Țările occidentale, Statele Unite și Uniunea Europeană în primul rând, dar și NATO ca instituție, au ridicat un scut diplomatic în jurul Ucrainei, în urma incidentului din Marea de Azov.
Așa cum o amintește astăzi cotidianul britanicThe Guardian, primejdia cea mai mare pentru Europa vine în acest moment de la un război în Ucraina, după modelul interbelic cunoscut: O mare putere tratează o țară vecină cu agresivitate și dispreț. Acea țară, mai mică și slabă, răspunde violent, sperând că prietenii puternici îi vor sări în ajutor.
Ucraina, ca și Georgia, a curtat vreme îndelungată NATO. Ambele și-au făcut dintr-o ipotetică și imposibilă aderare la NATO un proiect de țară. Ambele au părți din teritoriu ocupate de Rusia.
În practică, este cu totul improbabil că NATO ar interveni militar pentru Ucraina, cel puțin într-un prim timp. Trump a fragilizat încrederea și funcționarea internă a Alianței punând sub semnul întrebării faptul că Statele Unite și NATO ar interveni pentru a apăra chiar și unul din membrii actuali, altfel zis punând la îndoială Carta fondatoare a Alianței, mai precis articolul 5, cel care asigură apărarea colectivă și reciprocă a membrilor.
Astfel, Trump s-a întrebat, într-un interviu pentru Fox News, dacă ar merita ca fiul său să meargă să moară pentru Muntenegru, cel mai recent membru al Alianței.
Mai mult de atât: nu toți membrii Alianței privesc Ucraina cu simpatie. Ungaria, de pildă, continuă să blocheze participarea Ucrainei la reuniuni NATO la nivel ministerial, pe fondul unui conflict diplomatic între cei doi vecini, conflict în care e antrenată și România. Relațiile dintre Ungaria și Ucraina au început să se deterioreze anul trecut după aprobarea de către Kiev a unui proiect de lege privind limbile minoritare, în urma căruia Budapesta, dar și Bucureștiul, au afirmat că drepturile minorităților maghiare și române sunt îngrădite în încercarea de a beneficia de educație în limba lor maternă.
Începând din martie 2017, Ungaria a blocat toate reuniunile Comisiei NATO-Ucraina - formatul-cheie pentru cooperarea bilaterală dintre Kiev și Alianța militară occidentală - la toate nivelurile peste cel ale ambasadorilor.
La summitul NATO din iulie, Alianța a trebuit să creeze un format special în care au fost invitați președinții Georgiei și Ucrainei, pentru a nu exclude Kievul de la întâlnire.
Scandalul diplomatic dintre Ungaria și Ucraina a devenit și mai acut în septembrie, când a apărut un video turnat în ascuns, în care un un diplomat maghiar din Ucraina oferea pașapoarte etnicilor maghiari din Transcarpatia. Ucraina interzice dubla cetățenie.
Kievul a răspuns prin expulzarea consulului ungar în Transcarpatia, făcând ca, la rândul său, Budapesta să expulzeze un consul ucrainean.
În octombrie, de asemenea, Budapesta a convocat ambasadorul Kievului pentru a protesta față de ceea ce a numit o „listă neagră” cu maghiari din Ucraina care ar trebui asasinați precum și față de mișcările militare la granița lor comună.
Legea ucraineană a învățământului, adoptată la începutul lunii septembrie 2017 şi promulgată de preşedintele Petro Poroşenko, a introdus sistemul de 12 clase în Ucraina şi extinderea utilizării limbii ucrainene în sfera educaţiei. Conform noului act normativ, studiul în învăţământul secundar şi superior în Ucraina se face exclusiv în limba de stat (ucraineană), iar educaţia în limbile minorităţilor este disponibilă doar în grădiniţe şi şcoli primare.
În condițiile în care Ungaria blochează din ce în ce mai des și insistent reuniunile Comisiei NATO-Ucraina, din pricina acestei legi a învățământului și dată fiind simpatia afișată a autocratului premier maghiar Viktor Orban pentru Putin, e greu de imaginat o determinarea unanimă a NATO de a interveni militar în ajutorul Ucrainei, care nu este decât asociată cu Alianța și care nu este apărată de acel faimos articol 5.
