Având în vedere conjunctura internațională și acțiunile Federației Ruse în regiune și la nivel internațional, în prezent, șansele de a fi rezolvat conflictul transnistrean sunt mici, declară Europei Libere deputatul Eugen Carpov, președinte al Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică. Fostul negociator al Chișinăului pentru reglementarea transnistreană mai spune că Kremlinul nu va ceda din ambiția de a domina în acest spațiu.
Europa Liberă: Vorbim despre șansele soluționării problemei transnistrene, dar mai întâi vreau să vă cer o părere referitor la cine și cum ar putea să joace cartea transnistreană în alegerile parlamentare din 24 februarie.
Eugen Carpov: „Deja putem observa care sunt actorii politici care utilizează reglementarea conflictului transnistrean ca un instrument în pregătirea pentru alegerile din februarie 24. Eu aș putea menționa Partidul Socialiștilor drept cel mai interesat partid împreună cu președintele Dodon, care încearcă să prezinte o eventuală soluționare a conflictului transnistrean ca o realitate care poate fi realizată foarte rapid, deci imediat după alegeri, în situația în care, așa spun socialiștii, ei ar veni majoritari la putere și ar crea noile structuri executive și ar avea majoritatea parlamentară.
Cred că există suficiente riscuri într-o asemenea abordare. Noi am avut exemplul președintelui Voronin, care atunci când a ajuns președinte s-a orientat spre Moscova și a încercat să vină cu soluții foarte rapide pentru această situație. Dar cu ce s-a terminat istoria dlui Voronin noi cunoaștem: a fost „memorandumul Kozak” care nu a fost, spre fericirea noastră, semnat, dar care putea să aducă o evoluție foarte negativă în tot ce înseamnă dezvoltarea politică de mai departe a Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Dar în baza acestei promisiuni, că identifici o soluție pentru criza transnistreană, poți obține voturi, e credibil acest lucru?
Eugen Carpov: „Eu nu cred că subiectul respectiv are o prea mare greutate. Dacă ne uităm în sondajele sociologice, vom
În sondajele sociologice, reglementarea conflictului transnistrean nu reprezintă o prioritate...
observa că reglementarea conflictului transnistrean nu reprezintă în mare parte o prioritate. Se datorează acest fapt cred că timpului îndelungat a existenței conflictului înghețat, pe de o parte, pe de altă parte, o obișnuință a cetățenilor Republicii Moldova să își vadă evoluția statului doar prin prisma teritoriului controlat. Așa se întâmplă că regiunea transnistreană este separată.
De jure nu, pentru că există un stat întreg, dar de facto este separată și autoritățile nu au acces pe malul stâng al Nistrului, partidele politice nu pot desfășura acțiuni pentru a-și promova programele și pentru a pregăti procesele electorale acolo. Și din acest motiv regiunea transnistreană a rămas ca un spațiu care de jure este al Republicii Moldova, de facto nu.”
Europa Liberă: Dvs., deputații, ați oferit două mandate pentru două circumscripții din stânga Nistrului.
Eugen Carpov: „Da, este o încercare de a readuce spațiul din regiunea transnistreană în câmpul electoral al Republicii Moldova, un câmp reintegrat. Este o premieră, așa cum este și noul sistem electoral, dar să vedem cum se va realiza această inițiativă, pentru că în continuare accesul pe malul stâng al Nistrului este limitat, politicienii nu pot merge acolo, partidele politice nu pot desfășura activități acolo și probabil, am putea să presupunem, că nici secții de votare nu vor putea fi deschise, așa cum s-a întâmplat pe parcursul...”
Europa Liberă: Și dacă nu există secții de votare, trebuie să se deplaseze în localitățile în care vor fi aceste secții de votare?
Eugen Carpov: „Și atunci da, se va merge pe practica mai veche, când se deschideau secții de votare pe teritoriul controlat, de-a lungul Nistrului, dar pe malul drept, secțiile din regiunea transnistreană.”
Europa Liberă: Dar astăzi autoritățile din Chișinău și cele din Tiraspol pot conveni asupra nevoii ca acela care vrea să obțină un mandat pe aceste două circumscripții să meargă în localitățile din regiunea transnistreană să se întâlnească cu alegătorii?
Eugen Carpov: „Eu sunt sigur că asemenea demersuri se fac și se vor face în continuare, pentru că așa se întâmpla de fiecare dată când se organizau alegeri.
În ce măsură reprezentanții structurilor transnistrene vor manifesta deschidere, aici e semnul întrebării în continuare, dar presupun că atâta timp cât nu s-a deblocat nici măcar subiectul legat de călătoriile libere ale oficialilor moldoveni în regiunea transnistreană, atâta timp este greu să credem că vom avea un progres real pentru organizarea firească a procesului electoral în regiunea transnistreană.”
Europa Liberă: Dar în general, cum vedeți acum acest proces de negocieri care se poartă? S-a anunțat că ar fi posibil până la sfârșit de an să aibă loc o nouă rundă de negocieri în formatul „5+2”, după venirea în fruntea Misiunii OSCE de la Chișinău a lui Claus Neukirch. Anunțul l-a făcut după ce s-a întâlnit cu autoritățile de la Tiraspol. Ce ar trebui și ar mai putea să discute, dacă totuși atât de greu se urnește carul din loc?
Eugen Carpov: „Evoluția în procesul de reglementare a conflictului transnistrean poate fi văzută după principiul paharului pe jumătate plin. Depinde care parte dorim să o vedem – cea plină sau cea goală. Pe de o parte, putem menționa că s-au făcut anumite progrese – acele decizii protocolare semnate pe câteva subiecte concrete care țin de viața cotidiană a cetățenilor sau înmatricularea autoturismelor, sau restabilirea legăturii telefonice ș.a.m.d. Asta este, aș spune eu, un plus. Dacă e să vorbim despre procesul în ansamblu, atunci sigur că lucrurile în ultima perioadă s-au complicat; s-au complicat foarte mult din cauza evoluțiilor pe plan regional, a agresiunii Federației Ruse asupra Ucrainei, preluarea teritoriului ucrainean – mă refer la peninsula Crimeea –, precum și stimularea unor procese separatiste în estul Ucrainei ș.a.m.d.
Evoluția în procesul de reglementare a conflictului transnistrean poate fi văzută după principiul paharului pe jumătate plin...
Toate aceste procese nu contribuie sub nicio formă la o stabilitate în regiune și, respectiv, nu contribuie la o grăbire a procesului de reglementare transnistreană. Federația Rusă și Ucraina sunt doi mediatori cu drepturi egale în procesul de negocieri „5+2”. Ele ar trebui să fie cele care ar trebui să depună eforturi împreună pentru ca să avansăm în identificarea soluției pentru conflictul transnistrean. Atâta timp cât aceste două state sunt într-un război deschis, e foarte greu să credem că se vor purta discuții constructive între ele, inclusiv pe subiectul retragerii trupelor Federației Ruse din regiunea transnistreană, care este parte a subiectului mare care înseamnă reglementarea conflictului transnistrean. Chiar dacă în „5+2” nu se discută subiectul retragerii și nu trebuie să se discute, retragerea trupelor la nivel decizional este un fapt împlinit. Există decizii ale forurilor internaționale, care stipulează imperativ obligativitatea pentru Federația Rusă să-și retragă trupele...”
Europa Liberă: Dar ele nu se îndeplinesc...
Eugen Carpov: „Asta nu poate fi subiect de discuții, cu atât mai mult în formatul „5+2”, unde avem Tiraspolul, deci, vom obține încă un format, unde vom avea Federația Rusă și Tiraspolul ca oponenți în problema retragerii. Retragerea trebuie să fie efectuată urgent în condițiile stabilite de deciziile OSCE și alte foruri care au stabilit, iar ca și parte a pachetului de reglementare, evident că una este reglementarea politică, care înseamnă formatul „5+2” astăzi cu toate aspectele de interconectare a structurilor de pe două maluri și alta este ce o să se întâmple cu prezența ilegală a trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova. Evident că răspunsul trebuie să fie unul singur: aceste trupe vor trebui retrase. Și asta nu trebuie să fie sub nicio formă legat – direct sau indirect – de progresele în reglementarea politică.”
Europa Liberă: Dle Carpov, în mediul experților se acreditează ideea că Moscova ar vrea să obțină un succes inclusiv punându-și umărul la soluționarea problemei transnistrene, pentru a demonstra că pot fi create precedente, după care să se orienteze și Ucraina, și întreg spațiul post-sovietic. Ar exista pericolul acesta despre care vorbesc experții, că Rusia ar putea să convingă diferiți actori din câteva țări occidentale – fie că e vorba de Germania, de Italia, de Austria, poate și alte state să genereze o inițiativă, fie că e în interiorul Alianței Nord-Atlantice, fie că e în interiorul Uniunii Europene – de a rezolva acest conflict transnistrean după un eventual model rusesc?
Eugen Carpov: „Da, eu cred că asemenea pericol există și dacă e să vorbim despre Federația Rusă, eu cred că Federația Rusă și-ar dori să aibă o contribuție în reglementarea conflictului transnistrean pentru a-și atrage și anumite elemente pozitive asupra imaginii sale doar într-un singur caz – dacă reglementarea respectivă va corespunde intereselor Federației Ruse.”
Europa Liberă: Dar interesele Federației Ruse care sunt?
Eugen Carpov: „Interesele Federației Ruse sunt ca să mențină, prin intermediul Transnistriei, Republica Moldova în aria de influență a Federației Ruse.”
Europa Liberă: Și cum poate convinge Berlinul, Roma, Viena, alte capitale?
Eugen Carpov: „Asta înseamnă că forma de reintegrare ar trebui să fie gândită astfel, din punctul de vedere al Federației Ruse vorbesc, gândită astfel ca regiunea transnistreană să aibă suficiente instrumente să blocheze decizii care nu sunt dorite de Federația Rusă, care țin atât de dezvoltarea internă a Republicii Moldova, cât și de vectorul de dezvoltare externă.”
Europa Liberă: Vectorul de dezvoltare externă fiind integrarea europeană?
Eugen Carpov: „Da, fiind integrarea europeană. Asta înseamnă un model de federație care poate să nu fie numit neapărat federație, pentru că nu contează atât de mult denumirea, cât contează conținutul documentelor care vor fi în așa situație semnate. Deci asta ar însemna, repet, un gen de federație cu doi subiecți sau mai mulți subiecți. Dacă ne uităm la „memorandumul Kozak”, deja aveam acolo și regiunea găgăuză, care avea drepturi separate de cele care există acum pentru autonomia găgăuză și practic asemenea proiecte ar modifica totalmente esența statului Republica Moldova.
Asta ar însemna un gen de federație cu doi subiecți sau mai mulți subiecți...
Ar fi un alt Parlament, nu exclud, bicameral; ar fi un coraport de forțe creat în așa fel ca să permită oricând regiunii transnistrene cu Găgăuzia și eventual nu aș exclude și alte entități autonome, pe care ar putea Federația Rusă să le gândească, să permită blocarea deciziilor importante, strategice pentru Republica Moldova.”
Europa Liberă: Și ce trebuie să facă autoritățile Republicii Moldova dacă, eventual, se găsesc acești actori externi interesați să soluționeze conflictul transnistrean, indiferent dacă ar crea obstacole ulterioare pentru integrarea Republicii Moldova în UE?
Eugen Carpov: „Vedeți că mulți actori internaționali de fapt sunt deja state cu organizare federală, cum este Germania, cum sunt Statele Unite ale Americii și atunci pentru asemenea state organizarea statală nu reprezintă în sine un blocaj sau un impediment, sau un risc. În situația lor, de fapt, statul federal asigură o funcționalitate eficientă, asigură dezvoltare, bunăstare, respectarea tuturor normelor statului de drept, a drepturilor cetățenilor ș.a.m.d.
Aici sigur că Republica Moldova trebuie să accentueze în dialogul cu partenerii internaționali toate riscurile specifice, care planează asupra noastră, având în vedere interesele Federației Ruse. Și cred că astăzi nu este atât de dificil să demonstrăm partenerilor internaționali că Federația Rusă joacă dublu cu standardele din regiune, că are interese foarte bine exprimate deja, interese de a menține controlul total al spațiilor din jurul Federației Ruse și, spre regret, „blijnee zarubejie” (țări din fosta URSS, acum membre ale CSI), așa cum le numește Federația Rusă. Republica Moldova intră, face parte din „blijnee zarubejie” și noi trebuie să atragem atenție la faptul că astăzi Federația Rusă poartă elemente de război hibrid, elemente de război informațional asupra Republicii Moldova, război economic, adică sunt foarte multe riscuri asupra statalității noastre, iar în cazul unei reglementări a conflictului transnistrean pe principii favorabile Federației Ruse, practic noi vom deveni o gubernie sau o entitate, precum este Republica Belarus sau altele pe lângă Federația Rusă.”
Europa Liberă: Republica Moldova e un stat mic și în ceea ce privește soluționarea problemei transnistrene s-a arătat că este aproape neputincioasă. Dacă cumva s-ar conjuga eforturile împreună cu Ucraina, care are o situație similară celei din 1992 din Republica Moldova și ar convinge poate că Occidentul, în primul rând, Statele Unite ale Americii, ar putea să i se pună un obstacol Rusiei în eventualitatea îndeplinirii acestui plan pe care mulți zic că îl are pentru ceea ce se întâmplă în regiune?
Eugen Carpov: „Da, războiul din Ucraina, generat de Federația Rusă, a schimbat foarte mult elementele de bază în tot ce înseamnă acum securitatea regională, inclusiv pentru Republica Moldova. Deja există un parteneriat foarte bine conturat între Chișinău și Kiev referitor la tot ce ține de influența rusească. Avem o cooperare, este instituirea controlului mixt moldo-ucrainean pe segmentul transnistrean al frontierei noastre comune...”
Europa Liberă: Dar nu s-a finalizat procesul?
Eugen Carpov: „Nu s-a finalizat... El a fost inițiat la cel mai important punct de trecere a frontierei, după care există intenția să fie extins pe toate punctele. Și eu cred că este o intenție sinceră, ține mai mult de aspectele organizatorice, poate și financiare a instituirii acestui control pe toată lungimea frontierei, dar procesul a pornit. Câțiva ani în urmă nu era posibil să credem că asta se va întâmpla, ucrainenii nu erau atât de deschiși pentru acest control mixt, acum el se întâmplă. Doi: Ucraina este mult mai atentă la tot ce înseamnă regiunea transnistreană și potențialul militar al Federației Ruse, dar și la trupele paramilitare transnistrene din regiune. Ucrainenii percep această prezență militară deja ca o amenințare directă asupra securității Ucrainei, dacă anterior...”
Europa Liberă: Dar în stânga Nistrului se amplifică aceste aplicații militare și se exprimă îngrijorări, dar nimeni nu poate să știe exact de ce acum.
Eugen Carpov: „Exact, exact! Și când vedem exerciții militare legate de traversarea râului Nistru, deci sunt acțiuni total nespecifice unor trupe de pacificare sau a sarcinilor care stau în fața unor unități militare care participă la careva acțiuni de pacificare. Acum, Ucraina înțelege că existența Transnistriei în forma care este, cu trupe militare ale Federației Ruse, poate fi un instrument direct de declanșare a acțiunilor militare împotriva Ucrainei de către Federația Rusă pe mai multe fronturi, fapt care îngrijorează ucrainenii.”
Europa Liberă: Relația ruso-ucraineană devine din ce în ce mai antagonistă, mai ales și după ce Constantinopolul a zis că recunoaște autocefalia Bisericii Ortodoxe Ucrainene, s-au făcut declarații dure din partea Federației Ruse și oricum pe acest fondal crește și mai mult insecuritatea în regiune.
Eugen Carpov: „Sigur. Astăzi nimeni nu poate exclude reluarea unor acțiuni violente militare din partea Federației Ruse împotriva Ucrainei. Noi am fost martori atunci când Federația Rusă a anexat Crimeea prin intermediul soldaților sau al „omuleților verzi” și al tehnologiilor noi rusești. Atunci vedeam cum pericolul de escaladare a conflictului în estul Ucrainei plana și asupra Republicii Moldova, pentru că anumite acțiuni începeau să aibă loc și în regiunea Odesa, iar din Odesa e foarte aproape până în Tiraspol, regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Probabil acestea erau planuri ale Federației Ruse, dar care din motive obiective n-au putut fi duse până la capăt. Dar cel puțin noi trebuie să fim foarte atenți ca acțiunile militare din regiune să nu fie reluate și nu cumva să fie extinse și spre Republica Moldova.”
Europa Liberă: Dvs. sunteți președintele Comisiei parlamentare pentru securitatea națională. E garantat astăzi că Republica Moldova poate să-și asigure această securitate?
Eugen Carpov: „Este o întrebare retorică. Nimeni nu poate garanta deci apărarea teritoriului Republicii Moldova împotriva unui eventual atacator, cum ar fi Federația Rusă. Potențialul militar este totalmente disproporționat. Din punctul acesta de vedere nu este vorba despre o relație Chișinău-Moscova într-o situație de atacuri militare, este vorba de un teatru al acțiunilor militare mult mai larg și atunci asta ar cuprinde implicarea partenerilor internaționali, pentru că, dacă s-ar declanșa acțiuni militare de către Federația Rusă în Republica Moldova, asta ar periclita securitatea Uniunii Europene și a spațiului NATO, pentru că Moldova se învecinează cu România, în România există baze militare americane, NATO și lucrurile ar căpăta o cu totul altă anvergură.
Noi trebuie să fim foarte atenți ca acțiunile militare din regiune...
Dar din alt punct de vedere, vreau să vă spun că în ultima perioadă trupele militare ale Republicii Moldova trec printr-un proces de reformă și acum ultimele decizii care s-au adoptat au ținut de trecerea la o armată profesională. Nu avem nevoie de o armată mare, dar care nu este nici dotată corespunzător, nici pregătită profesionist, nici asigurată financiar și atunci o armată mai mică, compactă, dar eficientă, dotată cu tot ce este necesar unor trupe mobile, este viitorul armatei Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Admiteți implicarea factorului rusesc în alegerile parlamentare din februarie?
Eugen Carpov: „Ar fi naiv să credem că Federația Rusă va lăsa alegerile din Republica Moldova să se petreacă fără influența din Federația Rusă a diverselor instituții și forțe. Dacă Federația Rusă s-a implicat în Statele Unite sau în Franța, sau în alte state europene în procesul de alegeri, încercând să schimbe opțiunea alegătorilor, să-i scoată câștigători pe cei care nu au suportul majoritar; despre Republica Moldova e chiar naiv să vorbim că Rusia nu va fi prezentă.
Instituțiile statului trebuie să fie vigilente, să asigure un control asupra a tot ce înseamnă influența din străinătate asupra procesului electoral. Și asta în special ține de Federația Rusă. Noi nu avem practic alți parteneri străini, care ar avea asemenea interese, precum le are Federația Rusă. Noi avem partenerii europeni care tot sunt interesați de procesele electorale din Republica Moldova, numai că partenerii noștri europeni sau occidentali încearcă de fiecare dată să orienteze ca procesele electorale să aibă loc în conformitate cu standardele internaționale, să corespundă tuturor normelor, pe când partenerii din Federația Rusă au interese total diferite.”
