Aflîndu-se în SUA, președintele Parlamentului Andrian Candu a spus că autorităţile ar fi găsit deja peste 90 la sută din suma miliardului dispărut, sugerând totodată că principalul suspect Ilan Șor nu se află în puşcărie doar pentru că procesul lui în justiţie nu e finalizat. Expertul Veaceslav Negruţă de la Transparency International, fost ministru al finanţelor, se arată nedumerit de suma anunţată de guvernare.
Europa Liberă: Cum v-a prins pe Dvs. această veste pe care a anunțat-o Andrian Candu, aflându-se tocmai peste ocean, în Statele Unite ale Americii, spunând că autoritățile ar fi găsit deja peste 90 la sută din suma miliardului dispărut?
Veaceslav Negruța: „E o declarație făcută într-un anumit context și departe de casă. Dacă acest mesaj ar fi fost lansat aici, pe intern, cu siguranță ar fi fost mai multe cifre puse imediat pe masă și argumente că, de fapt, nimic nu se întâmplă nici ca investigație, nici ca recuperare. De unde au luat autoritățile și operează cu această cifră de 90 la sută, precum că au stabilit unde sunt aceste mijloace este o declarație ciudată, dar să vedem și descifrarea dacă urmează mai departe, descifrarea sub formă de nume, jurisdicții și acțiuni pentru a recupera mijloacele extrase anterior din Republica Moldova. Faptul că s-a încercat de a lansa această declarație undeva în afară este folosit doar ca o încercare de a induce în eroare în mare parte partenerii de dezvoltare, o încercare disperată de a se credibiliza sau de a încerca de a obține un alt credit de încredere.”
Europa Liberă: Dar, în general, părerea Dvs. despre felul cum se recuperează acești bani care e?
Veaceslav Negruța: „Nu are loc niciun fel de recuperare a fondurilor fraudate în cazul furtului miliardului. Acele încasări care s-au făcut de către administratorii de lichidare a celor trei bănci comerciale sunt proceduri de insolvabilitate, din vinderea activelor și recuperarea acelor credite care vin conform graficului se rambursează către acele trei bănci. Deci nimic nu s-a recuperat din acele decizii definitive și titluri executorii care, conform datelor Băncii Naționale, constituie aproximativ 15 miliarde de lei. E vorba de cinci companii, care au fost anunțate de către Banca Națională în septembrie 2017 ca aparținând grupului Șor. Din acele 15 miliarde n-a fost recuperat deocamdată nimic. Deci, tot ce se recuperează e vorba doar de proceduri de insolvabilitate și nu au nimic în comun cu recuperarea miliardului furat. Urmează probabil să fie recuperat, dacă cu adevărat e pornită o investigație, în mare parte bazată pe raportul Kroll și pe strategia de recuperare, care a fost prezentată autorităților de către acest consorțiu Kroll și Steptoe & Johnson.”
Europa Liberă: Admiteți că dl Candu s-a referit și la informația pe care o anunțau ceva mai devreme Procuratura Generală și Centrul Național Anticorupție când spuneau că s-ar fi ajuns la etapa când deja s-a investigat peste 90 la sută din frauda bancară?
Statul ar fi avut mult mai multe șanse să recupereze din mijloacele fraudate, dacă din start aplicau sechestre...
Veaceslav Negruța: „Puțin, foarte puțin cunoaștem dacă acele declarații ale procurorilor sunt într-adevăr o investigație. Noi vedem o încercare, de fapt, a autorităților responsabile de investigare de a pune într-o oală mai multe episoade din fraudele financiare și bancare care au avut loc aici și astfel este umbrită această tâlhărie numită „furtul miliardului”. Din păcate, se distrage atenția de la miliardul furat către alte fraude, care la fel merită investigate și merită responsabilizare aplicată persoanelor implicate, dar trebuie societatea și partenerii de dezvoltare să fie corect informați, pentru că vorbim de episoade diferite, sume diferite de investigat, urmărit și de recuperat. Deci să nu uităm că e vorba de sume mari, iar miliardul furat merită a fi recuperat.”
Europa Liberă: Statul are capacitatea astăzi să recupereze, cel puțin, o sumă bună din acest faimos furt al miliardului de la cele trei bănci?
Veaceslav Negruța: „Statul ar fi avut mult mai multe șanse să recupereze din mijloacele fraudate, dacă din start aplicau sechestre, blocaje în conturile acelor agenți economici care sunt cunoscuți, care sunt inclusiv incluși în rapoartele Kroll 1 și 2. Dacă acțiunile erau prompte și adecvate, cu siguranță șansele erau mai mari. Cu orice zi trecută, șansele devin tot mai puține și mai puțin probabile de a recupera o sumă cât mai mare din acest miliard extras din Republica Moldova. Din păcate, miliardul care acum în mare parte se află în jurisdicții străine, inclusiv în offshore, jurisdicțiile sunt indicate în raportul Kroll 2, deci o parte din aceste resurse se mișcă și nu exclud că unele din ele intră deja în Republica Moldova sub formă de diverse proiecte, inclusiv participații în privatizări și alte lucruri.”
Europa Liberă: Dar indirect cetățenii acoperă ceva din această sumă?
Veaceslav Negruța: „Cu siguranță da, pentru că, pe de o parte, cetățenii deja au fost lipsiți de resursele care le aparțineau lor în acele trei bănci, ulterior, resursele lor, depunerile care erau lipsă au fost acoperite din rezervele valutare, din rezervele internaționale plasate la Banca Națională, care indirect aparțin cetățenilor și plus acești cetățeni 25 de ani, până în 2041, plătesc dobânzi pentru a rambursa golul creat de aceste fraude financiare. Iată anul trecut, de exemplu, 668 de milioane au fost distrase din bugetul de stat, anul acesta deja prima plată s-a făcut, iar pe 4 octombrie urmează altă plată, în total e vorba de 800 de milioane, alte 800 de milioane care sunt plătite în 2018 pentru a deservi această datorie pusă pe umerii cetățenilor. Și așa în fiecare an, până în 2041, avem de plătit aproape câte un miliard de lei în fiecare an.”
