amploare și a fost distribuită intens pe rețelele de socializare.”
Europa Liberă: Vorbind de mintea copilului, la care v-ați referit, nu rareori consumatorul, chiar și cel mai pasiv al informației denaturate sau modelate, nici nu-și dă seama când se pomenește cu instinctele înșelate, să spunem așa. Ce-ar presupune vaccinul pentru o asemenea stare de lucruri din punctul Dvs. de vedere?
Lilia Zaharia: „Vaccinul cel care-și va face efectul nu imediat, dar în timp, este educația media și dezvoltarea gândirii critice. De aceea, în cadrul acestei campanii desfășurate de API, încercăm să discutăm și cu
Dezvoltarea gândirii critice va fi un prim zid sau zidul care va sta în fața știrilor false și manipulatorii...
oamenii în special din zonele rurale, să-i învățăm, să-i instruim, să-i ghidăm cum să consume informații media atât din presa tradițională, cât și din mediul on-line. Deci, dezvoltarea gândirii critice cred că va fi un prim zid sau zidul care va sta în fața știrilor false și manipulatorii, fiindcă, știm cu toții, ne așteaptă încă o perioadă grea. E vorba de campania electorală din toamnă, la alegerile parlamentare, când aceste știri false vor apărea și vor apărea și, din păcate, autoritățile de la noi nu au niciun antidot. Nu au că sunt în incapacitate de a lucra sau nu au că nu vor să ia atitudine în legătură cu lupta aceasta de știri false.”
Europa Liberă: Cum reacționează cei care generează falsurile și sunt, iată, dezvăluiți, inclusiv prin practicile pe care le au portalurile de felul Stopfals?
Lilia Zaharia: „Vă spuneam, noi de obicei luăm reacția portalurilor respective și membrii echipei, redactori, editori atunci reacționează bolnăvicios, menționând că nu ne răspund la întrebări sau că noi am face jocul unui partid politic sau unei grupări politice. În cele mai dese cazuri reacționează, vă spuneam, bolnăvicios și un recent exemplu este cel al portalului Kp.md. După ce noi am publicat acea dezmințire că, într-adevăr, este un avion la frontiera României cu Republica Moldova, însă acel avion efectuează lucrări de fotografiere a spațiului terestru din România, au venit cu o reacție, încă un articol cu o investigație în care se menționează că locuitorii satului Tețcani, Briceni mulțumesc acestui portal Kp.md, fiindcă, după investigația lor, avioanele românești nu mai zboară și a început să plouă în Briceni. Deci, ei vin cu o contra-investigație la ceea ce am demontat noi.”
Europa Liberă: Există portaluri, entități media create cu premeditare pentru falsuri. Ar trebui să existe și mecanisme de descurajare a apariției acestora? Cum vedeți?
Lilia Zaharia: „Da, eu cred că ar trebui să existe mecanisme și aici aceste mecanisme sunt în mâinile autorităților, fiindcă în situația în care o informație falsă distribuită intens atât în media, cât și în rețelele de socializare încalcă drepturile unei persoane sau unui grup de persoane, atunci autoritățile din start trebuie să se autosesizeze și să investigheze cazul/cazurile. Și un exemplu este cel pe care vi l-am prezentat, cu acea închiriere a orașului Chișinău. Eu cred că aici autoritățile trebuie să se autosesizeze și să vorbească ce au făcut, ce vor face în cazul în care mai apar astfel de dezinformări. Și o altă metodă, vă spuneam, e acea de a dezvolta gândirea critică a cetățenilor.”
Europa Liberă: Există, totuși, mulți pentru care – așa cum arată cercetările – consumul știrilor false este foarte important, fapt explicabil prin nevoia de a-și confirma modul personal de a vedea lucrurile. Dacă, de exemplu, ai pică din motive obscure pe UE, o știre în care se spune că UE „fură” ploile, România „fură” ploile moldovenilor, ca să-i oblige să cumpere produsele ei agricole, îți pică foarte la inimă, dacă ai acest mod de gândire. Iată, dna Zaharia, o asemenea categorie de oameni cum ar fi de convins că albul e alb și negru este negru?
Lilia Zaharia: „Eu cred că e foarte greu de convins, dar nu e imposibil. Și vă spuneam că cu acești oameni, cu acest grup de persoane trebuie de discutat nu doar într-o singură întâlnire, trebuie de discutat în întâlniri mai multe, în care să venim și cu exemple și contraexemple, ca omul să înțeleagă când a fost distribuit un fals, care a fost scopul acestui fals și să vorbim despre amploarea, dacă cumva putem să contabilizăm amploarea acestui fals asupra societății. Să venim cu argumente și probe plauzibile și vă spuneam, în cazul acestui avion care a survolat spațiul aerian, venim cu răspunsul oficial atât al autorităților din Republica Moldova, cât și al celor din România, în care au spus că, într-adevăr, există un aparat de zbor, dar efectuează o altă acțiune.”
