Politologul Dionis Cenuşă susţine, citat de epochtimes-romania.com, că manifestaţiile paşnice ar fi cel mai bun instrument pentru a pune presiune asupra guvernării de la Chişinău. Pe de altă parte, protestul paşnic poate la fel provoca reflexe de normalitate în interiorul sistemului, unde, apreciază Cenuşă, „mai există porţiuni sănătoase”. Analistul crede că protestele au o semnificaţie enormă pentru cei care au votat în favoarea opoziţiei extra-parlamentare, întrucât resuscitează sentimentele cetăţeneşti, care sunt încă inhibate. Totodată, protestele sunt benefice, după părerea lui Cenuşă, şi pentru că pot provoca presiunea din exterior, care la părerea lui este utilă şi vitală pentru a disciplina sistemele politice oligarhizate. Pentru ca această presiune să există, însă, e nevoie mai întâi de presiunea internă, care în fond reprezintă suveranitatea poporului, care nu poate fi înlocuită cu niciun fel de intervenţie din exterior.
Tv8 publică comentariul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) la criticile aduse magistraților în legătură cu invalidarea alegerilor: „Sunt de natură să afecteze independenţa şi imparţialitatea judecătorului”, se arată într-un mesaj postat pe pagina oficială a CSM. CSM mai susține că criticile respective ar putea afecta credibilitatea actului justiției și face apel la presă, societatea civilă și partide politice să aibă o abordare rezonabilă în privința deciziilor instanței.
O reacţie a președintelui Congresului Autorităților Locale și Regionale al CoE (CALR), Gudrun Mosler-Tornstrom, la decizia Curții de Apel Chișinău ce menţine hotărârea de invalidare a mandatului de primar al lui Andrei Năstase apare pe deschide.md. „Respectarea rezultatelor alegerilor de netăgăduit este de o importanță primordială pentru stabilitatea democratică a țării și a Europei în ansamblu”, apreciază preşedintele CALR şi continuă: „hotărârea instanței din Chișinău de a nu valida rezultatul votării care a avut loc la 3 iunie 2018 și de respingerea de către Curtea de Apel a recursului depus de către dl Andrei Năstase, care a câștigat în acest scrutin, ridică numeroase semne de întrebare, în special legate de valorile de bază ale tradiției europene electorale și democratice”.
Tot deschide.md citează reacţiile preşedintelui Igor Dodon şi a premierului Pavel Filip după votul la ONU a rezoluției de retragere a trupelor ruse din regiunea transnistreană. Primul susţine că „Guvernul Republicii Moldovei, controlat de Partidul Democrat, a comis un nou gest ostil antirusesc” şi că „o astfel de campanie de PR a Partidului Democrat nu va avea nici o semnificație practică.” De celalată parte, premierul Pavel Filip îl taxează pe Dodon pentru ceea ce numeşte „lipsă de patriotism”. „Noi nu am făcut un demers împotriva Rusiei, noi am venit cu un demers ca Republica Moldova să fie respectată de către toți. […] Reprezentantul Rusiei la ONU a făcut referire la declarațiile domnului Dodon. Eu cred că aici trebuie să ne gândim mai mult la încărcătura cuvântului patriotism și dacă tu reprezinți țara atunci tu trebuie să fii patriot”, a spus Pavel Filip, citat de publicaţie.
Un comentariu la temă semnat pe acelaşi site de analistul român Iulian Chifu califică rezoluţia ca „un document foarte important pentru Republica Moldova”, întrucât reafirmă, după 20 de ani, retragerea trupelor ruse, în cel mai prestigios și mai extins for internațional, Adunarea Generală a ONU. „E un document chiar mai puternic decât Declarația finală a OSCE de la Istanbul”, crede Chifu. La modul practic, pe baza unui asemenea document, R. Moldova ar putea declara legal prezența militară rusă drept „trupe de ocupație” și ar putea anula orice formulă de tranzit prin aeroportul Chișinău a personalului și a oricăror categorii de echipament și armament, admite analistul.
