Parlamentul României are printre prioritățile sesiunii extraordinare din această săptămână modificarea Legii privind Statutul judecătorilor și procurorilor, proiectul Codului administrative, Legea privind operațiunile petroliere din Marea Neagră și modificarea Codului penal. Aceste legi care ar fi avut nevoie de serioase dezbateri publice, fiindcă au efecte importante asupra modernizării României vor trece probabil foarte repede prin Parlament, răspunzând în mare parte unor interese personale sau de grup.
Comisia parlamentară specială pentru legile Justiției a adoptat luni propunerea social-democraților de introducere a unui prag echivalent cu salariul minim brut pe economie pentru abuzul în serviciu și o scădere a pedepselor până la 5 ani maximum, sau amendă.
Altfel spus, în acest caz fapta se pedepsește doar dacă prejudiciul este de peste 1900 de lei, adică peste 420 de euro.
În plus, abuzul în serviciu este redefinit în Codul Penal în așa fel încât funcționarul public care încalcă legea pentru a obține un beneficiu pentru partidul lui nu mai este vinovat.
Devine abuz, doar dacă „refuză să îndeplinească” un act sau îl îndeplinește prin încălcarea unor legi. Interpretarea legii devine deci mult mai laxă, cu atât mai mult cu cât articolul referitor la abuzul în serviciu consideră vinovat un demnitar, dacă acesta refuză să îndeplinească o dispoziție legală pentru a obține Œpentru sine, soţ, rudă sau afini până la gradul al II-lea inclusiv” un folos material necuvenit mai mare decât salariul minim brut.
Nu sunt incluși alți beneficiari ai abuzului, cum ar fi partidele sau clienții politici. În majoritatea dosarelor de corupție în care apare acuzația de abuz în seriviciu folosul patrimonial este în favoarea unui terț care în general nu are legătură cu familia inculpatului și nici cu inculpatul.
Mulți politicieni inclusiv din teritoriu, indiferent de culoarea politică aplaudă această modificare, de asemenea birocrații de la toate nivelurile, dar și managerii de tot felul din companiile și instituțiile publice.
Mulți dintre aceștia s-au plâns de abuzuri, iar unii au trecut prin procese lungi, în urma cărora și-au pierdut funcțiile, statutul și onorabilitatea, pentru ca în final să fie achitați.
Uniunea Salvați România, partid din Opoziție a susținut la rândul său necesitatea unui prag pentru abuzul în serviciu, dar nu modificarea întregii legislații anticorupție.
Stelian Ion, vicepreședinte USR a spus la discuția asupra Codului Penal că președintele social-democrat va scăpa de închisoare modificând legea în parlament și că odată cu el vor scăpa și baronii locali care au comis abuzuri în serviciu cu prejudicii uriașe.
Fostul ministru al Justiției, Cătălin Predoiu a explicat la lucrările Comisiei că prin modificarea abuzului în serivicu „se operează o adevărată amnistie”.
Direcția Națională Anticorupție a atras atenția că redefinirea abuzului în serviciu va avea ca efect dezincriminarea unor categorii largi de fapte care sunt în present sancționate de legea penală.
Potrivit DNA, doar anul trecut procurorii anticorupție au trimis în judecată inculpați pentru săvârșirea a 215 infracțiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice, dosare în care s-ar putea dispune achitări în lumina noilor prevederi.
Principalul beneficiar este însă președintele social-democraților Liviu Dragnea, condamnat în primă instanță la 3 ani și 6 luni cu executare pentru instigare la abuz în serviciu, în dosarul angajărilor fictive, în care a folosit strict pentru PSD două persoane care figurau pe statele de plată ale unei instituții publice. Prejudiciul estimat este de peste 100.000 de lei (22.000 de euro), totul în folosul social-democraților.
Dacă noile modificări intră în vigoare înainte de termenul final, judecătorii nu vor mai avea nicio bază legală pentru condamnarea liderului PSD și mulți dintre inculpații pentru abuz în serviciu vor fi amnistiați.
