Președintele ucrainean Petro Poroșenko a spus că va impune legea marțială pe tot cuprinsul țării începând de miercuri, dar a adăugat că decretul său nu prevede restrângerea drepturilor cetățenilor, și nici amânarea alegerilor de la primăvară.
„Mi-am împlinit datoria constituțională și a impus legea marțială în toată Ucraina începând de la 9 dimineață pe 28 noiembrie”, a spus Poroșenko într-o alocuțiune televizată.
Cu aceeași ocazie, Poroșenko a propus ca legea marțială să dureze numai 30 de zile, nu 60, cum anunțase inițial. Declarația vine după ce forțele maritime rusești au sechestrat duminică nave ucrainene în Strâmtoarea, Kerci, lângă Crimeea anexată de la Ucraina. Guvernele și organizațiile occidentale au condamnat Moscova pentru incident.
Decizia președintelui de la Kiev vine la o zi după ce Rusia a capturat trei nave ucrainene, provocând tensiuni acute în relațiile dintre cele două țări.
Mai devreme, luni, ministerul moldovean de Externe s-a alăturat corului internațional care și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu tensiunile ruso-ucrainene din Marea Azov și strâmtoarea Kerci, condamnând „orice fel de acte de agresiune și provocări care subminează securitatea regională”.
Într-o declarație difuzată pe pagina de Facebook a ministerului, se spune că Republica Moldova reconfirmă sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, precum și pentru „dreptul acesteia de a folosi apele internaționale”.
O declarație de îngrijorare și sprijin pentru Ucraina a difuzat și ministerul de Externe al României. „Agresiunea și încălcarea legislației internaționale subminează securitatea întregii regiuni”, afirmă Ministerul român de Externe într-o postare pe Twitter.
Uniunea Europeană şi NATO din care face parte România au făcut apel duminică seară la „detensionare” în Marea Azov și au cerut Moscovei „să restaureze libertatea de trecere” prin strâmtoarea Kerci.
Purtătoarea de cuvânt a CE, Maia Kocijancic, a spus că incidentul din strâmtoarea Kerci este „inacceptabil” și a cerut Rusiei să pună de îndată în libertate navele și marinarii ucraineni.
Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a spus luni că „nu există nici o justificare pentru folosirea forței împotriva navelor ucrainene și personalului de la bordul lor” și a cerut Rusiei „să elibereze de urgență marinarii ucraineni și navele capturate duminică”. Stoltenberg a făcut de asemenea un apel la „calm și reținere”.
Ambasadoarea Statelor Unite la ONU, Nikki Haley, a numit capturarea vaselor ucrainene drept „o violare revoltătoare a suveranității teritoriale ucrainene”. Haley a adăugat că împiedicarea de către Rusia a tranzitului ucrainean prin strâmtoarea Kerci este o violare a legii internaționale și un „act arogant” pe care comunitatea internațională trebuie să-l condamne și pe care nu-l va accepta niciodată.
Luni ministrul de externe al Germaniei, Heiko Maas, a propus ca Franța și Germania să fie mediatori în criza dintre Kiev și Moscova. Vorbind la Madrid, Maas, a spus că Germania și Franța „se vor strădui împreună, la nevoie ca mediatori, să evit un conflict care să ducă la o criză gravă”. Agenția AFP scrie că oficiali de la ministerele de externe german, francez, ucrainean și rus urmau să se întâlnească luni la Berlin, la convorbiri planificate înaintea noilor tensiuni rusp-ucrainene.
Forțele de grăniceri ale Rusiei au deschis focul duminică în Marea Neagră asupra a trei nave ucrainene, inclusiv două vase militare și un remorcher, care se îndreptau către Strâmtoarea Kerci și Marea Azov.
zat vasele ucrainene că i-ar fi încălcat granițele în apropierea peninsulei ucrainene Crimeea, pe care a anexat-o în 2014.
Luni, Rusia a ignorat chemările ucrainene și internaționale la eliberarea marinarilor ucraineni capturați.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt de la Kremlin, a spus că marinarii sunt răspunzători de violarea frontierei, dar nu a precizat ce urmări are asemenea pretins delict.
Mai mulți oficiali ruși au acuzat conducerea Ucrainei că ar fi pus la cale o provocare menită să rezolve probleme politice interne, inclusiv nemulțumirea populară provocată de pretinsa lipsă a progreselor economice și scăderea dramatică a popularității președintelui Poroșenko.
