Patriarhia ecumenică de la Constantinopol, cea mai înaltă autoritate canonică din lumea ortodoxă, a recunoscut independența Bisericii Ortodoxe Ucrainene, în ciuda opoziției din partea Patriarhiei Moscovei și Întregii Rusii, precum și din partea Kremlinului. Profesorul Mihai Cernencu crede că recunoașterea independența Bisericii Ortodoxe Ucrainene are implicaţii directe pentru Republica Moldova.
Mihai Cernencu: „Sigur că Moscova vorbește în limba războiului. Este adevărat, dar nu este...”
Europa Liberă: Dar și s-au făcut declarații. Biserica Ortodoxă Rusă va trebui să rupă relațiile cu Constantinopolul, după ce sinodul întrunit la Istanbul a recunoscut autocefalia Bisericii Ortodoxe Ucrainene. Este voce venită chiar din sânul Patriarhiei ruse.”
Mihai Cernencu: „Și mare treabă... Că ea a mai o dată ruptă această relație, la 1439, când la Florența a avut loc Marele conciliu și când au venit 33 de biserici din Răsărit și cu Biserica Catolică s-au unit pentru 50 de ani, până la 1493, atunci când turcii stăteau lângă Constantinopol, stăteau ca să ocupe Imperiul Bizantin și rușii n-au vrut, pentru că ei tindeau să fie a treia Romă și lucrul acesta a dus la o rupere a relațiilor. Din partea Moldovei a fost mitropolitul Veniamin, care a prezentat Moldova. Bun, ulterior, sub influența sultanului, s-a dus, dar astăzi avem Biserica Uniată, care este rezultatul acestei uniri a catolicilor și ortodocșilor.”
Europa Liberă: Dar chiar ar fi asta o decizie catastrofală, așa cum spun fețele bisericești din Federația Rusă, pentru că Patriarhia Constantinopolul a luat această decizie? Ei spun că e catastrofal, în primul rând, pentru sine și, în general, pentru întreaga ortodoxie.
Mihai Cernencu: „Nu este adevărat. Sunt niște povești care sperie lumea.”
Europa Liberă: Ce impact va avea?
Mihai Cernencu: „Nu va avea niciun impact.”
Europa Liberă: Acest conflict trebuie să aibă consecințe.
Mihai Cernencu: „Stați un pic. În 1924, Biserica Ortodoxă Poloneză a fost recunoscută ,fiind parte componentă anterior din Patriarhia de la Moscova, la 1924 a fost recunoscută de către cea de la Constantinopol. Nu s-a schimbat absolut nimic. Au fost și alte mitropolii care s-au supus acolo. Haideți să pornim de la următoarea...”
Europa Liberă: Decizia e politică sau nu?
Mihai Cernencu: „Nici pe departe! Este ecleziastică. În primul rând, Biserica Ortodoxă moscovită este autoproclamată. Nimeni niciodată nu a recunoscut-o! În anul 988, Kievskaia Rusi, nu Rusia Kieveană, ci statul ucrainean, cu capitala la Kiev, a primit o patriarhie recunoscută de Constantinopol. Nici Moscova nu era atunci. Nu, nu, nu!”
Europa Liberă: Dar această decizie s-a luat acum când totuși există un conflict la nivel politic între Kiev și Moscova?
Mihai Cernencu: „Toate statele, toate statele care capătă independență au și independență ecleziastică. Nu poate un stat să aibă pe teritoriul său o biserică care promovează o politică dușmănoasă și de război față de tine.”
Europa Liberă: Douăzeci și șapte de ani așa a fost și la Kiev, așa este și la Chișinău.
Mihai Cernencu: „Da, este adevărat, dar lucrurile se mai pot schimba și vă spun mai departe: Biserica moscovită sau Patriarhia de la Moscova s-a constituit abia la 1242 și nici n-a fost la Moscova, a fost la Sarai, în capitala Hoardei de Aur și a fost acolo până la 1456, la Hoarda de Aur. Abia ulterior, în urma unor evenimente, s-a mutat la Moscova. Mai departe, ea nu a fost recunoscută. Deci, cum poate să pretindă Moscova la Pecerska Lavra, când Moscova, în general, nici nu era ca stat, ca oraș pe lume? Mai mult ca atât, la 1686, când Rusia a ocupat, conform tratatului de la Pereiaslav, deci Constantinopolul, pentru că au fost publicate documentele, a recunoscut doar controlul Moscovei și al Patriarhiei de la Moscova asupra finanțelor celei de la Kiev și asupra așezării.
Mai mult nimic absolut. Ea continua să fie sub Patriarhia de la Constantinopol. Mai mult ca atât, Patriarhia de la Constantinopol a scos anatema de la Filaret și a lui Metodie, pare-mi-se, care este cel de-al doilea cu Biserica autocefală ucraineană, ceea ce înseamnă că ăștia vor fi dați anatemei. Biserica Ortodoxă Rusă pe teritoriul Ucrainei odată cu acest tomos va fi declarată deci biserică care nu are legitimitate pe teritoriul Ucrainei.”
Europa Liberă: Deci toate parohiile sunt în subordonarea Patriarhiei Kievului?
Mihai Cernencu: „Vedeți că ei încă n-au ajuns la debilismul nostru, pentru că noi am fost cei mai cretini, când Guvernul tov. Tarlev a transmis bisericile de pe teritoriul Republicii Moldova, ca să nu pretindă Mitropolia Basarabiei la ele, le-au transmis Mitropoliei Chișinăului și Întregii Moldove. Eu nu cred că statul Republica Moldova a construit vreo biserică sau statul sovietic. Statul n-avea absolut niciun drept legitim să transmită, din punct de vedere juridic, bisericile. Bisericile aparțin enoriașilor. Dreptul este al lor să decidă cu cine și la ce mitropolie. Deci asta a fost. Voronin se temea atunci de Moscova ca de dracul și n-a fost nevoie și atunci prim-ministrul Vasile Tarlev a fost nevoit să adopte această lege. Și este o tâmpenie! Pe urmă, Curtea Constituțională a anulat-o, dar așa și nu s-a rezolvat problema Bisericii.”
Europa Liberă: Dar știți că și în Republica Moldova ani la rând se poartă aceste discuții că ar fi nevoie să i se confere autocefalie și Bisericii din Republica Moldova?
Mihai Cernencu: „Se poartă, corect.”
Europa Liberă: Dar am auzit un expert în teologie, care zicea că pentru Republica Moldova situația este un pic mai dificilă...
Mihai Cernencu: „Nu este adevărat!”
Europa Liberă: ...pentru că există Mitropolia Basarabiei.
Mihai Cernencu: „Da, da, este adevărat, care în ‘25 a fost printr-un act regal, el a fost recunoscut, dar în 1920 Patriarhia Rusă a transmis-o Patriarhiei de la București. Asta este adevărat, dar este încă o chestie – la anul 1448, când Patriarhia de la Constantinopol a văzut că se apropie turcii și atunci ce a făcut? A dăruit autocefalie tuturor bisericilor și a spus un lucru foarte important: „Fiecare patriarhie ține de teritoriul său, indiferent unde se află”. Spre exemplu, Mitropolia Moldovei, care atunci a căpătat autocefalie, ea își răspândea teritoriul. Altceva e că au venit rușii la 1805 și au arestat, în primul rând, Mitropolitul de la Iași și Mitropolitul de la București și i-au închis, și și-au pus mitropoliții lor ulterior.”
Autocefalia nu poate s-o declare o altă patriarhie decât patriarhia centrală...
Europa Liberă: Eu am auzit precum că cei de la Constantinopol nu recunosc limba moldovenească și, cu atât mai mult, ei sugerează că cei din Moldova ar trebui să depindă de Patriarhia de la București.
Mihai Cernencu: „Dar cum s-o recunoască?! Dacă luăm după Mitropolia Basarabiei, este adevărat, absolut. Nu este o politică, nimic, ci este doar o decizie ecleziastică, pentru că există autocefalia. Autocefalia nu poate s-o declare o altă patriarhie decât patriarhia centrală. Da, Rusia se poate dezice de Constantinopol și poate să rupă legăturile. Nicio problemă, că au mai fost rupte. Problema este alta, că Rusia pretindea atunci și acum pretinde să fie centrul lumii ortodoxe. Nu se poate întâmpla acest lucru din mai multe considerente, pentru că ortodoxia în Rusia este o ortodoxie mai mult politică. Ea vrea să fie pe lângă stat, să dicteze statului, să ia decizii politice, pentru că ortodoxia în Rusia s-a transformat într-o ortodoxie politică.”
Europa Liberă: Dar în Republica Moldova ortodoxia nu e politizată?
Mihai Cernencu: „Este politizată și la noi...”
Europa Liberă: Iată acum este așteptată vizita Patriarhului rus Kiril în Republica Moldova.
Mihai Cernencu: „Ei și ce o să ne spună?”
Europa Liberă: Vă este clar scopul vizitei?
Mihai Cernencu: „Nici pe departe. Să-i spună încă o dată lui Dodon că puterea i-a fost dată de Dumnezeu și mai mult nimic. Eu vreau să vă spun că este ilegitimă Biserica Ortodoxă Rusă acum pe teritoriul nostru, pentru că la 1940...”
Europa Liberă: Adică, Mitropolia Moldovei nu e legală?
Mihai Cernencu: „Sigur că da. Ea este legală numai în baza documentului acesta pe care l-au adoptat în ’92, statutul, dar legală din punctul de vedere al tomosului, ea este parte componentă a Bisericii din România, pentru că asta a fost recunoscută.”
Europa Liberă: Ce va face Kiril la Chișinău, la Comrat și la Tiraspol?
Mihai Cernencu: „O să vină să spună că să întărească ortodoxia că-i în pericol. De atâta i-a impus pe cazacii de la Don să facă o declarație că vor veni la Kiev și vor distruge Kievul, dacă ăștia se separă de Biserică.”
Europa Liberă: Ce va face Întâistătătorul Bisericii Rusie în Republica Moldova?
Mihai Cernencu: „Va veni să facă propagandă pentru unitatea Bisericii. Dar nu l-ați auzit pe cel de la Bălți? L-ați auzit pe Marchel. L-au întrebat: „De unde mașină atât de scumpă?” și el a spus că „prin rugăciuni”. Foarte interesant, stimați enoriași, să vă rugați lui Dumnezeu și în fiecare zi o să vă dea câte o mașină... Deci, cine a făcut propagandă pentru Dodon? Biserica Ortodoxă Rusească și Biserica lui Vladimir.”
Deci, cine a făcut propagandă pentru Dodon? Biserica Ortodoxă Rusească și Biserica lui Vladimir...
Europa Liberă: S-a creat precedent și pentru Moldova după ce Biserica ucraineană a obținut autocefalie?
Mihai Cernencu: „Eu cred că, mai întâi de toate, pentru Belarus, că belarușii vor să fie independenți. Și am văzut declarațiile Bisericii Ortodoxe Belaruse, care vor să aibă autocefalie și cred că asta este în primul rând și va fi. La noi cred că va fi mai târziu, pentru că lucrul acesta este absolut inevitabil, mai degrabă sau mai târziu.”
Europa Liberă: Credeți că Patriarhul Kiril va avea întrevederi și cu oficialitățile statului, cu excepția lui Igor Dodon?
Mihai Cernencu: „Nu cred că va avea, dar lucrul acesta a mai fost, o tentativă în ‘97, când o delegație din Republica Moldova s-a pregătit să meargă spre Constantinopol și rușii au venit și au spus că ne declară război.”
Europa Liberă: Ca să ceară autocefalie?
Mihai Cernencu: „Absolut! Deci asta era, pentru că era scandalul cu Mitropolia Basarabiei și cu ăștia și atunci au spus: „Măi, mai bine decât să fie scandal ecleziastic pe teritoriul Republicii Moldova, mergem acolo și ne supunem; nu va fi nici cu unul, nici cu altul, cea de la Constantinopol nu are stat și nu are influență geopolitică și politică, n-o interesează nimic, o interesează doar problemele ecleziastice, în rest, ar putea să împace cetățenii Republicii Moldova”. Și mi se pare că era o soluție destul de bună și acceptabilă.”
Europa Liberă: Dar pentru enoriașii din Republica Moldova astăzi rămâne a fi o problemă existența celor două mitropolii?
Mihai Cernencu: „Vedeți, nu mai este absolut nimic. Oamenii sunt așa cum sunt ei. Ei nu înțeleg ce înseamnă că ai o biserică a ta, o biserică a ta națională, o biserică care să lucreze pentru interesele statului Republica Moldova. Acesta este scopul. Ea trebuie să-i consolideze pe enoriașii din Republica Moldova să fie pentru acest stat.”
Europa Liberă: Și în concluzie. Credeți că adesea tensionate relațiile dintre aceste două biserici – rusă și ucraineană – au fost exacerbate odată cu declanșarea crizei ruso-ucrainene, marcate de anexarea Crimeii de către Rusia în 2014, urmată de conflictul din estul separatist pro-rus al Ucrainei, conflict care s-a soldat până acum cu zeci de mii de morți?
Mihai Cernencu: „Sigur, asta a acutizat, că Patriarhia Bisericii Ortodoxe Ucrainene cu Patriarhia la Kiev, ea încă în 1992 s-a constituit, odată cu proclamarea Ucrainei în 1991 ca stat independent.”
Europa Liberă: Dar asta a pus gaz pe foc?
Mihai Cernencu: „Nu numai că a pus gaz pe foc, dimpotrivă, a pus o mină cu efect întârziat, pentru că era absolut inevitabil. Țara care ți-a luat o parte din teritoriu, ți-a luat o parte din estul țării și care tinde să-ți distrugă statul, cum poți să suporți o biserică de aceasta pe teritoriul tău, care face propagandă împotriva statului ucrainean, pentru că au fost trimiși și la Donbas și acolo să facă și să lupte, și să facă secesionism prin alte regiuni.”
