Linkuri accesibilitate

12 aliați internaționali cer Bucureștiului să nu slăbească statul de drept


Cele 12 state spun că urmăresc cu atenţie procesul legislativ din România.

12 parteneri și aliați internaționali ai României, între care Statele Unite, Germania, Franța și Olanda, au făcut un apel public către autoritățile de la București implicate în modificarea Codurilor Penale cerîndu-le să nu slăbească statul de drept și capacitatea României de a lupta împotriva corupţiei.

Cele 12 state atrag atenţia că urmăresc cu atenţie procesul legislativ și spun că sînt îngrijorate că mai multe dintre modificări pot împiedica cooperarea internaţională în domeniul aplicării legii.

Iată textul integral al acestei declarații, așa cum a fost publicat pe site-ul Ambasadei Statelor Unite de la București:

„Primiţi declaraţia de mai jos în numele Belgiei, Canadei, Danemarcei, Elveţiei, Finlandei, Franţei, Germaniei, Luxemburgului, Olandei, Norvegiei, Suediei şi Statelor Unite ale Americii:

Noi, partenerii şi aliaţii internaţionali ai României, facem apel la toate părţile implicate în modificarea Codului Penal şi a Codului de procedură penală să evite schimbările care ar slăbi statul de drept sau capacitatea României de a lupta împotriva infracţionalităţii şi corupţiei. România a demonstrat un progres considerabil în combaterea corupţiei şi construirea unui stat de drept eficient. Îi încurajăm pe români să continue pe această cale. Partenerii UE evocă de asemenea concluziile Consiliului European privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare, din 12 decembrie 2017, care solicitau României să îşi concentreze eforturile asupra consolidării progreselor obţinute, să evite orice pași înapoi şi să apere independenţa judecătorilor şi procurorilor. Urmărim cu atenţie schimbările la codurile penal şi de procedură penală şi ne menţinem îngrijorarea că mai multe dintre ele pot împiedica cooperarea internaţională în domeniul aplicării legii şi pot afecta negativ lupta împotriva infracţiunilor violente, a infracţionalităţii organizate transfrontaliere, a infracţiunilor financiare şi a traficului de droguri şi de fiinţe umane. Încurajăm toate părţile implicate să reexamineze răspunsul experţilor juridici români precum Consiliul Superior al Magistraturii şi să solicite sprijinul experţilor juridici internaţionali cum sunt Grupul Statelor împotriva Corupţiei şi Comisia de la Veneţia.”

În decembrie anul trecut, șapte ambasade de la București avertizau într-un comunicat comun similar că schimbările aduse la legile Justiţiei de către coaliţia PSD-ALDE riscă să pună în pericol progresele înregistrate de România.

În comunicatul din decembrie 2017 era subliniată „necesitatea predictibilităţii, a transparenţei depline şi a consultărilor incluzive „în ceea ce priveşte reforma justiţiei, în conformitate cu prevederile raportului Comisiei Europene din cadrul MCV”.

Săptămâna trecută, Camera Deputaţilor de la București a adoptat proiectul de lege de modificare a Codului de procedură penală.

Parlamentarii au decis organizarea unei sesiuni extraordinare, pentru a putea modifica şi Codul penal.

Deciziile au provocat proteste la București și în alte oraşe din România.

USR şi PNL au atacat deja modificările Codului de Procedură Penală la Curtea Constituţională.

Marți, procurorul şef al DIICOT Daniel Horodniceanu a afirmat că dacă modificările aduse Codului de Procedură Penală vor intra în vigoare în forma actuală propusă de Parlament peste 4.700 de dosare vor fi închise.

Potrivit procurorilor din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dispoziţiile de la articolul 305 „sunt de natură să încalce prevederile constituţionale referitoare la legalitatea procesului penal”.

În opinia procurorilor introducerea unei limite maxime de un an, în care organele de urmărire penală sunt obligate fie să dispună începerea urmăririi penale cu privire la persoană, fie să claseze cauze, „aduce o atingere gravă posibilităţii de a investiga infracţiunile grave, a căror complexitate nu permite strângerea tuturor probelor necesare pentru dovedirea vinovăţiei în acest interval”.

Într-o analiză a modificărilor propuse de PSD/ALDE publicată luni de procurorii din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se spune că în practica organelor judiciare există numeroase situaţii în care autorii unor infracţiuni extrem de grave (omor, viol, evaziune fiscală) nu au fost identificaţi în termen de un an de la începerea cercetărilor.

Procurorii mai spun că „obligaţia clasării cauzelor în care autorul nu este identificat într-un an contravine principiului general al aflării adevărului prevăzut la articolul 5 din Codul de procedură penală, şi dreptului la un proces echitabil prevăzut de artidolul 21 din Constituţie”.

XS
SM
MD
LG