Întâlnirea de la Condrița care este a treia între Igor Dodon și Vadim Krasnoselski, care au fost aleși ambii în funcție la sfârșitul lui 2016 a fost mediatizată în această săptămână. Cei doi par să se fi înțeles în toate chestiunile discutate, inclusiv cele în care guvernul de la Chișinău are o poziție diferită, cum ar fi viitorul misiunii de pacificare. Fostul ambasador moldovean la Moscova Anatol Ţăranu e de părere că ar exista și o agendă ascunsă, federalizarea R.Moldova.
Anatol Țăranu: „Dacă e să judecăm după comunicatul de presă care a fost difuzat, nu avem o înțelegere a lucrurilor precisă, ce s-a întâmplat totuși acolo, fiindcă atunci când se vorbește că din opt puncte ale Protocolului de la Berlin șase au fost convenite, asta e cum să nu spui nimic. Din acest punct de vedere, putem să constatăm un singur lucru: președintele Dodon a reapărut ca o figură activă în procesul de reglementare politică în Transnistria. A fost o pauză lungă, când el, practic, era o persona non-grata în acest proces. Krasnoselski, practic, îl ignora. Acum, Krasnoselski are o deschidere deplină față de Dodon și eu cred că acest lucru s-a întâmplat datorită acelor indicații pe care le-a primit Krasnoselski de la Moscova. De aici putem să deducem că Moscova pregătește un proiect practic în problema transnistreană în Republica Moldova. Și această întâlnire între Dodon și Krasnoselski este nimic altceva decât începutul acestui proiect.”
Europa Liberă: Și proiectul acesta ar putea să fie care?
Nu în zadar încoace a fost delegat Kozak, nu în zadar lui Krasnoselski i s-au dat indicații ...
Anatol Țăranu: „Desigur, federalizarea. Deci, nu în zadar încoace a fost delegat Kozak, nu în zadar lui Krasnoselski i s-au dat indicații ca el să intre în contact cu Dodon, iar Dodon ultimul timp, alături de alți fruntași ai Partidului Socialiștilor, nu ostenește să repete că rezolvarea problemei transnistrene poate fi făcută doar prin federalizarea Republicii Moldova. În așa fel, proiectul rusesc de federalizare a Republicii Moldova primește un contur practic, real. Acum totul depinde de rezultatul alegerilor parlamentare din această iarnă și configurația viitorului Parlament, de fapt, va decide: va fi Republica Moldova o anexă, a semicolonie a Rusiei prin federalizarea sa sau Republica Moldova va continua să păstreze statutul său de stat suveran.”
Europa Liberă: Dvs. credeți că, dacă Igor Dodon și Partidul Socialiștilor și-ar dori această federalizare, societatea moldavă ar rămâne indiferentă?
Anatol Țăranu: „Cel puțin până nu demult, toate sondajele sociologice vorbeau despre faptul că conflictul transnistrean nu se regăsește printre prioritățile electorale ale cetățenilor Republicii Moldova, dar acum, când este vorba de federalizare, acum când este evident că Chișinăul va pierde controlul asupra politicii țării sau, cel puțin, va fi nevoit o serie din prerogativele sale să le delegheze Tiraspolului, în defavoarea suveranității Republicii Moldova, acest lucru indiscutabil va deveni un subiect al campaniei electorale și deja să vedem cum va reacționa electoratul.
Eu cred că cetățenii Republicii Moldova care au păstrat un dram de patriotism și sunt legați de interesul național, în caz dacă lor li se vor explica adevăratele consecințe ale proiectului de federalizare, nu cred că ei vor susține Partidul Socialiștilor. Sunt suficient de mulți mancurți și oameni orientați spre Rusia, care ar putea să reprezinte un suport foarte puternic electoral pentru socialiști și pentru Dodon.”
Europa Liberă: Igor Dodon spune că la această discuție pe care a avut-o cu Vadim Krasnoselski au reiterat ambii importanța operațiunii de pacificare de la Nistru drept garanție a păcii și securității cetățenilor, dar, spre deosebire de președintele care pledează pentru menținerea acestor trupe de pacificare la Nistru, Guvernul de la Chișinău a cerut de nenumărate ori înlocuirea lor cu o misiune civilă cu mandat internațional.
Kozak stă cu proiectul documentului pregătit și așteaptă doar o majoritate parlamentară favorabilă la Chișinău...
Anatol Țăranu: „Da, este așa și reconfirmarea poziției mai vechi a lui Dodon că actuala formulă a mecanismului de pacificare este absolut funcțională încă o dată vorbește despre faptul că Dodon promovează interesele rusești în Republica Moldova și întâlnirea aceasta cu Krasnoselski vine încă o dată să confirme acest fapt. Deci, Dodon nu pur și simplu va susține actualul mecanism de pacificare, care de fapt garantează controlul Rusiei asupra zonei de conflict, asupra Zonei de Securitate, dar va împinge și mai departe interesele Rusiei, încercând să federalizeze Republica Moldova după calapoadele Kremlinului. Kozak nu în zadar este aici, el stă cu proiectul documentului pregătit și așteaptă doar o majoritate parlamentară favorabilă la Chișinău.”
Europa Liberă: Președinția italiană a OSCE a numit un nou șef al misiunii la Chișinău. Claus Neukirch, din Germania, este bine cunoscut, pentru că anterior a lucrat în cadrul acestei misiuni la Chișinău. Ce credeți Dvs. despre această numire?
Anatol Țăranu: „Eu îmi aduc aminte de Claus Neukirch. El făcea impresia unui specialist bun în problema transnistreană, dar el reprezintă Berlinul, iar noi cunoaștem poziția Berlinului în raport cu conflictul transnistrean. Dacă ambasadorii Statelor Unite ale Americii, care de obicei conduceau această Misiune OSCE în Republica Moldova, aveau o anumită reținere față de ceea ce se numește federalizare, apoi nemții sunt mult mai înțelegători pentru interesele Rusiei în acest sens și eu mă tem că Neukirch, chiar dacă înțelegem foarte bine ce înseamnă federalizarea, el va fi nevoit să îndeplinească indicațiile pe care o să le primească nu numai de la Bruxelles, dar și de la Berlin. Și această schimbare a conducătorului Misiunii OSCE în Moldova îngrijorează. Iarăși se înscrie în albia acelui pericol care crește văzând cu ochii și acest pericol se numește federalizarea Republicii Moldova după calapoadele moscovite.”
Europa Liberă: Și în câteva zile, mai exact pe 10 septembrie, s-a anunțat că ar putea să ajungă în vizită în Republica Moldova președintele în exercițiu al OSCE Franco Frattini. Sunt cunoscute și declarațiile pe care le-a făcut el anterior referitor la soluționarea problemei transnistrene. Cu ce mesaj ar putea veni de această dată?
Eu nu cred că poziția filorusă a lui Frattini s-a schimbat considerabil...
Anatol Țăranu: „Eu nu cred că poziția filorusă a lui Frattini s-a schimbat considerabil, eu cred că și această vizită va veni să consolideze această tendință-trend, care foarte clar acum s-a conturat. E un pericol mare și forțele patriotice, forțele naționale trebuie acum să-și consolideze pozițiile, să se mobilizeze pentru a încerca să dezbată acest pericol și să nu permită federalizarea Republicii Moldova, iar pentru asta este nevoie de o anumită abordare a campaniei electorale care iată vine, dar și a alegerilor parlamentare.
Deocamdată, din păcate, acele forțe care se proclamă anti-federație și pro-europene sunt profund dezbinate și acest lucru joacă în interesul Rusiei în Republica Moldova. Eu cred că nu o există o predispoziție fatală în ceea ce privește federalizarea Republicii Moldova și în caz dacă societatea moldovenească, partea ei patriotică și națională va fi capabilă să se mobilizeze, ceea ce nu este exclus în ultimă instanță, asta ar opri federalizarea Republicii Moldova, iar să oprești federalizarea înseamnă să oprești ascensiunea la guvernare a Partidului Socialiștilor în frunte cu Dodon. Deci, este vorba de necesitatea de a câștiga alegerile parlamentare de forțele pro-europene, care nu vor admite federalizarea Republicii Moldova.”
