Linkuri accesibilitate

Schimb de bune practici între reprezentanți ai ONG-urilor de pe ambele maluri ale Nistrului (VIDEO)


O pensionară din Tiraspol, lângă o policlinică

Problemele sociale sunt aceleași pe întreg teritoriul R. Moldova, spun participanții la un training în cadrul proiectului „Construim punți, depășim bariere”, susținut de UE.

Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Administrația regiunii transnistrene recalculează valoarea coșului minim de consum. Oamenii de afaceri de la Tiraspol salută trecerea la evidența electronică a circulației valutelor în regiunea transnistreană. Și opinii ale participanților la o nouă rundă de instruiri în cadrul proiectului Uniunii Europene „Construim punți, depășim bariere – construind poduri între societatea civilă și comunitățile de pe două maluri ale Nistrului”.

Schimb de bune practici între reprezentanți ai ONG-urilor de pe ambele maluri ale Nistrului
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:30:00 0:00
Link direct


***

Europa Liberă: Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.

Autoritățile de la Chișinău susțin că Tiraspolul nu-și îndeplinește toate angajamentele asumate în privința școlilor cu predare în limba română din regiunea transnistreană. Radio Chișinău îl citează pe șeful adjunct al Biroului politici de reintegrare, Alin Gvidiani, cu declarația că numai două dintre cele șapte angajamente asumate de administrația transnistreană au fost îndeplinite. Școlilor li s-a permis să achite o taxă de chirie de 1000 de lei pe lună, însă tarifele de întreținere, potrivit lui, deși au fost reduse, nu au fost aduse la nivelul celor achitate de restul instituțiilor de învățământ din regiune. Chișinăul mai acuză Tiraspolul că nu a eliminat barierele de circulație pentru cei peste 1500 de profesori și elevi din școlile cu predare în limba română, precum și în asigurarea cu materiale didactice a acestor școli. Subiectul a fost discutat săptămâna trecută în cadrul grupului sectorial de experți la Tiraspol. Reprezentanți ai administrației transnistrene au respins însă toate acuzațiile Chișinăului, susținând că își îndeplinește toate angajamentele.

„Neutralitatea i-a fost impusă Moldovei de implicarea forţelor militare ruse în conflictul din Transnistria”, a afirmat premierul Pavel Filip la o întrevedere la Chişinău cu preşedinta Adunării Parlamentare NATO, Rasa Jukneviciene, se spune într-un comunicat oficial al guvernului moldovean. „Faptul că Republica Moldova prin Constituția sa este o țară neutră nu înseamnă că ne dorim să fim o țară izolată, a spus premierul Filip. Dimpotrivă, ne dorim o colaborare foarte strânsă cu NATO, ne dorim să învățăm, să instruim militarii noștri și să participăm la exerciții comune internaționale”, a spus primul-ministru, adăugând că „neutralitatea nu a fost alegerea noastră, a fost impusă de implicarea forțelor militare rusești în conflictul de pe Nistru. Aceste forțe, din păcate, până astăzi nu au plecat de pe teritoriul Republicii Moldova în ciuda apelurilor repetate ale țării noastre și comunității internaționale și a angajamentelor Federației Ruse”, a subliniat Pavel Filip.

Întrevederea preşedintei Adunării Parlamentare NATO, Rasa Jukneviciene, cu premierul Pavel Filip
Întrevederea preşedintei Adunării Parlamentare NATO, Rasa Jukneviciene, cu premierul Pavel Filip

Președintele Igor Dodon spune că partenerii externi ai R. Moldova tratează „cu înțelegere și respect” neutralitatea țării. Dodon a făcut remarca într-o postare pe rețelele sociale după ce s-a întâlnit vineri la Chișinău cu liderii Adunării Parlamentare NATO, parlamentari din Lituania și Marea Britanie. Dodon mai spune în aceeași declarație că „neutralitatea este condiția-cheie pentru păstrarea și consolidarea statalității moldovenești, fiind „sprijinită de majoritatea populației”.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a făcut cadou R. Moldova două autovehicule blindate de combatere a violențelor în timpul demonstrațiilor de stradă. Erdogan a spus la Comrat că vehiculele TOMA, de fabricație turcească, au fost oferite Ministerului de Interne de la Chișinău. La Chișinău, Erdogan a fost primit săptămâna trecută la sediul reparat al președinției moldovene, refăcut cu bani din partea Turciei după ce a fost devastat de demonstranți în aprilie 2009. Vizita lui Erdogan în R. Moldova a fost criticată de opoziția extraparlamentară moldoveană, care i-a reproșat liderului de la Ankara apucături dictatoriale.

Solidari cu profesorilor turci, împotriva lui Erdogan şi Dodon
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:15 0:00

Sunt Lina Grâu și vă prezint sinteza principalelor știri la Radio Europa Liberă.

Emisarul special american pentru Ucraina Kurt Volker a afirmat că nu se așteaptă la nicio schimbare majoră în estul Ucrainei, pentru că Rusia pare să aștepte alegerile generale care ar putea aduce o schimbare a balanței de forțe. Volker a făcut remarca la o reuniune la Washington, după ce președintele rus Vladimir Putin declarase la Soci, joi, că speră ca alegerile prezidențiale ucrainene din 31 martie să aducă un guvern mai rusofil. Președintele rus crede că și actuala putere de la Kiev așteaptă alegeri din martie anul viitor, înainte de a relansa negocierile privind conflictul secesionist din estul țării.

Liderii țărilor din Uniunea Europeană au decis impunerea unui nou regim de sancțiuni celor care se fac vinovați de atacuri cibernetice împotriva statelor membre UE. Decizia din 18 octombrie vine după ce Marea Britanie și Olanda au dejucat un atac cibernetic acum mai multe săptămâni împotriva Organizației de interzicere a armelor chimice de la Haga, atac pus la cale de Serviciul de informații al armate ruse - GRU.

Rusia a decretat trei zile de doliu în Crimeea după atacul de la un colegiu politehnic din orașul Kerci, soldat cu 21 de morți și zeci de răniți. Potrivit anchetatorilor, atacul cu grenade și armă automată a fost pus la cale de un tânăr student al colegiului, care s-ar fi sinucis după aceea. Inițial s-a vorbit de un posibil atac terorist.

Aceasta a fost sinteza principalelor evenimente ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet la europalibera.org.

***

Europa Liberă: În regiunea transnistreană a fost reevaluat coșul minim de consum – setul minim de produse necesare pentru viață. Față de componența actuală, administrația locală planifică să includă în acest coș mai multă carne, pește și lactate, precum și salamuri, fructe și legume. În prezent, valoarea acestui coș este de 1443 de ruble transnistrene, echivalentul a aproximativ 88 de dolari, iar administrația promite că până în 2020 valoarea lui va crește cu 20 la sută.

La o piață din Tiraspol
La o piață din Tiraspol

Corespondenții noștri în regiunea transnistreană au întrebat trecătorii ce produse trebuie să fie incluse în coșul minim de consum.

- Locuim în Moldova, evident că trebuie să fie fructe și legume.

- Trebuie să fie produse de primă necesitate, cele pe care le cumpăr și eu în primul rând imediat ce iau salariul: orez, terciuri, zahăr, paste, făină, vreo 30 de ouă, fructe și legume, cartofi, ceapă, morcov, ceai, cafea; produse igienice, detergent pentru o lună. Stau și fac lista timp de două zile înainte de a merge la cumpărături.

Trebuie majorată pensia mai întâi. Produse omul își cumpără, să aibă cu ce...

- Trebuie majorată pensia mai întâi. Ce treabă au produsele? Produse omul își cumpără, să aibă cu ce. Ce să facă omul cu 1500 de ruble? Măcar 2000 de-ar fi. Și un 20 de ruble dacă ar mai da în plus, tot ar fi bine. O mulțime de oameni au trecut la pensii rusești. Unde sunt banii care s-au eliberat? Krasnoselski a promis că celor care vor rămâne cu pensii transnistrene le vor fi crescute pensiile. Și nu a făcut nimic.

- În primul rând, trebuie să fie produse pentru copii, mai multe lactate, carne de pui, de vită, mai multe fructe și legume – tot ce trebuie pentru copii. Toate aceste lucruri trebuie să existe în meniul copiilor, dar și în cel al bătrânilor și al tinerilor. Pentru că tinerii sunt cei care cresc copiii și trebuie să fie sănătoși.

- Pentru mine e foarte importantă alimentația vegetariană. Deci ar fi bine ca în coșul minim să fie cât mai multe fructe, legume, lactate.

- Având în vedere că avem copii, produsele lactate ar trebui să fie acolo, carnea, legumele, ouăle. Carnea și peștele sunt cele mai importante pentru că acolo sunt cele mai multe vitamine, calciu și fosfor.

- Produse alimentare, detergenți, haine, măcar un minim necesar. Cele mai importante sunt fructele și legumele. Produsele lactate, terciurile.

Europa Liberă: Voci ale locuitorilor de la Tiraspol și Bender, intervievați de corespondenții noștri în regiunea transnistreană.

***

Europa Liberă: Ritmul de creștere industrială s-a încetinit în ultimele luni în regiunea transnistreană, după ce aproape un an a crescut accelerat, iar experții Băncii centrale de la Tiraspol spun că potențialul creșterii industriale din regiune se epuizează. În primele nouă luni ale anului, creștere industriei a fost de aproape 18 la sută. Însă în septembrie producția industrială a scăzut față de luna august cu 18,4 la sută, din cauza reducerii bruște a producției de metal. Într-un raport al Băncii centrale de la Tiraspol se spune că această reducere are legătură cu barierele comerciale impuse de SUA și UE, iar tendințele de scădere din industria locală vor continua.

Uzina metalurgică din Râbnița
Uzina metalurgică din Râbnița

Reduceri au fost semnalate și în alte domenii: în electroenergetică, în industriile ușoară, alimentară și în cea de producere a materialelor de construcții.

***

Comitetul vamal de la Tiraspol și Banca centrală din stânga Nistrului au trecut săptămâna trecută la evidența electronică a fluxurilor de valută la exportul mărfurilor. Acest lucru elimină necesitatea de a mai perfecta formularele pe hârtie ale declarației de repatriere a valutei. Într-un comentariu acordat corespondentului nostru la Tiraspol Serghei Ursul, șeful Asociației oamenilor de afaceri Most de la Tiraspol, Denis Nedelko, a salutat această măsură care ușurează mult munca exportatorilor.

Denis Nedelko
Denis Nedelko

Denis Nedelko: „Da, este vorba despre faptul că noi, exportatorii, cei care se ocupă de comerțul extern, nu vom mai fi nevoiți să completăm pe hârtie declarația de repatriere a valutei și să o depunem la bancă. Să explic despre ce este vorba:

Declarația de repatriere este o foaie de hârtie unde este notată toată informația cu privire la marfa pe care o trimitem peste hotare. Până în prezent noi nu puteam perfecta pachetul de documente la oficiul vamal până nu treceam următoarea procedură. Trebuia să luam declarația de repatriere și să o completăm, după care să o semnăm în corespundere cu registrul specimenelor de semnături, în două exemplare. După care trebuia să venim la bancă, să o înregistrăm, să punem ștampila băncii și apoi să mergem iar la oficiu pentru a perfecta restul pachetului de documente pentru vamă și abia apoi puteam merge la oficiul vamal. Fără această declarație de repatriere a valutei nu puteam trece procedurile vamale.

Mă gândeam mereu că, fiind secolul XXI, vama și banca ar fi putut face un sistem electronic care să ușureze aceste proceduri...

Și este vorba despre foarte multe hârtii. Imaginați-vă că în cazul companiei mele pe zi pot pleca la export până la 40 de mașini. Pentru fiecare mașină este nevoie de două declarații. Și asta în fiecare zi. Este vorba despre un volum foarte mare de acte, dar și de costuri mari - și morale, și materiale. Mă gândeam mereu că, fiind secolul XXI, vama și banca ar fi putut face un sistem electronic care să ușureze aceste proceduri.

Și iată că din 17 octombrie a fost introdusă evidența electronică a actelor de repatriere a valutelor, în baza unui schimb de informații dintre vamă și bancă, și astfel aceste declarații pe hârtie vor deveni istorie.

Este un lucru foarte bun. Ne bucurăm cu toții. Este un lucru care confirmă că reforme care ușurează viața oamenilor de afaceri chiar se fac. Noi deja ne-am obișnuit să auzim la modul declarativ despre faptul că vom avea un guvern electronic, declarații electronice, semnături electronice și am devenit destul de sceptici. La un moment dat părea că este doar o retorică despre reforme. Dar acum iată că în sfârșit avem o promisiune devenită realitate.

Și acum eu, în calitate de director, nu mai trebuie să semnez o grămadă de documente. Important este că antreprenorii câștigă și la viteza de pregătire a transporturilor, dar și prin faptul că nu va mai fi nevoie de mers la bancă și de pierdut timp – erau proceduri destul de costisitoare. De exemplu, în compania mea aveam o poziție specială, numită declarant, o persoană care avea și o mașină cu șofer cu care transporta declarațiile. Erau cheltuieli foarte mari.”

***

Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, sunt Lina Grâu și ascultați emisiunea Dialoguri Transnistrene la Radio Europa Liberă.

La Chişinău a avut loc săptămâna trecută un nou training în cadrul proiectului „Construim punți, depășim bariere – construind poduri între societatea civilă și comunitățile de pe două maluri ale Nistrului”, proiect susținut de Uniunea Europeană. În cadrul cursului de instruire Servicii sociale pentru grupurile vulnerabile, 20 de reprezentanți ai unor organizații neguvernamentale de pe ambele maluri ale Nistrului care se ocupă de domeniul social au avut ocazia să învețe și să comunice între ei. Aceștia au vizitat și organizația SOS Autism de la Chişinău, unde au preluat din experiență și bune practici.

Svetlana Lopatina, directoarea organizației neguvernamentale Granni Budușcego (în traducere Aspecte ale viitorului - din rusă) din Bender, spune că activitatea organizațiilor neguvernamentale care oferă servicii sociale categoriilor vulnerabile este susținută în regiunea transnistreană de donatori internaționali.

Svetlana Lopatina
Svetlana Lopatina

Svetlana Lopatina: „Am avut parte de o vizită de instruire la organizația SOS Autism. Este un moment important în activitatea noastră, pentru că noi activăm în domenii similare. Aici am făcut cunoștință cu metode de lucru pe care le-au văzut aplicate în practică în vizitele în Europa de Vest. Și este foarte important că această experiență este aplicată în Moldova, evident noi mergem în pas cu timpul și incluziunea copiilor cu autism se face la un nivel mai avansat. Și tare am vrea să credem că pe viitor vom avea susținere nu doar din partea donatorilor, dar și din partea statului.

Activitatea organizației noastre la moment se desfășoară doar cu efortul propriu și în cazul unor proiecte concrete ne bucurăm și de susținerea donatorilor externi. Noi lucrăm cu persoanele cu nevoi speciale. Beneficiarii noștri sunt din raionul Slobozia, sunt aproximativ 50 de persoane.”

Europa Liberă: Anul acesta a fost declarat anul oportunităților egale. Ați simțit acest lucru în activitatea dvs.?

Am vrea să credem că preocuparea pentru șansele egale în regiunea transnistreană va continua...

Svetlana Lopatina: „În principiu, da, în sensul că anumite instituții publice au devenit mai deschise spre dialog, am stabilit un anumit contact cu ele. Sunt schimbări în calitatea accesibilității și asta se referă mai ales la deplasările prin oraș, unde au fost făcute rampe de acces. Acest aspect este evident și bucură. Din păcate, încă nu am ajuns la etapa în care fiecare semafor să fie echipat cu semnal sonor pentru persoanele cu deficiențe de vedere.

Dar, chiar dacă anul oportunităților egale se încheie și chiar dacă sunt multe realizări, totuși mai rămân încă multe lucruri de făcut. Am vrea să credem că deși anul 2018 se încheie în curând, preocuparea pentru șansele egale în regiunea transnistreană va continua și persoanele cu nevoi speciale nu vor fi uitate.”

***

Europa Liberă: Am discutat și cu Liudmila Matfeeva, reprezentanta organizației Inițiative Feminine din Tiraspol, care are un serviciu social pentru acordarea asistenței victimelor traficului de ființe umane și violenței în familie.

Liudmila Matfeeva
Liudmila Matfeeva

Liudmila Matfeeva: „Temele discutate zilele acestea au avut ca rezultat inclusiv faptul că am înțeles că unul dintre cele mai pozitive rezultate este relația bună dintre Republica Moldova și Transnistria.

Un alt rezultat bun este că noi stabilim contacte, facem schimb de experiență și putem aplica la noi lucrurile care deja au fost puse la punct aici. Noi am înțeles că serviciile sociale pot fi mult mai diverse și că acestea nu trebuie să meargă doar într-o direcție. Avem la Chişinău colegi cu care putem face schimb de experiență și pe care îi putem întreba cum să facem un lucru sau altul și ce greșeli au făcut ei la început, cum se poate lucra cu autoritățile, în ce mod pot fi atrași alți oameni să se implice, cum să scăpăm de indiferență. Avem nevoie de susținerea oamenilor, pentru că de multe ori luptăm de unii singuri cu problemele care există și adesea nu ne ajung forțe.”

Europa Liberă: Pe ajutorul cui contați în activitatea Dvs. în regiunea transnistreană? Cine vă susține?

Liudmila Matfeeva: „În acest moment, după opt ani de când existăm, am stabilit o cooperare cu autoritățile publice. Adică statul ne susține, ne solicită ajutorul în anumite cazuri, pentru că sunt uneori aspecte pe care autoritățile nu le pot soluționa, iar noi suntem mai mobili și ne putem deplasa ca să facem o expertiză, o consultanță. Donatorul nostru de bază este Organizația Internațională pentru Migrație, care este partenerul și susținătorul nostru. Și le suntem foarte recunoscători, pentru că datorită lor putem oferi ajutor direct victimelor.”

Europa Liberă: Dacă ar fi să formulați în câteva propoziții problemele cele mai mari cu care vă confruntați Dvs. și beneficiarii programelor Dvs, care ar fi acestea?

Cel mai des victimele iau ca fiind normale situațiile de abuz în care se află...

Liudmila Matfeeva: „De cele mai multe ori este necunoașterea drepturilor proprii. Oamenii nu știu pe ce sprijin pot conta din partea statului, pe ce pot conta în planul protecției. Cel mai des victimele iau ca fiind normale situațiile de abuz în care se află. Adesea acest model este transmis și copiilor și ei practic nu pot ieși din acest cerc vicios. De multe ori e nevoie doar de puțină susținere și oamenii se deschid.”

Europa Liberă: Și în acest context care este rolul acestor traninguri și a comunicării pe care o aveți cu experții de pe malul drept al Republicii Moldova și cu cei internaționali?

Liudmila Matfeeva: „Nouă nu se permite prea des să vedem experiența internațională, pentru că nu prea avem posibilitatea de a pleca în deplasări în afara regiunii. Și noi încercăm să profităm de orice oportunitate de a obține noi experiențe. La această instruire am făcut cunoștință cu colegi din Moldova care se ocupă de subiecte similare, i-am întrebat cum procedează ei în anumite cazuri, în special pe cei care lucrează cu școlile-internat. Copii sunt comuni - și în Moldova, și în Transnistria, suntem la fel. Iată de ce pentru noi este foarte ușor să preluăm această experiență pe care ei deja o au. Iar ei sunt foarte deschiși, sunt gata să ne arate și să ne explice totul.”

Europa Liberă: E vorba de fapt despre punți între oameni…

Liudmila Matfeeva: „Da, și dacă sincer, sunt foarte fericită pentru asta. Mai ales în ultimul timp se fac tot mai mulți pași în direcția asta. Și malulurile drept și stâng chiar au devenit mai prietenoase și eu cred că acest lucru este foarte important, pentru că avem probleme comune.”​

***

Europa Liberă: Elena Stratulat, de la Centrul de sănătate reproductivă de la Tiraspol, a fost și ea printre participanții la cursul de instruire privind serviciile sociale pentru grupurile vulnerabile. Am profitat de ocazie și am întrebat-o care este situația privind sănătatea reproductivă a femeilor în regiunea transnistreană.

Elena Stratulat
Elena Stratulat

Elena Stratulat: „Nu este doar problema Transnistriei, e una comună – peste tot există femei care își acordă foarte puțină atenție și ignoră problemele de sănătate.

În cadrul acestui proiect a fost creată o echipă mobilă care pleca în teritoriu și dădea consultații gratuite femeilor pentru a identifica bolile cu care acestea se confruntă și apoi a oferi tratament.”

Europa Liberă: Cum sunt percepute în societate temele contracepției, sănătății reproductive?

Elena Stratulat: „În societate? Acum cu mult mai bine, pentru că înainte aceste discuții se evitau. Acum suntem totuși în secolul XXI, oameni încearcă să meargă în pas cu timpul, totul progresează și oamenii nu se mai tem de aceste subiecte și nu le mai evită. Ei sunt mai deschiși și răspund mai ușor la întrebări.”

Europa Liberă: În ce măsură cursurile de instruire de genul celui la care ați participat vă sunt utile?

Pentru mine e o experiență unică, foarte valoroasă...

Elena Stratulat: „Orice seminar, orice curs de instruire este o experiență extraordinară și o mișcare colosală înainte, pentru că aceste cunoștințe care se oferă sunt foarte valoroase. La noi, în Transnistria, eu cred că nu aș fi avut de unde să obțin aceste cunoștințe pe care le-am acumulat la acest curs. Mă bucur că am ajuns aici, că am comunicat cu specialiști calificați, cu niște psihologi minunați. Pentru mine e o experiență unică, foarte valoroasă.”

Europa Liberă: Cum a fost comunicarea cu colegii de pe malul drept al Nistrului?

Elena Stratulat: „Oamenii sunt foarte deschiși, comunică foarte ușor. Și în orice caz încercăm să ne înțelegem și să ne susținem reciproc, pentru că suntem cu toții oameni și încercăm să ne ajutăm. Aceste lucruri nu depind de cine și ce limbă vorbește, pentru că noi cu toții avem o misiune comună – încercăm să aducem cât mai mult bine în lume și să semănăm bunătate.”

***

Europa Liberă: Carolina Blajinu, coordonator de programe la Fundația Est Europeană din Republica Moldova, care implementează proiectul „Construim punți, depășim bariere”, spune că nu doar ONG-urile din regiunea transnistreană au ce învăța de la colegii lor de pe malul drept, schimbul de informații și experiență este reciproc, pe lângă foarte buna comunicare care se stabilește la nivelul oamenilor.

Carolina Blajinu
Carolina Blajinu

Carolina Blajinu: „În cadrul proiectului proiectul „Construim punți, depășim bariere”, finanțat de Uniunea Europeană și co-finanțat de Guvernul Suediei, Fundația Est-Europeană încearcă nu numai să consolideze această interacțiune între reprezentanții ONG-urilor de pe ambele maluri ale Nistrului, ci și să facă schimb de experiențe. De exemplu, a fost efectuat cursul de instruire privind serviciile sociale prestate de către ONG-uri.

Ideea proiectului este ca noi să transmitem anumite experiențe care au fost acumulate aici către cei din stânga Nistrului, poate că am prelua practicile de supraviețuire, eu aș spune, într-un mediu în care sectorul asociativ încă nu este atât de robust.”

Europa Liberă: Deci, sunt și lucruri pe care malul drept le poate prelua de la reprezentanții malului stâng?

Carolina Blajinu: „Din perspectiva noastră, cu siguranță că sunt lucruri de preluat de acolo. Pentru că atunci când locuiești într-o astfel de zonă, unde societatea civilă are anumite reguli de administrare a proiectelor, diferite de ale noastre, și care pe alocuri sunt mult mai rigide, atunci e bine ca cei din dreapta Nistrului să vadă că se pot face lucruri cu greutate, dar totuși să obțină rezultate poate chiar mai bune decât le avem noi aici.”

Europa Liberă: Percepția Dvs. care este – e mai greu să funcționezi ca societate civilă în stânga Nistrului?

Carolina Blajinu: „Vă dau un răspuns nu din numele Fundației Est Europene, ci din percepția unei persoane care are deja puțină experiență de lucru cu ONG-urile. Da, cu siguranță mi se pare că acolo și pur informațional este accesul mai limitat al ONG-urilor la anumite fonduri. Chiar și cunoștințele lor despre diverși donatori internaționali, dar și felul în care se face colectarea de fonduri la nivel local este diferit. La noi, multe dintre ONG-uri au început deja să învețe să facă colectare de fonduri nu doar de la donatorii internaționali sau de la ambasade sau guverne internaționale, ci deja se descurcă fie că din prestare de servicii, fie că fac colectare de fonduri de la autoritățile publice locale, sau fac parteneriate cu autoritățile publice locale, și atunci li se deschid mult mai multe uși. În stânga Nistrului este mai complicat.”

Europa Liberă: Genul acesta de programe, proiecte pe care le finanțează Uniunea Europeană, în ce măsură ele sunt importante și utile pentru cele două maluri ale Nistrului? Chiar sunt acestea de natură să ajute apropierea acestora?

Deja avem rezultate – două centre de protecție a consumatorilor în stânga Nistrului, trei centre de asistență juridică pentru grupurile vulnerabile...

Carolina Blajinu: „Ele chiar ajută. Pentru că cei din stânga Nistrului au avut posibilitatea și în câteva proiecte anterioare, similare cu acesta care este în curs de derulare, să vadă că anumite practici funcționează și sunt de succes aici, în dreapta Nistrului, cum ar fi de exemplu centrele de asistență a consumatorului, un alt proiect ar fi cel care vizează tinerii, crearea fondurilor pentru tineri, care sunt proiecte de succes și care au făcut anumite schimbări.

Nu vorbim aici despre schimbări majore, pentru că noi, cei din sectorul asociativ, acoperim lacunele mici pe care statul nu reușește să facă față. Cei din stânga Nistrului, văzând că deja sunt anumite succese chiar au fost dornici să facă și ei, să replicheze aceste proiecte și la ei. Și atunci când a venit acest proiect ei au avut posibilitate să se implice, prin intermediul diverselor concursuri de granturi.

Și deja avem rezultate – avem două centre de protecție a consumatorilor în stânga Nistrului, avem trei centre de asistență juridică pentru grupurile vulnerabile din stânga Nistrului, avem două fonduri pentru tineri, avem două întreprinderi sociale. Bine, întreprinderile sociale în stânga Nistrului nu sunt niște proiecte novatoare pentru Fundația Est Europeană. Noi am mai avut câteva încercări și au fost suficient de reușite. Dar acestea sunt mult mai interesante și fluxul de bani care a fost virat în stânga Nistrului de data aceasta este considerabil, dacă e să facem o comparație cu marja granturilor mici și medii.”

***

Europa Liberă: Co-organizator din partea transnistreană a proiectului „Construim punți, depășim bariere” este organizația neguvernamentală Agenția de dezvoltare regională a Transnistriei. Am stat de vorbă cu șefa acestei organizații, Tatiana Iasikova.

Tatiana Iasikova
Tatiana Iasikova

Tatiana Iasikova: „În anul 2012 în stânga Nistrului a fost creată organizația Agenția de dezvoltare regională a Transnistriei. Lucrăm deja de șapte ani în domeniul dezvoltării locale și regionale. Lucrăm cu organele puterii locale. Mai avem un domeniu de activitate – turismul intern. Ne ocupăm și de susținerea societății civile și a antreprenoriatului pentru tineri.

Noi suntem co-organizatori în proiectul „Construim punți, depășim bariere”. Există câteva domenii de care ne ocupăm noi: organizăm seminare pentru fondurile pentru tineri și pentru colectarea de fonduri la nivel local, precum și trainingul și vizita de studii pe tema antreprenoriatului social.”

Europa Liberă: Cum reușiți să lucrați în regiunea transnistreană? Cât de ușor vă este să organizați astfel de evenimente? Pentru că se știe că administrația regiunii nu este foarte fericită când are loc o comunicare atât de deschisă dintre cele două maluri?

Sper din suflet că noi am depășit și am lăsat în urmă acele vremuri de confruntare dură și am trecut la o etapă de conlucrare...

Tatiana Iasikova: „Eu sper din suflet că noi am depășit și am lăsat în urmă acele vremuri de confruntare dură și am trecut la o etapă de conlucrare. Nu este prima noastră cooperare cu Fundația Est Europeană. Acum câțiva ani a mai fost un proiect de succes cu o denumire asemănătoare, tot „Construim punți, depășim bariere”.

Ceea ce facem noi acum este să ajutăm organizațiile neguvernamentale în planul extinderii capacităților și posibilităților lor, în planul promovării. Le oferim mini-granturi, le instruim și ghidăm. Așa că acum ne este mai ușor. Aspectul foarte important aici este că trebuie să fim apolitici. Ceea ce facem acum și ceea vom face pe viitor are un efect social foarte mare. Avem o susținere socială mare și proiectele sunt foarte utile pentru societate. De exemplu la acest eveniment sunt prezente organizații de ambele părți care lucrează în domenii sensibile care sunt neacoperite sau slab acoperite de autoritățile statului.

Așa că eu cred că deja demult există la nivelul instituțiilor puterii de pe ambele maluri înțelegerea faptului că trebuie mai degrabă să sprijine decât să încurce. Iar dacă nu pot ajuta, măcar nu trebuie să ne pună piedici.”

Europa Liberă: Se investește destul de mult în aceste proiecte de creare de punți dintre cele două maluri la Nistrului. În percepția Dvs, aceste punți dintre maluri chiar se construiesc, oamenii chiar se apropie? Când de eficiente sunt aceste proiecte la nivelul comunicării dintre cele două maluri?

Tatiana Iasikova
Tatiana Iasikova

Tatiana Iasikova: „Eu cred că da, indiscutabil sunt foarte eficiente. Podurile de încredere se creează în timpul evenimentelor comune, în timpul instruirilor comune, în timpul lucrului în comun. Iată de ce cred că nu sunt niște acțiuni inutile, nu sunt bani aruncați. Indiscutabil este nevoie de susținerea organizațiilor internaționale, din partea organizațiilor care implementează aceste proiecte, ele sunt baza pentru o astfel de cooperare.

Știm cu toții că sursa principală a finanțărilor pentru organizațiile neguvernamentale sunt granturile și banii din proiecte. Și noi adesea suntem puși într-un cadru formal solicitat de donatori. Și când există cererea expresă că proiectul trebuie să fie făcut în parteneriat cu o organizație de pe malul celălalt al Nistrului, asta ne face să căutăm aceste organizații partenere. Da, uneori este vorba doar despre niște formalități, dar avem și exemple foarte bune când se creează parteneriate pozitive, stabile și împreună se ajunge la niște rezultate frumoase.

De exemplu, chiar în cadrul acestei vizite la organizația SOS Autism am auzit din prezentarea gazdelor că a fost creată o federație a organizațiilor care promovează și apără drepturile oamenilor și copiilor cu autism și din această federație face parte, printre altele, și organizația OSORȚ de la Tiraspol.”

Europa Liberă: Aveți o experiență bogată și aș vrea să-mi spuneți două lucruri care fac diferența dintre oamenii de pe cele două maluri ale Nistrului și două lucruri care sunt similare și care îi apropie.

Sunt probleme identice și care practic ne unesc...

Tatiana Iasikova: „Eu cred că ceea ce unește, un lucru comun pentru ambele maluri, sunt problemele. Poate că este vorba despre abordări diferite, dar problemele din sfera socială sunt similare - și cele ale persoanelor cu necesități speciale, ale celor care suferă de autism sau ale victimelor traficului de persoane sau violenței domestice. Sunt probleme identice și care practic ne unesc.

În plus, noi încă vorbim și ne înțelegem, având o comuniunea de limbă, de cultură și de credință – aspecte fundamentale care se încearcă mereu a fi puse la baza unor conflicte.

Iar în ceea ce privește lucrurile care ne separă, cred că este vorba la nivel geopolitic despre vectorul de dezvoltare. Transnistria se uită mai mult către Est, către Rusia, chiar dacă înțelege că practic 90 la sută din exporturi merg totuși către piața occidentală, piața țărilor europene. Iar malul drept, Republica Moldova, se uită, cel puțin așa simțim noi lucrurile, mai mult în direcția Vestului. Aceste momente cred eu că aduc rezerve în atitudinea locuitorilor din Transnistria.”

Europa Liberă: Ceea ce spuneți înseamnă că divergențele sunt la nivel politic, unde există această scindare. La nivelul oamenilor de rând cum e?

Trebuie să avem o atitudine respectuoasă și tolerantă unii față de alții...

Tatiana Iasikova: „Des sunt întrebată despre asta. Știți, eu nu văd probleme între oameni. Trebuie să avem o atitudine respectuoasă și tolerantă unii față de alții. Nu am auzit de cazuri de tensiuni. Poate că mai există unele stereotipuri, dar cu cât mai mult vom comunica, cu cât mai mult vom merge reciproc la evenimentele sociale și culturale sau în vizite turistice, cu atât mai mare încredere vom avea unii în alții și vom înțelege că putem interacționa fără niciun fel de probleme.

Așa că eu nu simt tensiuni. Din contră, chiar încerc să mă apropii mai mult de vorbitorii limbii de stat, învăț acum limba română pentru a înțelege mai bine și a vorbi cu oameni. Îmi place să văd reacții pozitive la oameni.”

Europa Liberă: Președinta organizației neguvernamentale Agenția de dezvoltare regională a Transnistriei, Tatiana Iasikova.

***

Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatoarea ei, Lina Grâu, vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.

XS
SM
MD
LG