Negocierile demarate de președintele Klaus Iohannis pentru a obține un soi de consens asupra legilor justiției între partidele parlamentare nu avut ca scop semnarea unei înțelegeri. De altfel, președintele a spus înainte de începerea consultărilor de azi că nu vrea „niciun pact cu PSD”, ci doar să medieze lucrurile, în așa fel încât să fie „reluate” discuțiile „pe legile justiției”.
Nu e clar dacă șeful statului a obținut un rezultat concret în urma întâlnirilor cu reprezentanții partidelor parlamentare de astăzi. Din declarațiile liderilor politici rezultă că nici nu se pune problema vreunui consens, chiar dacă unii dintre cei invitați la Palatul Cotroceni au menționat acest cuvânt. Nici măcar în interiorul arcului de guvernământ, cele două formațiuni PSD și ALDE nu au vederi comune sau, în orice caz, după ieșirea de la întâlnirea cu președintele, declarațiile lor nu s-au suprapus câtuși de puțin.
Delegația social-democraților condusă de Liviu Dragnea a fost formată doar din parlamentari care au lucrat concret la contrareforma justiției (Eugen Nicolicea, Florin Iordache, Șerban Nicolae și Robert Cazanciuc), poate, tocmai pentru a sublinia linia ofensivă pe care PSD nu vrea să o părăsească.
Mai mult, șeful principalului partid de guvernământ, Liviu Dragnea i-a lăsat șefului statului un decalog în care, în mod ironic, vorbește despre respectarea Constituției, dar și despre subiectele sale predilecte: stoparea așa-ziselor abuzuri în justiție, respectarea drepturilor omului în anchetele juridice, independența magistraților, răspunderea acestora pentru „rea-credință” sau „neglijență”, aplicarea principiului meritocrației în promovarea procurorilor și judecătorilor, plus „lustrarea” magistraților care au colaborat cu serviciile de informații prin încălcarea Constituției și a legislației.
Liviu Dragnea a explicat că partidul său nu se poate angaja „într-o discuție serioasă” dacă nu primește niște răspunsuri la câteva întrebări serioase. Ar fi vorba de șapte astfel de întrebări legate cumva de decalogul gândit de PSD și care de asemenea i-au fost lăsate președintelui.
În schimb, colegul său de coaliție, Călin Popescu Tăriceanu, șeful ALDE, s-a arătat interesat de „un consens” asupra modificărilor legilor justiției, care să pornească de la „definirea statului de drept” și care să aibă în centru „protejarea drepturilor și libertăților cetățenilor”. Tăriceanu, aflat într-o campanie de re-credibilizare, a încercat să vorbească de pe o poziție mai liberală.
Formațiunile din Opoziție au fost, însă, mult mai ferme. Președintele Uniunii Salvați România, Dan Barna, i-a cerut lui Klaus Iohannis să nu mai accepte, dacă va avea loc o remaniere, un ministru al justiției care nu-și asumă implementarea recomandărilor Comisiei de la Veneția. Șeful Uniunii Democrate a Maghiarilor din România a reamintit în acest sens că aceeași Comisie de la Veneția a fost pozitivă în legătură cu Statutul Minorităților, de care celelalte formațiuni autohtone nici nu vor să audă.
Liderul liberalilor, Ludovic Orban, a observat, în schimb, că România se află „într-un punct de cotitură” și că toți cei care au crezut că „pot să calce în picioare tratatul Uniunii Europene, drepturile și libertățile cetățenilor, independența justiției, trebuie să se trezească”. Șeful celui mai mare partid din opoziție a încercat, în declarația sa de după întâlnirea cu președintele Iohannis, să-i atragă de parte sa pe acei deputați și senatori din PSD care nu mai sunt de acord cu politica abruptă a actualului lider social-democrat.
Președintele este câștigătorul acestei runde de negocieri, fiindcă a spus răspicat că nu vrea niciun pact cu PSD, numai că ministrul Justiției, Tudorel Toader, i-a dat lovitura în aceeași zi, prin cererea de revocare a procurorului general.
