Recent, premierul Pavel Filip sugera că pensiile și salariile în Republica Moldova sunt atât de mici, încât chiar dacă acestea vor fi dublate, oamenii nu vor simți încă majorarea. Șeful Guvernului de la Chișinău crede că problemele sociale și economice din țară vor fi rezolvate nu doar prin majorarea lefurilor. El declară că tinerii pleacă nu doar că au salarii mici, dar și din cauza lipsei infrastructurii și a serviciilor de bună calitate. Despre prezentul și viitorul Moldovei vorbim la acest sfârșit de săptămână.
Fostul premier liberal-democrat Valeriu Streleț spune că „Republica Moldova nu mai este un stat democratic, iar ramurile puterii au concrescut și acționează la unison, atât puterea executivă, cât și cea legislativă și chiar cea judecătorească, chiar și o bună parte din puterea a patra cu acoperire națională e încadrată în acest ansamblu de putere”, mai spune Valeriu Streleț într-un interviu acordat „Ziarului de gardă”, avertizând că această concentrare a puterii în mâinile unei singure persoane poate „degenera în consecințe dramatice pentru această țară”. La piața din Selemet, raionul Cimișlia, am discutat cu localnicii despre cei 27 de ani de independență a Republicii Moldova.
– „Îs mulți la putere, ei au nevoie numai de familiile lor și de dânșii, dar de lume n-au nevoie. De ce nu trec prin sate să vadă câtă lume se duce? Ei n-au nevoie.”
Europa Liberă: Politicienii au ajuns la putere tot cu votul dvs., al alegătorilor.
– „Au ajuns, d-apoi Plahotniuc a ieșit cu 19 și acum are 41 de deputați. Clar că-i hoțește. Iaca Năstase aista, cum îi – rău, bun –, dar el a câștigat și nu-l pun, de-amu îi corupție, îi tâlhărie.”
Europa Liberă: Vin alte alegeri parlamentare din februarie 2019. Cine merită votul Dvs.? Cum să fie acea persoană?
– „Curat Unirea ne salvează! Altă ieșire noi n-avem. Peste patru-cinci ani, cu noi îi kaput. Iaca acum în locul lui Rogozin l-au pus pe Kozak și mai vine și Kiril acesta, patriarhul, să mai amăgească lumea. La noi lumea îi îndobitocită, mulți spun că li-i bine așa, ei vor cu rusul. Rusul vedeți ce ne face? Și n-ai cu cine sta de vorbă.”
Europa Liberă: Moldovenii preferă să ducă viața în democrație sau în dictatură?
– „Ei, dar ce? Numai pălăria-i democrație, dar îi dictatură naturală și numai asta că ne dă drumul după hotare. Își fac două cetățenii și mulți se duc, dar peste cinci-șapte ani ce are să fie la noi? Îi gata, îi urât.”
Europa Liberă: Dar în următorii 27 de ani ce va fi aici?
– „N-are să fie nimic; aici poate să fie de altă națiune, că aceștia alde Plahotniuc au spus că primesc de alte naționalități care nu știu nici limba și nici nu le pasă de neamul nostru, nu le pasă de cultură, de nimic, dar dacă au să mai schimbe de acești străini... Aceștia se duc și au să vină alții în loc și, gata, s-a terminat povestea.”
Europa Liberă: Problema transnistreană are șanse să fie rezolvată?
– „În niciun caz, cât o să fie Putin la putere... îi mort.”
Europa Liberă: Dar ce vrea Putin?
– „Putin ce a vrut? În 2008 a luat Abhazia, Osetia de Sud, Crimeea a luat-o de sub nasul Ucrainei, acum și pe Transnistria, noi am rămas și, gata, dar cu încetul are să ne ia și pe noi. Securitatea rusească lucrează foarte bine în Chișinău, îi strașnic.”
Europa Liberă: Ce vor decide alegerile din iarnă?
– „Pe cine să alegi? Mai nici nu ai pe cine alege.”
Europa Liberă: Ce vor decide, încotro Moldova – mai aproape de Est, mai aproape de Vest?
– „Dar nu scăpăm noi de dânșii... Iaca acești 51 ca regionali, el deodată îi apucă de gât și-i strânge, că aici îs oamenii lui și gata.”
Europa Liberă: Ai cui?
– „Ai lui Plahotniuc...”
Europa Liberă: D-apoi vor fi deputații dvs., că dvs. o să-i alegeți.
– „Dar ei se sperie și omul se teme. Ce, un om simplu și ce dacă-i deputat?...”
– „Lumea nu știe în care să creadă. A ieșit Șor cu diferite amenințări și noi, populația băștinașă, trebuie să ne închinăm rușilor și veneticilor care au venit pe pământul nostru și nu vor să ne știe limba, nu vor să ne știe traiul, nu vor să ne știe obiceiurile, nimic nu vor, nici bună ziua în limba noastră nu vor să spună, iar în fruntea țării șede un nepreședinte...”
Europa Liberă: Ales de către cetățeni. Dl Dodon în baza unui scrutin popular a fost ales.
– „Dl Dodon îi ales de... Dacă nu era Partidul Democrat și nu se amesteca Partidul Democrat, Dodon nu avea să ajungă unde a ajuns el acum. Se duce și se plimbă și face cheltuieli pe spatele oamenilor, dar calitatea vieții s-a înrăutățit.”
Europa Liberă: Când vin politicienii și cerșesc votul, cetățeanul îi întreabă, îi trage la răspundere pentru faptele bune sau rele?
– „Îi amăgesc, dar omului sărac numai dă-i ceva și el oleacă-i necărturar și oleacă-i sărac, și ei știu unde să bată cu magazinele acestea sociale, cu pâinea cu un leu și orezul cu doi lei mai ieftin și la țară, mai ales, îi greu. Au rămas satele pustii...”
– „Dar guvernarea s-a compromis...”
Europa Liberă: 27 de ani pentru un stat e mult, e puțin ca timp?
– „Îi foarte mult, că au devenit bogați și săraci. 27 de ani în urmă nu erau cu averi înscrise nu după dânșii, că noi facem case din lut și noi plătim impozite, iar ei scriu după părinți, după frați, după surori, după morți, după vii... Îi greu, la sate îi greu de trăit.”
Europa Liberă: Dacă lumea îi dezamăgită, nemulțumită de cei care conduc azi Republica Moldova, îi dau jos pe aceștia și pe cine îi aduc în loc?
– „Dar pe cine poți să mai aduci, dacă au fost alegeri în Chișinău și se vede ce au făcut? Tot au făcut ce au vrut ei. Noi avem opțiunea noastră să alegem, dar rămâne la discreția lor, ei fac ce vor, ca să le convină lor; toată justiția îi în mâinile lor. Nu așteptăm schimbări până nu... doar de numai speranța la Dumnezeu.”
Europa Liberă: Ce-i doriți Moldovei la această aniversare?
– „Un viitor și cineva măcar olecuțică să tragă la poporul acesta, nu mancurți de aceștia care ne-au vândut; rușii peste tot locul ne calcă în picioare și nu ne răspund în limba noastră.”
Europa Liberă: Dar o idee națională există astăzi?
– „Integrarea europeană o așteptăm ca pe nu știu ce, dar cu legile acestea, cu amnistiile acestea fiscale, cu invalidarea alegerilor, nu știu, au să se întoarcă toți cu spatele la noi și-i păcat. Lumea se ducea cu 10 mii de dolari și trebuia să lucreze doi ani ca să dea datoriile, dar acum se duc cu pașaportul român, s-au deschis hotarele și lumea se duce să facă un ban, cât de cât copiii îi aranjează, dar așa...”
Europa Liberă: Dar dacă Moldova întoarce spatele Uniunii Europene, unde ajungem?
– „Dodon unde ne duce? Dacă n-om fi fiind noi și vânduți de-amu. În Rusia, rușilor, că ei Transnistria de-amu 27 de ani și n-o mai pot hotărî, că nici nu vor.”
Europa Liberă: Vă amintiți 27 august 1991, acea zi cum a fost?
– „Sigur că îmi amintesc. Pe atunci eram student la Universitatea Pedagogică din orașul Tiraspol și ne-am organizat și noi, studenții, chiar împreună cu Ilie Ilașcu, el era organizatorul atunci, el era președintele Frontului Popular din Tiraspol, mai multe persoane de la uzine și fabrici din Tiraspol ne-am unit și am venit la Marea Adunare Națională. Și eram mulți de la Tiraspol, cu toate că atunci când am trecut de la Parcani înspre Bender erau detașamente OSTK (mișcare socială – așa-numitul Soviet unit al colectivelor muncitorești). Am avut dificultăți când am plecat spre Chișinău și când ne-am întors tot au fost niște conflicte minore.”
Europa Liberă: După 27 de ani trecuți de la acea zi istorică, unde a ajuns Moldova?
– „Moldova a ajuns acolo unde probabil nu și-a închipuit nimeni că are să ajungă vreodată. A ajuns într-un haos, într-un dezmăț, într-o mocirlă. O grupă de persoane, așa o grupare au uzurpat puterea în stat, o folosesc după bunul lor plac și am ajuns într-o sărăcie. Politicienii când se apropie alegerile vin la noi să cerșească votul. Ne roagă, ne promit, ne iubesc, sunt cei mai cinstiți, cei mai onești, cei mai patrioți, dar când ajung la putere își schimbă radical comportamentul și folosesc puterea numai în scopul lor personal.”
Europa Liberă: Spuneți nume de politicieni care în acești 27 de ani au lăsat în urma lor fapte.
– „Fapte pozitive – mai puține, fapte negative – câte vreți. În ’91 eram parcă toți cu aceeași stare materială, dar timp de 27 de ani au ajuns oameni foarte bogați, miliardari și au ajuns oameni foarte și foarte săraci, care nu au ce mânca. Adică, politicienii au folosit politica nu pentru a guverna țara, pentru a aduce folos acestei țări, dar au folosit-o numai în scopuri personale. Eu aș spune că chiar și această Unire din punctul de vedere al bunului-simț, al visurilor moldovenilor este un ideal frumos, dar din punct de vedere politic este o neghiobie și o mizerie.”
Europa Liberă: Și despre viitorul Republicii Moldova în ce termeni vorbiți?
– „Totuși cred că Moldova are să ajungă o țară prosperă și frumoasă, pentru că avem oameni capabili de a ajunge în fruntea acestui stat. Acești care sunt acum la guvernare trebuie scoși din politică și să stea acolo unde le este locul. La pușcărie, bineînțeles, că și-au bătut joc de această țară. A trebuit să treacă 27 de ani ca să prindem la minte, nu degeaba-i vorba ceea: dă-i, Doamne, moldoveanului mintea ceea de pe urmă. Adică trebuie să călcăm pe greblă de mai multe ori, până ni se va umple capul de cucuie, ca să prindem la minte.”
Europa Liberă: La mulți ani, Republica Moldova!
– „La mulți ani, Republica Moldova! Și succese acestui popor nevoiaș!”
Europa Liberă: Pe ce drum merge azi Moldova?
– „Înspre bine, înspre România noi zicem, dar eu știu unde, încotro ne vor duce?”
– „Noi vrem înspre bine să ne ducem, nu vrem înspre rău, dar nu știm cum va veni timpul.”
Europa Liberă: O să vină alegerile parlamentare. Ce vreți să se decidă la aceste alegeri?
– „Toți afară! Și să pună alții mai buni, că tot i-am ales pe aceștia de buni, dar când la urmă ne duc și aceștia în râpă. Nu vedeți că ei au mii pe lună, dar noi, săracii, avem câte 600 de lei pensia, apoi cum să mai trăiască și omul acesta?”
Europa Liberă: Are Moldova viitor?
– „Tragem nădejde că o să fie, dar eu știu... Parcă înspre bine vrem să fie toți, poate vor mai veni și copiii acasă, nu vor ședea prin străini...”
Europa Liberă: Dar unde-s plecați?
– „În Anglia – unul și apoi fetele, una-i în România, alta-i în Franța.”
Europa Liberă: Ce vă doriți cel mai mult astăzi?
– „Pace și sănătate să fie și să se facă pâinica, Moldova noastră să se liniștească și pe Dodon să-l dea afară, că-i ajunge de-amu, vedeți că ne vinde cu totul.”
Europa Liberă: Cui?
– „Rusiei. Cui?”
Europa Liberă: La mulți ani, Moldova!
– „La mulți ani, Moldova! Și fie și cu românii, că românii tot nu-s oameni răi.”
Europa Liberă: Am ajuns cu microfonul Europei Libere aici, la Selemet, un sat despre care se vorbește că s-a dezvoltat pe parcursul anilor de independență, că au fost implementate mai multe proiecte. Dvs. ce ziceți, cum s-a dezvoltat țara în acești ani?
– „În acești 27 de ani lumea a ieșit din țară, a mers în exterior, a văzut modul de viață al altor oameni. Cred că în acest timp poporul nostru s-a trezit. Căutăm să vedem care este identitatea noastră națională, s-a trezit interesul față de moștenirea noastră culturală și-i foarte îmbucurător acest fapt. Foarte mari speranțe a avut toată lumea și erau rezultate, dar în ultimul timp disperarea este foarte mare.”
Europa Liberă: De ce?
– „Legea nu se respectă, această corupție și această clasă de politicieni care ne-au dezamăgit complet. Uitați-vă și cu nevalidarea alegerilor din Chișinău, chiar nefiind trăitor al orașului Chișinău, te simți atât de mult umilit că votul oamenilor a fost aruncat, niciun fel de respect... Păi dar unde-i legea? Dacă în țară nu funcționează legea, în cine să ai încredere? Se vede cu ochiul liber, corupția este la un nivel foarte, foarte înalt, mai ales în domeniul justiției și atunci când unul – și nu mi-e frică să spun – Ilan Șor îl crede lumea Iisus Hristos și mă uit că face acolo și rugăciuni... Păi dar el îi condamnat și îi demonstrat că el este vinovat și trebuie să răspundă pentru furtul miliardului și toată lumea se lasă indusă în eroare și, în timp ce parcă vrem să ne căpătăm identitatea, ne pierdem și ceea ce mai avem. Adică ne lăsăm cumpărați de 200 de lei?... Nu știu, îi foarte trist, îi foarte trist, fiindcă eu pe pielea mea simt urmările exodului, copiii au plecat în lumea mare și am rămas singură. Am fost și eu, în 2009 eram peste hotare. Și iată noi, moldovenii, ne gândeam că trebuie să mergem acasă că, știți, în Moldova s-a schimbat guvernarea, au venit pro-europenii la conducere, acum o să fie bine. Da, și am venit în țară și care este progresul nostru? Avem o guvernare care tot ne-a promis și tot ne-a spus că este pro-europeană și că mergem înspre Europa până când am ajuns ca acum ei să spună europenilor că ei nu au nevoie de Europa. Cum se întâmplă una ca asta?”
Europa Liberă: Dar cum ați înțeles răcirea relației dintre guvernarea Republicii Moldova și Uniunea Europeană?
– „Dacă Uniunea Europeană și-a exprimat părerea că nu este bine votul acesta mixt, că nu este bine anularea rezultatelor alegerilor din Chișinău... Da, doar a ieșit și dl Candu, și dl Plahotniuc și au spus că noi ne descurcăm bine și fără Europa. Și când atâtea proiecte în țara asta se fac pe bani europeni și cel mai bine cunosc asta primarii și președinții de raioane, ei foarte bine cunosc câte proiecte și câți bani s-au investit anume din Europa, cum putem spune că nu suntem de acord cu rezoluția primită de europeni, pe când noi trăim, practic, pe banii europenilor? Totul depinde de noi, de lume, trebuie să ne răsculăm, numaidecât trebuie să protestăm...”
Europa Liberă: Vin alegerile din 24 februarie 2019, alegeri parlamentare, atunci veți fi stăpânii buletinelor de vot...
– „Nu știu dacă se poate de spus că vom fi stăpâni, nu știu... În primul rând, mixtul acesta. Cui îi trebuie mixtul acesta. Ei au spus deputatul tău...”
Europa Liberă: Circumscripția ta – deputatul tău.
– „Care circumscripție? Nu a rămas niciun raion întreg, dacă ne uităm cum sunt făcute circumscripțiile, absolut niciun raion. Unde-i deputatul tău? Ei singuri se contrazic cu ceea ce promit. Eu încă sper să se anuleze mixtul acesta – vă spun cinstit –, pentru că el nu este pentru Moldova.”
Europa Liberă: Cu ce vă mândriți ca și cetățean al Moldovei?
– „Tot timpul o să mă mândresc că sunt moldoveancă și nu mai vreau să plec, de atâta că vreau să trăiesc la mine în țară și sper că în conștiința populației de pe loc se vede lumina din fundul tunelului. Eu cred în asta și numai asta mă ține acasă, și numai asta îmi dă puteri să merg mai departe și să fac ceva, pentru că schimbarea începe de la noi, de la fiecare și, dacă vrem într-adevăr schimbarea, atunci trebuie să ne unim forțele toți împreună și o să obținem schimbarea.”
Europa Liberă: Dvs. cu ce vă mândriți ca și cetățean al țării?
– „Mă mândresc că toți anii am fost acasă, am plecat numai pentru un an. În timpul acesta am crescut copiii mei și mulți alți copii, fiindcă sunt învățătoare. Tot în acești ani mi-am pierdut soțul, care a fost luptător pentru independență în războiul din Transnistria. E dureros, dar sunt mândră că a rămas în copiii lui acea mândrie și acea dragoste de țară, deși îs plecați din țară, cu mare dor, cu mare dor se gândesc să se întoarcă.”
Europa Liberă: Credeți în apropierea celor două maluri ale Nistrului? Există șanse să fie rezolvată această criză?
– „O, Doamne! Asta este așa o durere, așa o rană sângerândă de atâția ani și până la urmă tot poporul suferă și de o parte, și de altă parte a Nistrului...”
Europa Liberă: Cu ce preț va fi rezolvată această problemă?
– „S-a impus ca Rusia să-și scoată armata din Transnistria și nu știu cum se face că nu cred eu că ei au s-o scoată de bunăvoie.”
Europa Liberă: De ce?
– „Nu este tărie politică, voință în țara unde președintele, eu o să spun că-i un trădător, pentru că eu am trăit lupta de eliberare națională în anii ‘91 împreună cu toată familia și acum a ajuns un președinte de țară să se ducă în Rusia să se închine. El n-a trecut prin război, eu am trecut prin război și nu vreau să se mai repete, vreau pe cale pașnică și sper, și aștept, dar cred că numai cu implicarea celor din exterior, a Occidentului.”
Europa Liberă: La mulți ani, Republica Moldova!
– „La mulți ani, Republica Moldova!”
Europa Liberă: Pe ce cale merge azi Moldova?
– „Spre bunăstare n-aș crede, că salariile noastre – sunt profesoară – tot îs mici. Eu nu văd dezvoltare. Copiii noștri cum au fost peste hotare, așa au și rămas și încă se mai duc. Noi am rămas, școala noastră a rămas cu 200 de elevi. Anul acesta iarăși au luat părinții elevi peste hotare...”
– „Mari schimbări eu spun că nu-s, îndeobște eu schimbări nu văd.”
Europa Liberă: De ce se bate pasul pe loc, care-i explicația Dvs.? Unde și cine greșește?
– „Totul se ia de la conducere, eu cred că oamenii au pierdut încrederea în conducerea noastră, pentru că statul n-are grijă de popor, de bătrâni n-are grijă, de elevi nici atâta; programa noastră la școală îi foarte încărcată și nici nu se au în vedere cerințele poporului, nu-i întreabă nimeni cum trăiesc, de ce așa de greu trăiesc...”
Europa Liberă: Dar acești politicieni sunt aleși de către cetățeni.
– „Da, îs aleși, corect.”
Europa Liberă: Ei spun că se identifică cu populația Republicii Moldova.
– „Dar uitați-vă unde-s politicienii aceștia pe care noi îi alegem. Vin înainte de alegeri și pe urmă noi nu-i vedem deloc, când au să vină alegerile, ei iarăși au să vină și omul, săracul, crede în tot, că el vrea ca să fie bine, măcar câtuși de puțin, dar nu se face nimic, nu se face în țară nimic. ”
Europa Liberă: Ce vor decide alegerile parlamentare din februarie?
– „Ziceau că au să fie acum, în toamnă, ce de-acum în februarie? Cine știe atunci ce o să fie...”
VIDEO: De vorbă cu Valentina Ghilas la piața din Selemet, Cimișlia.
Europa Liberă: O să fie aleși deputații în baza unei reforme electorale noi, în baza votului mixt. Vor fi mai aproape slugile poporului de Dvs.?
– „Noi dorim, dorim ca să fie mai aproape de noi, să ne întrebe cu ce trăim, ce mâncăm, ce ne doare...”
Europa Liberă: Dvs. credeți că cei de sus nu cunosc revolta oamenilor de jos?
– „Nu cunosc! Știți, ei nu vin în popor. Unde-s ei? Să vină în sat să ne întrebe, iaca să întrebe pe un sărac care merge în cârje aici, abia se târâie și se duce la magazin și din pensia lui mizeră el nu poate nici să trăiască, pentru că ei se gândesc la conducere și la bani, nu la popor, iată de ce.”
Europa Liberă: Dar când aveți buletinul în mână și puneți ștampila pe el, Dvs. aveți responsabilitatea ca să aduceți acolo, în forul legislativ, pe cei mai buni dintre cei mai buni.
– „Cum ajung la putere, ei uită de popor. Nu știi în cine să crezi. Știți, iată l-au ales pe Igor Dodon președinte, omul parcă se străduiește, dar sunt mai multe partide și partidele fiecare vor la putere. Înseamnă că-i bine acolo.”
– „Îi clar că acel care-i la putere și bagă degetele în miere, el le linge mai întâi și pe urmă le mai dă și altcuiva, dar la noi aici se întâmplă așa că numai de ei au grijă, la lume nici nu se mai gândesc. Ei n-au simț omenesc, pur și simplu, n-au simț omenesc.”
Europa Liberă: Are viitor statul?
– „Viitor o să fie, că toată viața nu poate să meargă așa, să fie așa. Nu știu, eu voi mai ajunge la vremurile celea ori nu voi ajunge, dar cred că ceva schimbări au să fie.”
Europa Liberă: Toate pietrele le aruncați în ograda guvernanților.
– „D-apoi într-a cui?”
Europa Liberă: Îi dați jos pe cei care astăzi v-au dezamăgit. Pe cine îi aduceți în loc?
– „Pe Maia Sandu și Andrei Năstase. Nădejdea-i la oamenii aceștia oleacă, toată nădejdea-i la oamenii aceștia, dar mai departe...”
Europa Liberă: Și ce vreți să facă oamenii aceștia?
– „Ca lumea să fie mulțumită, să trăim măcar oleacă mai binișor, prețurile să fie mai mici. Nu vedeți cum e cu combustibilul acesta – acum îl ridică cu un leu, acum îl dau în jos cu 10 bănuți? Îi cam greu, ceva cred că o să fie, vremea o să arate, totu-i înainte.”
Europa Liberă: Vremea o să arate ceea ce doriți dvs., cetățenii. Cu ce vă mândriți ca cetățean al Republicii Moldova?
– „Ne mândrim că, într-adevăr, în Moldova asta se poate de trăit, se poate de viețuit, că aici și pământurile, dar chiar și aerul e oleacă mai bun, dar nu depinde de asta, depinde de... vă spun că de măgarii aceștia, noi nu suntem mulțumiți de dânșii și de ceea ce fac. Iaca se duce tineretul din țară și moare lumea și nu are cine să-i înmormânteze, că nu-i tineret, că trebuie tineri, nu oameni bătrâni, că omul mort îi mai greu și sicriul, și una-alta... N-are cine să-i înmormânteze, oameni buni! Dar ei habar n-au...”
Europa Liberă: Și dacă ar veni acum dnii Plahotniuc, Dodon, Candu, Filip, dacă ar veni la discuții cu Dvs. ce le-ați spune?
– „D-apoi eu le-aș spune ceea ce vă spun și Dvs. – să-și ia trandafusele și s-o plece; ori trandafirul, ori trandafusele, din două una... (râde)”
Europa Liberă: Ce valoare are votul cetățeanului?
– „Nu are nicio valoare, ei se votează singuri pe dânșii.”
Europa Liberă: Dvs. mergeți la urna de vot.
– „Noi mergem, dar de ce dară atunci nu este așa cum trebuie să fie? Ei cum ajung la putere uită de popor. Ei nu vin la sate să vadă cum trăiește lumea, să vadă cum stă o bătrânică și vinde un pătrunjel și ce mai are ea acolo în grădină, ca să-și cumpere o pâine, pentru că din pensia pe care o are nu poate să-și cumpere un săpun să se spele normal, să plătească apa, lumina... Vai de capul țăranilor, vai de capul bătrânilor.”
VIDEO: Gândurile lui Ion Negru de la Cimișlia
Europa Liberă: Moldova a ajuns la 27 de ani de când și-a proclamat independența. 27 de ani pentru un stat e mult, e puțin?
– „Îi foarte mult și schimbări nu-s deloc.”
Europa Liberă: Cine face schimbarea?
– „Acei de sus.”
Europa Liberă: Dar cetățeanul?
– „Cetățeanul trebuie să facă, pur și simplu, el nu valorează, pentru că acei de sus nici nu ne aud, nici nu ne văd, numai când au nevoie de voturi atunci îmbrobodesc lumea numai ca să-i voteze și pe urmă nici nu-i vezi și nici nu-i auzi.”
Europa Liberă: În următorii 27 de ani se vor schimba lucrurile? Cum vedeți Moldova peste 27 de ani?
– „Dacă se schimbă deputații, da, sper la mai bine. Avem nevoie și noi să stăm lângă copii, să stăm lângă familii pe acasă, nu să plece lumea peste hotare și să moară de dor. Mor părinții, se duce lumea și-s nevoiți să-și ia copiii și degrabă n-o să rămână îndeobște nimeni prin sate, prin orașe, în țară. Îi foarte puțină lume, pleacă de nevoie, pentru că lumea trebuie să mănânce, să-și trăiască cât de cât viața.”
Europa Liberă: Când ziceți „La mulți ani, Republica Moldova!”, la ce vă gândiți?
– „Sperăm chiar la mulți ani să trăiască ca să se dezvolte, dar sunt foarte puține speranțe, fiindcă lumea a pierdut încrederea în tot și în toate.”
* * *
Ala Nemerenco, este doctor în medicină și expert în cadrul Organizației Mondiale a Sănătății. E o bună cunoscătoare a realității social-politice din Republica Moldova, fiind consilier municipal. Ea se arată sceptică în privința viitorului Republicii Moldova din simplul motiv că cetățenii părăsesc masiv țara care devine depopulată și subdezvoltată.
Ala Nemerenco: „Dacă vorbim despre formarea unui stat, acești 27 de ani – pentru mine personal – demonstrează că noi ca stat am eșuat, fiindcă un stat începe să devină puternic când își formează structurile sale, atunci când lucrează justiția, lucrează ministerele, chiar dacă nu este un stat bogat, dar lucrurile încep să se miște de la o guvernare la alta mai spre bine, mai spre performanță, fiindcă, într-adevăr, atunci când imperiul s-a distrus – un imperiu atât de mare – și toate aceste
Dacă ne comparăm cu republicile baltice, care au ajuns foarte departe și sunt deja și membre ale Uniunii Europene, trebuie să recunoaștem că aceste țări mici au avut un istoric în spatele lor.
republicuțe au devenit independente de imperiu, dar nu independente total, în sensul adânc al cuvântului independență. Dacă ne comparăm cu republicile baltice, care au ajuns foarte departe și sunt deja și membre ale Uniunii Europene, trebuie să recunoaștem că aceste țări mici au avut un istoric în spatele lor. Deja universități de top demonstrează că există și memoria colectivă care se ștampilează în ADN-ul nostru și eu cred că noi nu avem – acest teritoriu aici, să zicem, între Prut și Nistru și chiar puțin alături de Nistru – noi nu avem această memorie colectivă de a avea un stat. Noi totdeauna am fost parte a unor state și am fost așa, mai la mărgioară, deci nu avem o memorie colectivă cum ar trebui să creăm un stat ca să lucreze.”
Europa Liberă: Deci, Dvs. ca și doctor credeți că în chinurile facerii mai există șansa ca statul acesta să ajungă să fie unul de jure și de facto independent, suveran, integru teritorial?
Ala Nemerenco: „Chiar și în medicină nu poți veni cu soluții, fiindcă bolile sunt curabile și sunt și boli incurabile, dar există o regulă strictă – chiar și atunci când boala este incurabilă, speranța nu are dreptul niciun medic să i-o fure pacientului, întrucât mai există și minuni. Dar aceasta nu putem s-o transpunem în politică și în formarea statelor. Noi am arătat că avem succes în a eșua în orice – în implementarea reformelor, în democrație, în formarea unor structuri de stat care ar trebui să lucreze ca ceasul, fiindcă eu merg în fiecare zi prin Chișinău și chiar acolo unde deja există semne foarte clare unde ar trebui să parcăm și unde ar trebui să nu parcăm, mă întreb de ce nu intervine poliția, pentru că aceștia ar fi niște bani în bugetul orașului, în bugetul statului de care noi ducem lipsă. Și oamenii încet trebuie să fie educați cum trebuie să respecte regulile unui stat. Și atunci, în momentul în care nu lucrează structurile, eu îmi pun întrebarea: avem noi un stat cu adevărat sau noi avem mimarea unui stat?”
Europa Liberă: Statul acesta are o clasă politică și iată în acești 27 de ani la guvernare au fost și partide de stânga, și partide de dreapta, și de centru-stânga, și de centru-dreapta. Contează pentru Republica Moldova ideologia unui partid?
Ala Nemerenco: „Moldova nu are măcar experiența politică. Dacă ne comparăm cu orișicare alt stat, chiar și un stat tânăr care nu s-a format de sute sau de mii de ani în urmă, nu are o istorie foarte, foarte lungă, ei au o istorie politică a lor în care există opoziție, în care există partide de dreapta, partide de stânga bazate pe niște doctrine, care atunci când merg în electorală își promovează doctrina lor foarte strictă. Noi dacă urmărim evoluția noastră politică chiar de atunci de când considerăm că ne-am născut ca stat, când ne-am format, deci la noi este – aș zice așa – un fel de Ciuleandră, în care s-a început așa, cu un ritm încet, și acum am intrat într-un iureș că nu mai înțelegi, fiindcă eu văd, de exemplu, pe o rețea de socializare un vicepreședinte al unui mare partid postează un document al unui partid de opoziție și-l promovează. Și nu pot să înțeleg ce se întâmplă în mentalitatea oamenilor, deoarece atunci când
Peste hotare a fi deputat nu este o profesie, este o perioadă foarte scurtă în viața ta în care tu te implici prin politică în ajustarea legilor, schimbarea pachetelor de legi, oameni profesioniști care sunt promovați de către partide. Adesea nici nu este obligatoriu să fii membru de partid ca să fii promovat.
promovezi o doctrină, ea se deosebește totalmente de altă doctrină. Deci, oamenii migrează de la un partid la altul, sunt niște transfugi. Dacă ne uităm în istoria unui deputat, avem deputați care au intrat tineri în Parlament și o să meargă la pensie ca parlamentari, deci ei și-au făcut o profesie. Peste hotare a fi deputat nu este o profesie, este o perioadă foarte scurtă în viața ta în care tu te implici prin politică în ajustarea legilor, schimbarea pachetelor de legi, oameni profesioniști care sunt promovați de către partide. Adesea nici nu este obligatoriu să fii membru de partid ca să fii promovat. Noi vedem că avem persoane care foarte bine se acomodează și trec dintr-un partid în altul, cred că au în istoricul lor câte cinci-șase partide și se simt foarte bine. Eu citisem o frază care chiar m-a fascinat, în care se spune că, de fapt, în timpurile grele sunt doar câțiva voinici care încearcă să schimbe lucrurile și care întâlnesc doar bariere, de asemenea, societatea este formată din ticăloși care se adaptează foarte ușor, din oameni slabi și fricoși care se asimilează situației și dintr-o majoritate care se rostogolește după aceștia neștiind unde merge. Deci spun ăștia hai în stânga, hai în stânga; hai în dreapta, hai. Și iată noi vedem tot ce se întâmplă acum în societatea noastră...”
Acum, dacă observați, este o liniște și așa parcă s-a așezat o ceață și nici nu observi nimic. Poate din punct de vedere profesional oamenii se manifestă, dar din punctul de vedere al implicării în viața socială a țării – prea puțin.
Europa Liberă: Dar cine sunt liderii politici după care lumea ar putea să se orienteze?
Ala Nemerenco: „Dacă sincer, dna Valentina, poate o să dezamăgesc pe cineva care mă ascultă acum, dar nu știu dacă noi am născut lideri politici și avem lideri politici adevărați, avem unii luptători care încearcă. A fi lider asta înseamnă când tu necondiționat atragi prin imaginea ta ca un magnet oamenii și ei te urmează. Și asta este legat de o carismă foarte puternică și de multe alte condiții. Eu citisem la marele teolog și este, de fapt, mai mult probabil un filosof Iustin Pârvu, un român care a spus o frază extraordinară și aceasta ne lipsește foarte mult la noi aici, în Republica Moldova – pătura intelectuală. În anii ’80-’90 noi am avut intelectuali foarte, foarte activi, absolut din diferite domenii; din domeniul meu, al sănătății, din domeniul culturii, din rândul poeților, scriitorilor, al oamenilor care într-adevăr formează pătura intelectuală a unei țări. Acum, dacă observați, este o liniște și așa parcă s-a așezat o ceață și nici nu observi nimic. Poate din punct de vedere profesional oamenii se manifestă, dar din punctul de vedere al implicării în viața socială a țării – prea puțin. Și iată ce a spus Pârvu. El a spus așa: „Intelectualitatea este pătura căreia Dumnezeu îi dă foarte și foarte mult, dar totodată îi cere extraordinar de mult. Dumnezeu nu-i cere unui intelectual să meargă la biserici, să bată rugăciuni, să citească acatiste și multe altele. Rugăciunea intelectualului este grija și responsabilitatea pentru căderile poporului său”.”
Europa Liberă: Frumos...
Ala Nemerenco: „Am citit fraza asta și, știți, m-a trecut ca un curent – este grija și responsabilitatea... Deci, un popor când rătăcește, un popor când cade este vinovat cel cu carte, fiindcă să nu ne închipuim că o parte din noi care am făcut mai multă carte ne-am născut uite așa de deștepți dintr-odată. Probabil sunt niște alegeri de undeva, de acolo de sus, din cosmos și ne sunt date niște lucruri mai importante pe care trebuie să le gestionăm în viața noastră corect.”
Europa Liberă: Dar în acești 27 de ani, din observațiile Dvs., pe scena politică, în afara scenei politice au existat persoane, personalități, care s-au sacrificat în numele unei idei naționale?
Ala Nemerenco: „Eu am spus-o și în Consiliul municipal...”
Europa Liberă: Acolo sunteți și consilier local?
Ala Nemerenco: „Da. Am spus chestia asta referitor și la ideile naționale. Din păcate, moldovenii noștri nu prea cunosc și poate nici nu poartă vina pentru asta că nu cunosc care este identitatea lor, dar acei
Noi suntem specialiști în decepții. Probabil nimeni în teritoriile din jur nu e așa de mutl dezamăgit de clasa politică.
lideri care au venit și au făcut promisiuni și pe care oamenii i-au urmat până la urmă au dezamăgit foarte mult populația. Noi suntem specialiști în decepții. Probabil nimeni în teritoriile din jur nu e așa de mutl dezamăgit de clasa politică, fiindcă dacă o să urmărim începând cu anii ’90 la fiecare etapă, hai să nu luăm un circuit scurt de patru ani, dar să luăm unul mai lung de două cicluri electorale, de opt ani, au existat lideri care, de fapt, aveau și carismă, aveau și competență, după care mergeau masele...”
Europa Liberă: Cineva a sacrificat ceva?
Ala Nemerenco: „Dar noi după aceea am aflat că, de fapt, am fost utilizați toți și am votat totdeauna – noi în Moldova cum votăm? – cu mâna dreaptă bătându-ne cu mâna stângă. Dacă noi am avea, cum există în alte țări, fiindcă sunt foarte puține țări curajoase, care au și opțiunea împotriva tuturora, dar sunt foarte puține sisteme electorale care au așa opțiune, eu cred că la noi am ajunge că 90 la sută din populație ar vota împotriva tuturora. Este atât de decepționată lumea. Noi de fiecare dată când mergem să alegem, noi, de fapt, nu alegem, noi votăm împotriva cuiva dând votul altcuiva. Și asta este...”
Europa Liberă: Dar această dezamăgire a făcut totuși ca lumea să vină în stradă, să protesteze?
Ala Nemerenco: „Da. Eu urmăresc dezvoltarea protestelor la noi și în România, că acolo este o situație iarăși destul de gravă, chiar aș zice că poate e mai gravă ca la noi, fiindcă ei sunt o țară membră a Uniunii Europene din 2007, deja sunt mai mult de zece ani.”
Europa Liberă: Și membră NATO.
Ala Nemerenco: „Da, și membră NATO. Și ceea ce se întâmplă în România și faptul că în curând vor deține președinția Uniunii Europene, deci, într-adevăr, situația este destul de proastă acolo, dar diferența între protestele lor și protestele noastre, și aceasta este cauza că în aceste proteste vin tot mai mulți și mai mulți, și mai mulți și au să vină și mai mulți până au să dea – să țineți minte! – Guvernul jos acolo, la București, este faptul că nu există tribune și nume de lideri. Eu vorbeam cu o fostă colegă, asistentă medicală, care mi-a spus: „Eu sunt foarte decepționată de salariul meu, de condiții, de tot ce se întâmplă în țara în care trăiesc...”.”
Europa Liberă: În Republica Moldova?
Ala Nemerenco: „În Republica Moldova. „Și aș merge să protestez, dar eu nu voi merge niciodată acolo unde sunt tribune și tot ce aducem noi în Piață în proteste se capitalizează și se formează un capital politic pentru cineva”. Și oamenii din această cauză nu mai vor să meargă.
Din oricare protest se nasc lideri, care ocupă după aceea spații politice.
Dacă la noi s-ar înțelege cumva liderii care conduc aceste proteste sau le organizează să nu mai pună tribune, să nu mai aducă microfoane și să nu înceapă să strige că „eu voi face asta”, „eu voi face asta”, fiindcă masele atunci când se adună oricum creează lideri. Din oricare protest se nasc lideri, care ocupă după aceea spații politice. Deci nu există nicio teamă că nu se vor naște lideri, ar putea să se nască complet alți lideri. Deja vin și din diaspora, vin de oriunde și n-o să vedeți tribune și n-o să vedeți microfoane.”
Europa Liberă: Tot mai multă lume în ultimul timp vorbește despre Moldova oamenilor bogați și Moldova oamenilor săraci. Așa cum în fiecare duminică merg și eu în Moldova profundă și discut cu omul de la firul ierbii, în ultimul timp văd și postările Dvs., impresiile pe care le aveți atunci când mergeți mai departe de Chișinău, pe de o parte, cei de la guvernare spun că atâta efort depun pentru a îmbunătăți traiul moldovenilor, pentru a le schimba viața în bine și ceea ce se vede în realitate e că sunt oameni care o duc de azi pe mâine, care spun că aproape nu au ce mânca, spun că cu o pensie de o mie de lei viața lor e mai mult la limita existenței, decât să îmbătrânească frumos, să o trăiască frumos. De ce acest mare decalaj între declarațiile celor de sus și păsul celor de jos?
Ala Nemerenco: „Dna Valentina, noi când avem copii mici sau nepoței ce facem când îi adormim? Le spunem povești. Ca să adormi un popor, tot povești trebuie să-i spui, că altfel n-o să te creadă, doar n-o să-i spui adevărul, căci astfel o să te ia în furci. Chiar spuneam în raionul în care am fost și am rămas șocată, nu că mirată, fiindcă ceea ce am văzut... aveam impresia că am intrat într-o regiune moartă, unde s-a aruncat o bombă cu neutroni și clădirile au rămas, iar oamenii sunt lipsă și serviciile toate sunt lăsate așa, de izbeliște. Ceea ce mi-a spus doamna care vindea apă rece acolo la o gheretă: „Raionul învie în momentul când sunt plătite pensiile, indemnizațiile sociale și ce mai sunt plătite acolo, diferite ajutoare materiale, după aia lumea iarăși dispare”. Eu mă întrebam un alt lucru referitor la reforme. Noi, conform recensământului – în sfârșit datele au devenit cunoscute –, care este populația? Două milioane 900 sute de mii sau cât era acolo?”
Europa Liberă: Da, aproape trei milioane.
Ala Nemerenco: „Asta-i ce a spus recensământul, dar noi iarăși cunoaștem care sunt greșelile unui recensământ și în principiu câtă l
Pentru ce avem nevoie de atâtea structuri într-așa un raion care lucrează foarte prost?
ume se află peste hotare care a fost înregistrată acolo. Astfel, populația reală este mult mai mică. Și atunci, eu aș vrea să întreb: pentru ce avem nevoie de atâtea structuri într-așa un raion care lucrează foarte prost, plătim salarii și cu acești bani nu am putea să investim, să construim acolo o fabrică, pentru că suntem o țară destul de bună pentru a dezvolta agricultura aici, și anume o agricultură ecologică, fiindcă așa pământ cum avem în Basarabia – spuneau și savanții ruși care au făcut aici diferite cercetări prin secolul XIX, că este cel mai bun pământ, să-l pui pe pâine ca untul –, de ce acești bani nu am putea să-i investim în ceva ca oamenii, într-adevăr, să aibă de lucru acolo, ca să exporte, ca să câștige? Pentru ce ține statul toate aceste structuri? Este o întrebare care...”
Europa Liberă: De ce statul nu manifestă mai mult interes ca să aducă în ordine tot ceea ce se întâmplă pe teritoriul său?
Ala Nemerenco: „În închipuirea mea, dna Valentina, statul sunt oamenii care sunt la guvernare. Și eu mă întreb: acelor oameni care sunt acum în diferite funcții le este necesară schimbarea? Eu locuiesc în Chișinău, circul foarte des, merg în deplasări peste hotare, am văzut foarte multă lume, cunosc foarte multă lume din Parlament, din minister. De când locuiesc în acest oraș și merg la magazin unde cumpăr pâine, cumpăr alimente, îmi cumpăr o haină, nu mai știu ce mai cumpăr și eu ca orișicare om care este un consumator, nu am întâlnit niciodată, dar niciodată (!) nicio persoană de rang înalt care și-ar face cumpărături. Eu mă întreb totdeauna: unde oamenii aceștia se alimentează, se îmbracă, cu ce trăiesc, cu aer, de ce nu-i întâlnesc?”
Europa Liberă: Și răspunsul?
Ala Nemerenco: „Probabil au persoane care le fac aceste cumpărături mai mici, cele mai mari le fac peste hotare. Foarte des m-am întâlnit cu situația când acești oameni chiar nu cunosc realitatea, că-i spuneam unuia: „Mai coboară din mașina de lux și mai mergi pe jos, cu troleibuzul, cu microbuzul, poate vă mai treziți la realitate...”. Poate ar fi bine să se deghizeze și să meargă nu atunci când merg cu alaiul, cu automobile de poliție cu girofar și atunci se începe o mascaradă întreagă, raionul se pregătește că vine cutare sau cutărică. Dacă s-ar duce așa, cumva pe ascuns, eu cred că ar vedea cu totul altă realitate.”
Europa Liberă: Dar o dată la patru ani totuși bate la poarta alegătorului, la ușa lui, ca să-i ceară votul?
Ala Nemerenco: „Și noi o să avem acum când o să ne ceară votul, o să avem show-uri, de aceea și avem numite alegerile pentru sfârșitul lunii februarie, ca să existe timp de pregătire. Și o să avem niște show-uri că au să plesnească ecranele televizoarelor și atunci lumea o să zică: „Vai,
Toate serialele mexicane nu pot concura cu ceea ce se întâmplă în realitatea noastră moldovenească.
vai! Cum să nu dăm votul cutăruia sau cutăruia, uite cum vor să schimbe țara?!”. Și aduceți-vă aminte ce s-a întâmplat patru ani în urmă, alți patru ani în urmă, alți patru ani în urmă... Tot au fost diferite show-uri. Eu cred că toate serialele mexicane nu pot concura cu ceea ce se întâmplă în realitatea noastră moldovenească și o să avem show-uri, o să avem ceea ce s-a întâmplat cu alegerile din Chișinău. Eu cred că s-a testat un instrument, foarte bine s-a testat; s-a testat reacția instituțiilor internaționale și el va fi aplicat cu succes atunci când vorbim de votul uninominal. Deci, dacă vor apărea acolo întâmplător niște oameni care nu vor fi comozi, vor fi înlăturați foarte simplu, exact așa cum s-a întâmplat în Chișinău.”
Europa Liberă: Și acum unde vedeți că merge, se îndreaptă Moldova?
Ala Nemerenco: „De fapt, Moldova merge din rău în mai rău și ar trebui să fim beți total, îmbătați total, nu știu, stropiți cu ceva destul de periculos pentru creierul nostru ca să nu ne dăm seama că, de fapt, lucrurile merg din rău înspre mai rău. Noi doar vedem realitatea.”
Europa Liberă: Cine poate ajuta un stat în derivă?
Ala Nemerenco: „Eu cred că statele bogate. Noi nu am avut experiența de a crea corect de la foaia albă un stat și l-am creat așa, mai moldovenește, poate, de aceea și lucrează mai strâmb. Un stat așa de mic cu așa probleme geopolitice mari cum avem noi, eu cred că nu are nicio șansă, dacă nu este agățat și dus la remorcă de state serioase, dezvoltate, cu democrație, care ar putea fi nu doar exemplu, dar ar fi un ajutor. Noi am avut foarte multe proiecte și, din păcate, marea majoritate din ele s-au terminat cu nimic. Știți ca în bancul despre fotbal – au jucat două echipe și suporterii care au lipsit acolo au întrebat cine a câștigat și, de fapt, era 0:0 și ei au spus moldovenește: nică la nică, dar au biruit
Părerea mea e că întotdeauna schimbările au loc atunci când masa critică ajunge la nivelul de fierbere.
ai noștri. Este exact aceeași situație și în cazul nostru. În situația în care există atâtea scheme, în care există atât de multă lume care se simte foarte confortabil, chiar și în sistemul sănătății foarte multă lume se simte foarte confortabil și nu dorește o schimbare. Și există așa proiecte din care foarte multă lume trăiește bine, are salarii bune. Părerea mea e că întotdeauna schimbările au loc atunci când masa critică ajunge la nivelul de fierbere. Așa cum apa în cratiță sau în ceainic nu poate fierbe la 60 de grade sau la 70, ea, așa cum spun legile fizicii, începe să fiarbă la 100 de grade, așa noi o să începem schimbarea și poate încercarea de a schimba lucrurile înspre bine în țara noastră atunci când masa critică va fi cea necesară. Ea la sigur că trebuie să fie mai mult decât 50 la sută din toată populația existentă, dar frica mea este că cu cât noi înaintăm mai mult în timp, cu atât masa critică scade mai mult, deoarece cei care ar putea forma această masă critică aleg să plece și rămân oamenii care, de fapt, poate și-ar dori schimbarea, dar ei nu cunosc soluțiile, sunt neputincioși și, din câte observ, noi, într-adevăr, mergem din rău în mai rău. Povești o să mai auzim cu cât mai mult o să ne apropiem de electorală, știți că porcul se va îngrășa tot mai mult și poveștile vor fi mai frumoase, mai înflorate. Campania electorală deja s-a început. De exemplu, în sistemul sănătății a fost anunțată campania „Un medic pentru tine”. Nu a existat nicio electorală în care partidul de guvernământ să nu trimită medici, echipe în sate să consulte pacienții, să le facă unele investigații. Toate aceste consultații se termină cu nimic. Ele au existat și în timpul președinției lui Voronin, au existat și în timpul PLDM-ului. Fiecare guvernare a folosit sistemul sănătății, fiindcă sistemele sociale sunt folosite la greu în campaniile electorale.”
Europa Liberă: Ating struna sensibilă a electoratului...
Ala Nemerenco: „De aceea aceste poziții pentru ministere, pentru direcții, pentru primării, pentru alte direcții în orașe mari ele sunt foarte interesante din punct de vedere politic, fiindcă pot manipula prin intermediul lor. Noi suntem o țară degradată ca valori profund, la noi sunt degradate deja cuvintele valori și principii, fiindcă au fost utilizate aceste cuvinte de politicieni, care le-au compromis total, le-au distrus din sens. Păi, dacă ne orientăm la Parlament, eu aș numi Parlamentul – cu scuzele de rigoare poate pentru unii oameni care s-au strecurat și mai sunt acolo onești – o casă de toleranță, în care se vinde și se cumpără absolut tot. Deci, ce poate fi mai rău decât atunci când legiuitorii nu-și fac treaba bine pentru popor?! Jos unele structuri ar putea să nu lucreze, dar când pui legea în capul mesei, încet-încet lumea se conformează după lege, lucrează sistemul de justiție și lucrurile se schimbă. În momentul în care noi avem acolo show-uri, cunoaștem că trec dintr-o parte în alta, au spus unele povești la electorală, după aceea au ajuns în altă parte, păi care-i credibilitatea dumnealor? Deci, dacă moldovenii ajung să mai voteze măcar un om din existentul Parlament în următorul Parlament, ar trebui să recunoască că sunt cel mai „deștept” popor și cred tuturor poveștilor, dar eu, sincer să vă spun, nu cred în capacitatea statului nostru de a-și gestiona problemele – nici cele politice, nici cele manageriale, nici cele ale structurilor de forță, care ar trebui să lucreze destul de bine –, fiindcă 27 de ani sunt o decepție absolut totală.”
