A început realizarea practică a așa-numitei decizii protocolare „Privind accesul în traficul rutier internațional al mijloacelor de transport din regiunea transnistreană, care nu desfășoară activități comerciale”. Pe 10 septembrie, Reprezentantul Special al Președintelui în exercițiu al OSCE pentru procesul de reglementare transnistreană, Franco Frattini, va vizita unul dintre birourile de înregistrare a vehiculelor, cel din Tiraspol, pentru a înmâna primele plăcuțe de înmatriculare cu design neutru. Mecanismul pus în aplicare este apreciat în mod diferit – de la un fel de entuziasm până la criticile cele mai aspre. Punctul de vedere al economistului Sergiu Gaibu de la Centrul analitic Expert Grup.
Europa Liberă: A început realizarea acordului privind plăcuțele de înmatriculare, semnat de către părți în aprilie 2018, prin care s-ar permite accesul vehiculelor din regiunea transnistreană la traficul rutier internațional. Peste câteva zile, Franco Frattini, Reprezentantul Special al Președintelui în exercițiu al OSCE pentru reglementarea transnistreană, va înmâna la Tiraspol primele plăcuțe beneficiarilor. Ce e bine și ce e rău sau în acest mecanism convenit, care provine din acel pachet de opt înțelegeri protocolare?
Sergiu Gaibu: „Ca întotdeauna, întrebarea este corectă, dar trebuie de menționat pentru cine este bine, pentru cine este rău, fiindcă, într-adevăr, regimul de la Tiraspol a anunțat cu fast lucrul acesta, a făcut o serie de evenimente publice și a anunțat ca victorie mare cetățenii sau persoanele care sunt domiciliate – și asta este important –, fiindcă nu este vorba doar de cetățeni, ci și de persoanele domiciliate în mod permanent în regiunea transnistreană în bază de pașapoarte străine de asemenea au dreptul să beneficieze de această facilitate. Deci, am putea include aici și persoane care nu au cetățenia Republicii Moldova, dar care domiciliază în mod permanent pe teritoriul acestei unități administrative. Este clar despre cine este vorba.
Deci este vorba despre forțele militare sau persoane care au activat în acest domeniu și sunt domiciliate în continuare pe teritoriul Transnistriei. De pierdut au, evident, în primul rând, cetățenii de bună-credință din partea dreaptă a Nistrului, care achită taxele de import, exploatează cu respectarea legii
Este recunoscut indirect un regim vamal diferit de cel al Chișinăului oficial ...
automobilele și cu introducerea acestei măsuri, respectiv o parte din cetățenii Republicii Moldova, acei din stânga Nistrului au facilități deosebite. De fapt, este recunoscut indirect și un regim vamal diferit de cel al Chișinăului oficial, ceea ce este absolut straniu, fiindcă nici țările federative nu au astfel de regimuri. Lucrul acesta, din păcate, nu a fost tratat sub nicio formă de către acordul respectiv, fiind lăsat, practic, în voia sorții, dar acest lucru reprezintă un risc și o cedare, de fapt, un precedent foarte grav în ceea ce privește modul de administrare și de stabilire a relațiilor cu acest teritoriu nerecunoscut.”
Europa Liberă: Pe de altă parte, dle Gaibu, există aproape un entuziasm al oficialilor occidentali, al partenerilor europeni față de pachetul celor opt decizii protocolare. Ce-ar trebui să înțeleagă cetățeanul obișnuit din dreapta Nistrului din această situație?
Sergiu Gaibu: „La nivel politic se doreau anumite progrese, deci orișice mișcare în această direcție, orișice tăiere de lentă roșie este prezentată ca un progres, dar, din păcate, trebuie să fim pragmatici și să privim situația reală. Efectele posibile care vor fi atât asupra regimului fiscal, da, sunt prezentate ca fiind anumite limitări în legea respectivă în ceea ce privește circulația sau conducerea acestor automobile de către persoane și cetățeni domiciliați în partea dreaptă a Nistrului, dar și acestea trezesc o serie de semne de întrebare în ceea ce privește limitarea, de fapt, a dreptului fundamental de dispunere de bunurile proprii și intră, într-un fel, în contradicție cu prevederile Codului Civil de dispunere de bunurile proprii, transmiterea către alte persoane ș.a.m.d.
Aceste limitări pun sub semnul întrebării statutul de drept asupra unui bun deținut în proprietate privată. Este foarte important de a înțelege că acest regim este diferit, așa practică la nivel internațional prin care se recunoaște un oarecare teritoriu din cadrul unui stat cu un regim fiscal separat este inadmisibil.
Doi: în astfel de negocieri cu anumite autorități nerecunoscute, care efectiv combat suveranitatea și integritatea statului Republica Moldova, trebuia să se purceadă și la o serie de negocieri, cel puțin să obțină în contul acestei victorii pe planul transportului, să obțină anumite concesiuni și condiționalități față de Tiraspol în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, drepturilor școlilor care doresc predarea limbii române și care sunt abuzate inclusiv acum. Lucrul acesta nu s-a făcut, ceea ce este foarte straniu și arată mai curând ca o cedare directă a Chișinăului în fața Tiraspolului.”
Europa Liberă: Vadim Krasnoselski, dle Gaibu, a fost citat afirmând că trecerea la numere de înmatriculare neutre este un compromis, care „fortifică suveranitatea noastră”, a zis Krasnoselski. Cum înțelegeți Dvs. că un compromis, iată, fortifică suveranitatea unei regiuni separatiste? Sau ar putea fi vorba doar de o retorică pentru publicul local?
Sergiu Gaibu: „Dumnealui are perfectă dreptate. După cum am menționat, este, practic, primul caz prin care Chișinăul recunoaște o politică vamală
Este, practic, primul caz prin care Chișinăul recunoaște o politică vamală independentă a Tiraspolului...
independentă a Tiraspolului față de mărfurile care sunt introduse pe teritoriul respectiv. Aceasta este o pierdere politică directă în negocierea cu Tiraspolul. Deci, dl Krasnoselski evident că a punctat foarte corect nuanța respectivă și Chișinăul, în schimb, nu a cerut absolut nicio cedare politică față de Tiraspol. Acesta este minusul cel mare.”
Europa Liberă: Dvs. ați menționat că acest mecanism este valabil nu doar pentru cetățenii Republicii Moldova din stânga Nistrului, ci și pentru toți rezidenții, inclusiv reprezentanții forțelor armate ruse. Aplicabile în acest caz deciziile protocolare de acest fel și pentru regiunile separatiste din estul Ucrainei, de exemplu? Cum percepe Ucraina această situație în care, iată, chiar Dvs. subliniați că e o cedare importantă din partea autorităților de la Chișinău sub aspect economic, fiscal și de altă natură?
Sergiu Gaibu: „Este vorba de domiciliați pe teritoriul din stânga Nistrului și, de fapt, această cedare este făcută exclusiv de către Chișinău referitor la separatismul care se produce pe teritoriul Republicii Moldova. În cazul Ucrainei doar dacă Kievul ar accepta o astfel de situație ar fi posibil astfel de regim și pentru ei.”
Europa Liberă: Întrebarea era: dacă autoritățile de la Kiev ar fi fericite, să spunem așa, sau ar accepta ceva asemănător pentru regiunea cu probleme de ordin separatist din interiorul Ucrainei?
Sergiu Gaibu: „Din enunțurile și politica dusă până la momentul actual de către Kiev ei nu acceptă sub nicio formă careva cedări și recunoaștere a regimurilor respective și în niciun caz nu ar accepta o politică vamală diferențiată pentru statul Ucraina.”
Europa Liberă: Pe de altă parte, ar putea accepta aceste autovehicule cu numere neutre să circule pe teritoriul lor?
Sergiu Gaibu: „De fapt, numărul acesta neutru devine un subiect, deci o înregistrare oficială a statului Republica Moldova și statul Republica Moldova cu toate țările, inclusiv Ucraina este parte componentă a unei convenții internaționale în această privință și, de fapt, Ucraina trebuie să accepte circulația automobilelor cu înregistrare oficială a Republicii Moldova.”
Europa Liberă: La o întrevedere recentă cu ambasadorul Statelor Unite în Republica Moldova, liderul autoproclamatei RMN, Vadim Krasnoselski, a declarat că „în realizarea deciziilor protocolare se observă o dinamică pozitivă”, dar s-a plâns, totodată, că „oarecum mai complicat stau lucrurile de căutare a soluției pentru problemele din domeniul telecomunicațiilor și funcționării sferei bancare”. Ce ar fi urmat să se realizeze în privința telecomunicațiilor și domeniului bancar, dle Gaibu, și de ce complicații se plângea liderul transnistrean, dacă aveți cunoștință?
Sergiu Gaibu: „Liderul transnistrean, în pofida faptului că conduce un teritoriu nerecunoscut în mod oficial, dar deja dispune de o serie de concesiuni de
Această decizie cu plăcuțele de înmatriculare este, de fapt, o victorie și cu conotație juridică în ceea ce privește recunoașterea suveranității...
facto sau de elemente care confirmă suveranitatea acestui teritoriu de facto. La momentul actual, această decizie cu plăcuțele de înmatriculare este, de fapt, o victorie și cu conotație juridică în ceea ce privește recunoașterea suveranității. După cum am menționat, deci este un prim caz de recunoaștere a regimului de import independent, cu acordarea accesului de circulație internațională, fără practic a ceda orice alt punct din partea lor. Indiscutabil, următoarele tendințe ale acestui regim sunt ca să-și obțină o independență sau suveranitate în ceea ce privește telecomunicațiile și fluxurile financiare.
Cunoaștem cu toții, cum spunea Lenin: „trebuie de luat poșta, transportul și gările feroviare”. Acestea sunt nucleele-cheie în ceea ce privește operatibilitatea unui teritoriu sub formă independentă. Aceste obiective sunt absolut naturale și, dacă vor obține succese și în direcțiile respective, atunci regimul de la Tiraspol se va simți foarte confortabil în zona respectivă.”
Europa Liberă: Dacă există, dle Gaibu, atâtea și atâtea probleme, cum vă explicați Dvs.: de ce autoritățile de la Chișinău au acceptat o astfel de formulă?
Sergiu Gaibu: „Din păcate, noi asistăm mai curând la niște relații afaceriste. Noi cunoaștem cu toții că există o serie de scheme care funcționează perfect, nu fără implicarea Chișinăului, cum ar fi cea de procurare de energie electrică produsă pe gazul rusesc și pentru care se acumulează datorii enorme. E vorba deja de șapte miliarde de dolari; de asemenea se cunoaște că există o serie de fluxuri de contrabandă care circulă prin Transnistria, deci, din păcate, este vorba mai curând de o axă Chișinău-Tiraspol-Moscova, care gestionează relațiile respective, beneficiază de pe existența acestui teritoriu nerecunoscut și, din păcate, chiar cazul cu plăcuțele de înmatriculare indică destul de clar că mai curând nu interesele cetățenilor din partea dreaptă a Nistrului sunt respectate în astfel de decizii.”
