Apropierea alegerilor parlamentare din februarie 2019 readuce în discuții problema incluziunii în procesul electoral a persoanelor cu dizabilități. Astăzi au fost lansate materiale de educaţie electorală adaptate diverselor grupuri de alegători, inclusiv romilor sau găgăuzilor, dar în special celor cu nevoi speciale, în care se explică şi noul sistem de vot mixt. Tot azi, CEC a organizat o dezbatere despre barierele pe care le întâmpină alegătorii cu dizabilități și ce se poate face pentru a le înlătura.
Persoanele cu nevoi speciale constituie în Moldova cam cinci la sută din numărul total de alegători. Această categorie deşi nu e foarte numeroasă, de regulă, e foarte activă la vot. La precedentele scrutine, rata de participare la alegeri a persoanelor cu dizabilităţi a fost mai mare decât media pe ţară. Şi asta în condiţiile în care numărul secţiilor de vot accesibile tuturor rămâne infim, spun experţii. Nu există deocamdată un audit general al secţiilor de votare care ar arată câte din ele sunt dotate cel puţin cu o rampă de acces, dar se ştie că secţiile de votare sunt de regulă deschise în cele mai importante instituţii publice, spune Victor Koroli, preşedintele Alianței Infonet.
El aminteşte că asociaţia „Motivaţie”, preocupată de îmbunătățirea calității vieții persoanelor cu dizabilități, a elaborat de curând o hartă interactivă privind accesibilitatea clădirilor publice:
„Am plasat pe această hartă în jur de 265 de secţii de votare, din ele doar 18 la sută sunt accesibile şi vreo 20% parţial accesibile. Majoritatea celor accesibile sunt amplasate în municipii şi oraşe. La sate lucrurile sunt mult mai dificile.”
Victor Koroli e cel care în 2010, după ce Parlamentul a adoptat Legea privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi, a venit la CEC cu iniţiativa de testare a plicurilor trafaret ce reprezintă o fișă transparentă, perforată, concepută special să poată vota persoanele cu deficienţe de vedere. La scrutinul parlamentar anticipat din 2010, CEC a testat acest plic la o singură secţie de votare care a fost amenajată în premieră cu cele necesare persoanelor cu probleme locomotorii şi deficiențe de vedere. La alegerile parlamentare din 2014 plicul trafaret a fost testat deja în 57 de secţii de votare, fiind acreditaţi şi primii observatori electorali din rândul persoanelor cu dizabilităţi. Iar la scrutinul prezidenţial din 2016 toate secţiile de votare au fost dotate cu plicuri trafaret şi cu lupe, iar trei secţii de votare aveau câte un traducător în limbaj mimico-gestual.
Pentru viitoarele alegeri parlamentare, programate la 24 februarie 2019, CEC şi organizaţii ale societăţii civile îşi propun, între altele, să doteze cinci secţii de votare cu sisteme televizate cu circuit închis destinate persoanelor cu deficiențe grave de vedere, spune Victor Koroli:
„Vom insista şi vom recomanda persoanelor cu dizabilităţi să vină şi să voteze în incinta secţiilor de votare, deşi teoretic ar putea să voteze foarte uşor şi acasă, doar că secţiile de votare se află în incinta caselor de cultură, bibliotecilor, primăriilor, şcolilor, grădiniţelor şi, de fapt, asta înseamnă că dacă în ziua scrutinului persoana cu dizabilităţi nu are acces în aceste secţii de votare, de fapt nu are acces la servicii educaţionale, de sănătate, de agrement şi odihnă. Este important ca administraţiile publice să soluţioneze această problemă.”
Accesibilitatea procesului electoral nu înseamnă însă doar rampe de acces, spune Gheorghe Zastavneţchi de la Centru comunitar de sănătate mentală Botanica, din municipiul Chişinău:
„Accesibilitatea înseamnă, în primul rând, accesul la informaţii pentru toate categoriile de cetăţeni.”
Au mai fost prezentate broșura „Democrația se învață”, în limbaj Braille, împreună cu versiunea audio...
El a punctat acest lucru la lansarea mai multor materiale de educație electorală pentru parlamentarele din 2019 adaptate diverselor categorii de alegători şi realizate cu sprijinul PNUD Moldova. În premieră a fost elaborat și tipărit Ghidul Alegătorului, versiunea „Ușor de citit, ușor de înțeles” în limbile română, rusă și engleză, dedicat persoanelor cu dizabilități psiho-sociale și intelectuale. Au mai fost prezentate broșurile „Democrația contează – Participă!” și „Democrația se învață”, în limbaj Braille, împreună cu versiunea audio, accesibilă persoanelor cu dizabilități de vedere. În premieră au fost tipărite broşuri şi postere care explică regulile noului sistem electoral, cel mixt, în limba găgăuză, urmând să fie traduse şi în limba romani.
Ce-i drept efortul exemplar de a se face înțeleși de toate categoriile de populație nu fac însă şi candidații la funcții eligibile, din varii motive. Dar asta e o alta poveste, la care vom reveni neapărat.
