Linkuri accesibilitate

Oxana Măciucă: „Toţi au în comun dorul de acasă, copilăria şi lucrurile pe care le făceau cândva”


Excursia pe care a organizat-o pentru profesorii din Cărpineni unul din participanții la campanie, Victor Bostan, directorul Vinariei Purcari pentru profesorii din Carpineni.

Un proiect ONU care încurajează diaspora moldovenească să se implice în proiecte locale acasă.

Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova (PNUD) a lansat de curând campania „prOMotorul de acasă”, ce are drept scop să încurajeze oamenii să se implice în dezvoltarea localităților natale. Campania face parte din proiectul „Migraţie şi dezvoltare locală”, proiect prin care moldovenii din diaspora sunt încurajaţi să se implice în dezvoltarea locală, chiar dacă sunt departe de locurile natale. Detalii în interviul cu managera proiectului, Oxana Maciuca.

Oxana Maciuca
Oxana Maciuca

Oxana Maciuca: „Campania „prOMotorul de acasă”, este lansată în cadrul proiectului „Migraţie şi dezvoltare locală” implementat de PNUD Moldova cu suportul financiar al Guvernului Elveţiei. Această caampanie, dacă observaţi chiar din titlul ei are în mijloc cuvântul „om”. De fapt are la bază omul ca parte esenţială a acestei campanii. E omul de acasă, omul care este gata să se implice în dezvoltarea localiţăţii şi căruia îi e pasă de ea. În cadrul acestei campanii noi am selectat din cele 38 cu care lucrăm 15 localităţi care au fost receptive să colaboreze şi am identificat 18 persoane publice care au fost gata să servească drept modele de inspiraţie şi pentru alţi oameni care ar vrea să se implice.”

Europa Liberă: E vorba despre oameni din diaspora sau şi personalități locale.

Oxana Maciuca: „În cazul dat sunt mai curând personalităţi locale. Sunt însă şi persoane care circulă, adică sunt migranţi. În mare parte însă sunt personalităţi locale. Noi nu am pus acum accent pe termenul de migrant clasic, să zicem aşa. Am atras şi migranţi interni în campanie. Scopul în sine a fost să arătăm că tuturor le pasă de localitatea de origine, toţi au în comun dorul de acasă, copilăria şi lucrurile pe care le făceau cândva. Atunci am decis că uite o să arătăm nişte modele despre cum oamenii se implică în dezvoltarea localităţii prin diferite iniţiative mai mici sau mai mari în cadrul acestei campanii. Cum ziceam „prOMotorul de acasă” are în rădăcină cuvântul om. Asta ne-am propus să demonstrăm că omul este motorul schimbării la el acasă. Campania va fi implementată în câteva etape. La etapa actuală, cum ziceam, am identificat promotorii. Ei deja au iniţiat realizarea unor iniţiative simbolice la ei în localitate sau cu oamenii din localitate. Ulterior va fi elaborat primul teaser care va arăta câteva secvențe despre visele lor, despre copilărie, despre legătura cu localitatea de origine. Ulterior în cadrul unui eveniment oficial pe 16 noiembrie va fi lansată oficial campania. Dincolo de faptul că persoanele date vor fi premiate şi va fi arătată recunoştinţa echipei noastre şi a localităţilor faţă de suportul oferit evenimentul va culmina şi cu un cântec, cu un clip care va deveni un imn al baştinaşului activ, al omului care se implică în dezvoltarea localităţii sale.”

Europa Liberă: E nevoie de o asemenea campanie pentru că în general lucrurile merg prost în localităţi şi ele nu se pot dezvolta fără implicarea migranţilor?

Oxana Maciuca: „Dvs. cunoaşteţi foarte bine situaţia din R. Moldova. la nivel local migraţia este cea mai simţită. Dacă mergeţi în sate, o să observaţi că oameni nu prea sunt. Dacă ne uităm pe datele statistice colectate de primării, în jur de 30 la sută unele localităţi sunt plecaţi. Noi ne dăm seama că nu suntem gata să-i aducem pe oamenii aceştia acasă, dar noi trebuie să încercăm împreună cu administrația publică locală să-i aducem acasă cel puţin virtual sau prin fapte. Credem că aşa o campanie şi alte activităţi pe care le facem în cadrul proiectului sunt foarte necesare pentru a restabili această legătură între cei plecaţi şi cei rămaşi acasă.”

Europa Liberă: Ce-i motivează pe moldoveni plecați şi stabiliți în afara țării să-şi ajute băștinașii de aici?

Oxana Maciuca: „Este un sentiment de datorie şi de dorinţă de a se implica pe care îl simt toţi care pleacă. În cadrul proiectului nostru am creat 38 de asociaţii de băştinaşi. Atunci când ele au fost create a fost foarte frumos să-i auzim pe oameni spunând că de fapt de când au plecat ei şi-au pus mereu întrebarea ce ar putea să facă pentru localitatea lor ei fiind departe. Atunci este frumos că în cadrul acestei campanii ei au înţeles că pot face şi lucruri mici, împreună, şi care ar putea să aibă un impact local. anume acest dor de casă, această legătură şi acest simţ de datorie care nu se sting niciodată le determină pe oameni să se implice. Poate cunoaşteţi sau nu că după biserică primăria ca şi încredere se află pe locul doi în rândul cetățenilor. Asta de fapt îi determină pe oameni să se implice. Această transparenţă, comunicare continuă cu ai au rol important. Noi în proiectul nostru am pus un accent foarte mare pe transparenţă. Fiecare iniţiativă care a fost implementată a fost consultată cu localnicii, a fost transmisă în atenţia tuturor, a fost coordonată cu ei. La fiecare etapă oamenii s-au implicat. Iar campania „prOMotorul de acasă” este una simbolică care vine încă o dată să accentueze necesitatea oamenilor de a se implică. Vine să accentueze rolul omului ca promotor al schimbării la el acasă.”

Europa Liberă: Implicarea despre care vorbiţi ce presupune de cele mai multe ori? Investește omul într-o grădiniță, sau drum din sat?

Oxana Maciuca: „În cadrul campaniei „prOMotorul de acasă” au fost acţiuni mai mult simbolice. De exemplu, în una din localităţile în care lucrăm, în Lozova, estge un băştinaş domnul Ambroci care s-a întâmplat că este şi directorul liceului „Spiru Haret” din Chişinău. Dumnealui a iniţiat mai multe activităţi cu tinerii din localitate, dar şi cu cei din liceu. A fost schimb de tabere, a fost organizat şi un festival rock la care au participat copii din localitatate, am fost şi alte activităţi. După care au urmat şi alte inițiative interesante. De exemplu, din localitatea Cărpineni este originar domnul Bostan care este şi directorul vinăriei „Purcari”. Dumnealui a organizat pentru profesorii din localitate o vizită la vinărie care a fost moderată de el însăşi. Totodată el şi-a propus să lanseze o ediţie limitată de vinuri care va avea denumirea localităţii de origine. Acestea sunt iniţiative simbolice care vin încă o dată să contureze faptul că oamenii se pot implica. Dincolo de aceasta, în 38 de localităţi unde noi lucrăm au fost implementate mai mult de 50 de proiecte de dezvoltare locală şi peste 250 de iniţiative sociale mai mici. Migranţii şi băştinaşii s-au implicat financiar şi non-financiar în diverse proiecte cum ar fi reparaţii la grădiniţe, reparaţii drumuri, iluminarea stradală, lansare servicii de management al deşeurilor ş.a.m.d. Lista este foarte lungă. Ideea este că migranţii, băștinașii sunt gata să se implice atât timp cât ei văd transparență, deschidere din partea primăriei, atâta timp cât sunt întrebaţi la fiecare etapă ce părere au şi văd la final un rezultat bun.”

Europa Liberă: În localitățile în care au demarat astfel de proiecte s-a schimbat felul de înțelegere a ideii de implicare, participare civică a localnicilor?

Oxana Maciuca: „Da. Noi am făcut şi un mic sondaj pe intern în cadrul proiectului. Am observat că a crescut nivelul de încredere cu 10-15% comparativ cu alte localităţi, pe de o parte, iar pe de altă parte faptul că fiecare aproape s-a implicat mai mult sau mai puţin în anumite servicii locale a apărut o altă atitudine faţă de păstrarea acestor bunuri. Oamenii s-au implicat şi se simt coautorii ideii. Se simte un mai mare nivel de responsabilitate faţă de obiectele care un fost construite, reparate sau renovate. Totodată se simte o dorință de a continua. Toate localităţile care au implementat un proiect sau două urmează deja să implementeze altele. Au intrat într-un fel de joc care le aduce satisfacţie oamenilor. Se vede că oamenii se implică, văd rezultate şi vor să se implice în continuare. Se vede o dinamică foarte pozitivă în localităţi. Iar în cadrul evenimentelor organizate cu ocazia zilelor diasporei am auzit nenumărați băștinași care cu mândrie spuneau că sunt fericiţi să vadă că în localitatea lor le pasă de oamenii care au plecat, că administrația publică locală şi comunitate văd altfel pe cei care au plecat. Au fost diferite stereotipuri legate de migranţi. Acum s-a schimbat viziune despre migraţie, în general. Am încercat din star să schimbăm abordarea. Am încercat să-i învăţăm pe oameni să nu vadă doar partea negativă a migraţiei. În acelaşi timp i-au ajutat să vadă că migraţia poate fi şi o oportunitate la nivel local dacă este adresată corect. Deci vedem o dinamică foarte pozitivă pe partea de transparenţă, responsabilitatea şi de implicare.”

Europa Liberă: Există o părere chiar printre migranţi că situaţia din ţară e proastă şi că anume această situaţie proastă i-a determinat să plece din ţară. şi atunci ce rost ar avea să se implice omul în dezvoltarea unei localităţi dacă situaţia per ansamblu rămâne oricum proastă?

Oxana Maciuca: „Vă spuneam că dezamăgirea la nivel de ţară este mare. pe de altă parte încrederea în localitate şi în administraţia publică locală este foarte mare. Legătura emoţională şi spirituală cu localitatea de origine nu se rupe aşa uşor. Iar oamenii întotdeauna a vor ave acest sentiment de datorie şi de dorinţă de a schimba ceva acasă. Ei chiar dacă pleacă departe se simt cu o părticică din sufletul lor acasă. Exact pe asta am mizat cânt am iniţiat proiectul. Am discutat cu foarte mulți migranţi. Fiecare dintre ei ardea de nerăbdare să se implice în ceva. Au fost foarte fericiţi când au văzut că eforturile lor comune au dat roade.”

Europa Liberă: Poate ulterior vor da roade per ansamblu în ţară aceste implicări la nivel local?

Oxana Maciuca: „Cu regret nu pot să confirm şi nici să infirm. Noi credem că schimbare vine din fiecare din noi. Atât timp cât fiecare din noi va încerca să schimbe ceva probabil că într-un final lucrurile vor deveni mai frumoase. La moment am zis că începem cu localităţile pentru că piesă cu piesă se formează un puzzel frumos. E bine să începem pas cu pas. Credem că paşii care i-au început deja au dat roade frumoase. Mergem mai departe şi sperăm să avem rezultate şi mai bune.”

XS
SM
MD
LG