Când şi-a încheiat mandatul de diplomat francez in Republica Moldova Véronique North-Minca a spus că işi lasă la Chişinău o parte - poate cea mai mare - de inimă. Şi a promis că o să revină. Si se întoarce în fiecare an, toamna când vinul, muzica și cultura își dau întâlnire la Ziua Vinului.
Europa Liberă: Ce înseamnă Republica Moldova pentru Véronique North-Mincà?
Véronique North-Mincà: „Republica Moldova pentru mine înseamnă o bucată de viață și încă plus, și încă mai multe bucățele. Republica Moldova este țara în care mi-am petrecut penultimul meu post diplomatic, pentru că am activat la Ministerul de Externe peste 30 de ani de zile și, dat fiind faptul că vorbesc limba română, mi-a fost mai ușor să mă integrez în peisajul societal din țara asta, pur și simplu, pentru că vorbesc limba și mi-a fost mai ușor să mă apropii de oameni.”
Europa Liberă: Cu ce compari Republica Moldova?
Véronique North-Mincà: „Cu ce o compar?...”
Europa Liberă: Cu ce o asemeni?
Véronique North-Mincà: „Un stat la răscruce, o țară, un carrefour s-ar spune în limba franceză.”
Europa Liberă: Îi dai dreptate cronicarului, care a spus că Moldova este în calea tuturor relelor?
Véronique North-Mincà: „Unde e rău, e și bine. Deci, la răscruce, adică
influențe din Est, influențe din Vest, din Nord, din Sud. „O țară la răscruce”. Cred că cea mai bună carte pe care am citit-o a fost a lui Oleg Serebrian. Exact acesta era titlul cărții lui.”
Europa Liberă: Cine decide viitorul Republicii Moldova?
Véronique North-Mincà: „Influențele în Moldova sunt atât de diverse – fie umane, lingvistice, istorice, politice –, încât este foarte greu să spui cine va decide pentru Moldova. Ar trebui să fie poporul din Moldova. Ar trebui, numai că câteodată nu este așa cum vrea poporul.”
Europa Liberă: De ce vii atât de des la Chișinău?
Véronique North-Mincà: „Pentru că am petrecut aici patru ani foarte bogați din punct de vedere de experiențe umane, am foarte mulți prieteni în această țară și revin cu plăcere în fiecare an în anotimpul meu favorit în Moldova. Toată lumea spune că „a, vine Véronique, că e sărbătoarea vinului”. Este adevărat, îmi place și vinul și-mi place să urmăresc progresele care s-au făcut în domeniul vinicol și viticol.
Când am ajuns în țara asta, în 2006, erau câteva vinuri. Era, evident, tradiționalul Purcari, Château Vartely începea să-și facă un nume, dar au început să vină alte vinării și tineri vinificatori, care s-au lansat și care fac niște chestii foarte interesante și mie îmi place să urmăresc de fapt acest domeniu. Eu nu sunt specialistă, dar sunt amatoare de vin bun și îmi place să văd că în domeniul acesta Moldova a făcut niște progrese superbe și sper că peste puțin timp se vor găsi vinuri moldovenești peste tot în lume, nu numai în Europa.”
Europa Liberă: Vinurile moldovenești sunt o carte de vizită a țării?
Véronique North-Mincà: „Da, absolut!”
Europa Liberă: Și acest progres, pe care l-a observat și Véronique North-Mincà, se datorează inclusiv faptului că rușii au pus interdicție pentru vinurile moldovenești și embargoul a durat ani de zile?
Véronique North-Mincà: „Probabil. Eu cred că este un factor care i-a făcut pe ei să se uite la ei și de fapt nu numai în domeniul vinului, eu cred că și în domeniul alimentar.”
Europa Liberă: În Franța de câte ori mergi și cauți un vin moldovenesc, Franța fiind o țară a vinurilor bune?
Véronique North-Mincà: „O țară producătoare. Subiectul este foarte complicat, pentru că Franța și țările europene, fiind țări producătoare, evident că în raion se găsesc mai multe feluri de vinuri franțuzești și în Franța, de exemplu, până și regionale, adică eu acum stau în Țara Bascilor, în sud-vestul Franței, găsim foarte multe Bordeaux-uri, vin de Bordeaux la supermarket, dar eu sunt născută în Alsacia. Avem și acolo vinurile noastre albe; sunt mai multe vinuri alsaciene în supermarketuri la Strasbourg, Mulhouse sau Colmar, decât în vestul Franței, dar vinurile moldovenești se găsesc poate mai mult în orașe foarte mari gen Paris sau Lyon. Știu că la Ambasada Republicii Moldova la Paris este o persoană care face foarte mult pentru promovarea vinurilor moldovenești, ca să se găsească vinuri moldovenești nu numai la Paris, adică în buricul țării, dar și în provincie.”
Europa Liberă: Véronique North-Mincà e îndrăgostită de oamenii din Republica Moldova, dar și de cei plecați din Republica Moldova, pentru că în lista prietenilor se regăsesc și moldoveni din diaspora.
Véronique North-Mincà: „Este adevărat, dar e un fapt poate un pic trist, nu e neapărat trist, pentru că moldovenii pe care îi cunosc eu din diaspora nu sunt neapărat oameni care au plecat din necesitate, dar oameni pe care viața i-a dus în străinătate și foarte mulți din ei, majoritatea din ei i-am cunoscut aici, în Moldova. Și îi regăsesc la Paris la evenimente literare sau culturale, cum ar veni Tatiana Țibuleac, de exemplu. Ea trăiește acum lângă Paris și scrie cărți în continuare și evident că mă duc la lansare, când pot. Acesta este un exemplu.”
Europa Liberă: Cum crezi că ar arăta Republica Moldova cu acel milion de oameni plecați în străinătate?
Véronique North-Mincà: „Să fie în țară, adică să nu fie plecați?”
Europa Liberă: Da.
Véronique North-Mincà: „E foarte greu de spus, este foarte greu de închipuit, pentru că și dacă, și dacă, și dacă... E greu să faci o lume cu „și dacă”. Dacă oamenii aceștia nu plecau, că ei se întorc din când în când și se întorc cu experiențe. Unii se duc numai pentru studii în străinătate și vin înapoi, alții se căsătoresc în străinătate, dar vin în fiecare vară cu copii și eu cred că aduc și influențe din altă parte spre țara lor, satul lor, orașul lor de baștină și familia lor și asta contribuie la schimbarea mentalităților și a lucrurilor. Dacă ar fi rămas aici, nu depindea numai de ei, depindea și de situația politică și economică.
Unii au fost nevoiți să plece, alții au plecat că viața i-a dus departe, însă eu
Dacă ar fi toți aici, ar fi un alt peisaj electoral, decât peisajul actual...
găsesc că este imposibil de închipuit ce ar fi putut să fie. Dacă ar fi toți aici, ar fi un alt peisaj electoral, decât peisajul actual, pentru că de fapt Republica Moldova are două generații intermediare extrem de slabe din punct de vedere cetățeni, cât sunt de activi și în viața socială, politică, economică și e foarte greu să ții o țară cu o pătură atât de subțire, de foarte tineri și de generație intermediară. Adică sunt două generații care lipsesc în țara asta.”
Europa Liberă: E subțire pătura de mijloc, cea care este motorul societății?
Véronique North-Mincà: „Da, exact, da, da! Și astea sunt două generații de fapt, pentru că sunt tinerii care au 25 de ani și care pleacă sau la studii și nu știm dacă vor reveni sau nu sau pur și simplu i-a purtat viața, pentru că în ziua de azi trăim într-o lume foarte deschisă, nu mai suntem închiși după ziduri și oamenii se întâlnesc cu oameni din alte țări, se împrietenesc, se căsătoresc, fac copii, se stabilesc în altă parte. Nu e neapărat numai oameni care pleacă din necesitate. Sunt și aceștia, dar sunt și ceilalți, că suntem într-o lume deschisă, unde lumea migrează, unde lumea își face experiență de viață pe unde este posibil, interesant...”
Europa Liberă: Ce mesaj are Véronique North-Mincà pentru cetățenii Republicii Moldova?
Véronique North-Mincà: „Să nu piardă încrederea în viitor, că a fost un val de speranță la care eu personal am fost martoră.”
Europa Liberă: Evenimentele din 2009?
Véronique North-Mincà: „Da, adică subsecvent, ce s-a întâmplat după 2009, au fost 4-5 ani într-adevăr de speranță. Eu am un mesaj pentru politicieni: „Nu-i mai dezamăgiți pe oameni!” și am un mesaj pentru oameni: „Să aveți încredere în viitor, la un moment dat o să iasă o generație mai progresistă de oameni politici, care poate o să-și dea seama că Moldova nu trebuie să fie eternă între două scaune”.”
