Cu mai puțin de patru luni înainte de alegerile parlamentare, cum se înfățișează în fața electoratului principalele partide? În ce măsură partidele care se prezintă drept autentic pro-europene se regăsesc într-o construcție care să aibă vigoarea de a înfrunta, așa cum își propun, atât partidul de la guvernare, cât și stânga pro-rusă? Punctul de vedere al analistului politic Ion Tăbârță în tradiționala convorbire de dimineață.
Europa Liberă: Dacă în privința partidului de guvernare și a sateliților săi lucrurile par clare în privința modului în care se vor manifesta în campania electorală, la fel și în tabăra stângii, covârșitor pro-rusă, s-ar spune, pe dreapta pro-europeană însă de opoziție impresia este că situația încă nu s-a limpezit și domnește un fel de confuzie. Pentru alegători, înainte de toate, care nu par să înțeleagă încă, de exemplu, dacă blocul PAS și Platforma DA nu mai oferă bilete de admitere pentru alte formațiuni, ci doar pentru reprezentați testați ai partidelor; dacă PLDM, se mai întreabă alegătorul, se va alătura acestui bloc; cum se va construi colaborarea cu PL ș.a.m.d. Dvs. cum ați explica ce se întâmplă acum pe terenul forțelor antioligarhice, cum se mai autoidentifică acestea?
Ion Tăbârță: „Asistăm la un proces de coagulare a dreptei politice din Republica Moldova, un proces de coagulare ca rezultat al procesului de reformatare după căderea dreptei politice din 2015, pentru că noi am avut o imagine sau alegătorii au avut o imagine despre dreapta politică după 2007 încoace formată din două partide – PLDM și PL sau Partidul Liberal Democrat și Partidul Liberal.
A mai fost o scurtă perioadă Alianța „Moldova Noastră”, însă Alianța „Moldova Noastră” mai degrabă a fost un partid de dreapta din anii 2000. Însă criza guvernărilor pro-europene, furtul miliardului a dus la aceea că aceste partide au pierdut din suportul și din simpatia alegătorilor și ulterior trebuia să apară alte forțe politice.
Aceste forțe politice s-au prefigurat după anul sau începând mai degrabă cu anul 2016 și aceste forțe politice sunt la momentul de față Platforma DA și Partidul Acțiune și Solidaritate. Totodată, noi mai avem Partidul Liberal și Partidul Liberal Democrat sau ceea ce a rămas din dreapta politică de până la 2014, cu anumiți reprezentanți în
Întâlnirea dintre reprezentanții acestor patru partide, numite „antioligarhice”, este un fel de transmitere de ștafetă a ceea ce fost până la 2016 dreapta politică și ce avem după 2016 încoace...
Parlament, da, puternic slăbite, da, cu o criză de imagine, însă oricum aceste partide au mai rămas prezente pe scena politică moldovenească; și, dacă doriți, întâlnirea de aseară dintre reprezentanții acestor patru partide, numite „antioligarhice”, este un fel de transmitere de ștafetă a ceea ce fost până la 2016 dreapta politică și ce avem după 2016 încoace.
Am asistat ieri la un prim dialog, un prim dialog destul de bun, cel puțin la faza de inițiere și după cum se prefigurează pe moment această colaborare între aceste partide, acest dialog, cum l-au numit ele însele, se referă, deocamdată, doar la circumscripțiile uninominale, pentru că actualul sistem sau noul sistem electoral în versiunea lui pe circumscripții cu un singur tur, desigur, face ca niciodată necesar ca dreapta să intre în aceste alegeri unită, să intre cu un singur candidat, dacă ea într-adevăr se dorește a fi antioligarhică și dacă ea într-adevăr dorește să aibă o șansă în lupta cu cele două centre politice. Mă refer la partidul de guvernământ și Partidul Socialiștilor, cele două partide asistate, mai nou, de Partidul „Șor”.”
Europa Liberă: De ce, dle Tăbârță, doar pe circumscripții această colaborare? Nu e realistă și în alte privințe?
Ion Tăbârță: „Pe liste va fi mai dificil. În primul rând, trebuie să spunem că atât Partidul Liberal Democrat, dar în mod special Partidul Liberal au un anumit trecut la guvernare care cumva a șubrezit și încă șubrezește imaginea lor în rândurile cetățenilor din Republica Moldova, pe când celelalte două partide, care formează această Mișcare ACUM, sunt partide noi, sunt partide care nu au participat în scrutinele electorale, dar mai important, în opinia electoratului, nu au participat la alegeri, adică pe de o parte...”
Europa Liberă: Să înțelegem că pentru Dvs. este bine că blocul ACUM, al PAS și PPDA, nu mai dorește altă formațiune alături, ci doar trimiși ai formațiunilor trecuți prin testul de integritate?
Ion Tăbârță: „Nu, nu neapărat. Eu încerc să interpretez punctul de vedere al celor două partide și de ce ele au adoptat anume această abordare de a fi numai aceste două partide pe listă. Cu toate că, chiar cum a spus ieri dl Deliu, președintele liberal-democrat, că Partidul Liberal Democrat deja a trecut prin această salubrizare, că trebuie să recunoaștem că după 2016 Partidul Liberal Democrat...”
Europa Liberă: E limpede că PLDM nu este de acord cu această abordare.
Ion Tăbârță: „PLDM-ul nu este de acord, însă vedem abordarea celorlalte două partide. Aici mai avem un aspect foarte, foarte important – chiar și negocierea listei electorale, pentru că e una să negociezi primii zece, spre exemplu, pe o listă de la două partide, plus reprezentanții societății civile, după cum s-a anunțat și cu totul altceva să negociezi pe o listă la patru partide.
În plus, avem liderii acestor formațiuni și mă refer aici poate mai puțin la dl Deliu, cât, spre exemplu, la același Mihai Ghimpu, pentru că dacă vorbim de liberali, de Partidul Liberal, atunci dacă participă pe o listă într-un bloc, nu cred că Mihai Ghimpu și de fapt nu ar fi normal pentru acest partid, pentru liderul acestui partid, că el încă deocamdată este liderul lui să fie după primii zece, normal că se vrea undeva în primii cinci sau în cel mai rău caz în primii zece.
Până la urmă apar anumite disonanțe aici și pot apărea anumite probleme, de aceea eu cred că abordarea la momentul de față este una rațională, că au zis: „haideți să discutăm ce facem pe circumscripții, că acolo de fapt se va da adevărata bătălie și acolo se va decide culoarea viitoarei guvernări, iar chestiunea cu lista mai vedem, poate ulterior, de ce nu?”.”
Europa Liberă: Iarăși privind sprijinirea reciprocă a candidaților cu șanse mai mari într-o circumscripție sau alta de către bloc și aceste două partide care vor colabora pe această formulă, ar exista însă disponibilitatea PAS și Platformei DA să accepte, doar pentru a nu lăsa victoria socialiștilor, să sprijine candidați ai Partidului Liberal, de exemplu, chiar dacă aceștia nu vor corespunde exigențelor pe care spun, cel puțin, că le aplică PAS și Platforma DA față de toți oamenii?
Ion Tăbârță: „Evident că ei trebuie să susțină anumiți candidați în circumscripții pentru a nu admite victoria socialiștilor sau a partidului de guvernământ, pentru că asta trebuie să fie o abordare rațională. Aceste patru partide trebuie să se uite pe fiecare circumscripție ce candidați eventuali au, care este ratingul popularității lor, eventual să facă anumite sondaje sau, bine, să aibă anumite măsurări și dacă este un reprezentant de la Partidul Liberal sau de la Partidul Liberal Democrat – de ce nu? –, chiar ar trebui.
De exemplu, la Nisporeni un foarte bun candidat ar fi dna Maria Ciobanu. Nu știu, poate sunt și alți candidați din partidele de dreapta cu șanse și mai bune decât dna Ciobanu, dar aici avem un exemplu elocvent și ar mai fi și alte exemple.”
Europa Liberă: S-au auzit, dle Tărbârță, afirmații că în unele circumscripții ACUM și ceilalți ar trebui să sprijine și candidați PDM, acolo unde aceștia au șanse evidente mai mari, doar din nou ca să nu fie lăsați socialiștii să intre în forță. Credeți că așa ceva este realist?
Ion Tăbârță: „De fapt, partidele de dreapta, această Mișcare ACUM, pentru dânsa cred că lupta este la fel de egală, fără mari diferențe, fie că această dispută este dusă cu socialiștii, fie cu partidul de guvernământ. Dacă între Partidul Socialiștilor și partidul de guvernământ pot fi anumite colaborări, hai să spunem așa, atunci pentru partidele de dreapta nu cred că există mare diferență, ba dimpotrivă, aceste partide vor avea de înfruntat fel de fel de candidați de dreapta camuflați, așa-numiții „spoileri”, pentru că noi vedem la aceste partide de fapt un centru, un pol de dreapta, dar încă mai sunt alte partide de dreapta, care nu sunt antioligarhice sau antisistem, cum le-ați numit Dvs. la început și la sigur că aceste partide cumva sateliți
Partidele de dreapta ar trebui să se concentreze, în primul rând, să acumuleze un scor cât mai bun ...
de dreapta, sateliți ai partidului de guvernământ se vor înscrie și ele pe aceste circumscripții ca să spargă din anumite șanse sau dintr-un procentaj mai mare al unui candidat din dreapta reală antioligarhică, să zicem așa. De aceea, eu cred că partidele de dreapta ar trebui să se concentreze, în primul rând, ca ele să acumuleze un scor cât mai bun, iar în ceea ce privește colaborări cu Partidul Democrat mie îmi vine greu să cred că vor exista astfel de colaborări.”
Europa Liberă: Alegeri parlamentare anticipate după un an, prognoză tot mai frecventă, după un eventual eșec al noului Legislativ de a instala un Guvern credeți că este posibil, din punctul Dvs. de vedere?
Ion Tăbârță: „Nu este exclus. Trebuie să luăm în calcul aici că de fapt pentru prima dată în Republica Moldova alegerile parlamentare vor avea loc în conformitate cu sistemul mixt. Noi știm care este comportamentul actorilor în urma rezultatelor pe lista partidului în conformitate cu sistemul proporțional, dar noi nu știm ce ne vor aduce circumscripțiile. La sigur că pe lângă anumite aspecte ce țin de disciplina de partid vom avea și o anumită reconfigurare sau o anumită infuzie a așa-numitei elite regionale în politicul moldovenesc.
Să vedem cum se vor comporta ei, care va fi comportamentul lor politic, în general a lor abordare și viziune a politicului moldovenesc. De aceea nu este exclus că acest element nou adus de sistemul mixt poate aduce anumite surprize pentru politicul moldovenesc inexistente până acum. De aceea astfel de scenarii cred că pot fi luate în calcul, mai ales dacă nu vor exista anumite negocieri între cele trei centre politice, care se reliefează acum în viitorul Parlament. Mă refer la socialiști, partidul de guvernământ și dreapta pro-europeană.”
