Celebra Ordonanță de Urgență 13 adoptată de guvernul PSD-ALDE „noaptea ca hoții” în februarie 2017, a declanșat cel mai mare val de proteste de după revoluția din 1989. A fost și data de naștere mișcării „Rezist”, care a depășit rapid granițele României, extinzându-se în întreaga Diaspora românească, mai ales de pe continentul european. După aproape doi ani supraveghere și amendare, prin proteste, a încercărilor guvernului de șubrezire a statului de drept și independeței justiției, parte dintre activiștii mișcării Rezist prospectează ideea de a intra în politică. „Activiștii civici au puțini parteneri de dialog în spectrul politic”, spune Mihnea Mihai, fondatorul „Rezist” Zürich. La 42 de ani, Mihnea este vicepreședintele unei bănci din Zürich. A absolvit matematică la Universitatea București și deține un doctorat în statistică și econometrie obținut la Universitatea din Saarbrücken, Germania. „Protestele care au început în 2017 au încetinit procesul de distrugere a statului de drept din România, dar nu au dus la o acceptare a societății civile ca partener de dialog al guvernului”, spune într-un interviu cu Europa Liberă fondatorul „Rezist” Zürich, care mai crede că „trebuie să apară politicieni noi, oameni care înțeleg societatea civilă și care își dau seama că instituțiile statului, trebuie să fie deschise către cetățeni”.
Europa Liberă: De câți ani ești plecat din România și când ai devenit activ civic?
Mihnea Mihai: „Din România am plecat în 1998. Activitatea mea civică, dacă sărim peste implicarea în Liga Studenților, în timpul studenției, a început în anul 2017, o dată cu protestele împotriva Ordonaței de Urgență 13 și cu acțiunile pentru susținerea independenței justiției și a statului de drept din România.”
Europa Liberă: Când ai fondat „Rezist” Zürich și de ce?
Mihnea Mihai: „În momentul în care s-a dat Ordonanța de urgență 13 și la Zürich s-au organizat proteste spontane pentru susținerea statului de drept și a justiției. Am mers la acele proteste și am fost printre cei care și-au dorit ca protestele să continue, și să nu se oprească o dată cu căderea acelei ordonanțe de urgență. Mi-am dat seama că, fără o organizare, fără o structură formală clară, există riscul, ca acel grup de lucru care se crease în mod informal, să se piardă cu timpul. În acel moment, am propus colegilor să constituim această asociație, „Rezist” Zürich, pe care am reușit să o constituim în mod formal în septembrie 2017. ”
Europa Liberă: Cât de interesată este societatea elvețiană de ceea ce se întâmplă în România, și de ce?
Mihnea Mihai: „Societatea elvețiană este interesată de ceea ce se întâmplă în România, dacă situația îi este prezentată. Ceea ce noi, Asociația ”Rezist” Zürich am făcut. Am vorbit despre situația din România, am vorbit despre acțiunile societății civile și am vorbit despre protestele pentru un stat de drept și o justiție independentă în România. Societatea elvețiană este interesată și se poate identifica cu lupta oamenilor pentru un stat de drept și pentru o societate democratică. Cred că aici este nucleul. Ei apreciază oamenii care știu să își exprime un punct de vedere și oamenii care se luptă pentru drepturile lor. Este exact ceea ce au apreciat la protestele din anul 2017: omul responsabil, liber, omul care iese în stradă și vorbește despre drepturile lui, omul care nu e teme de posibile amenințări, de posibile intimidări, ci pur și simplu iese și spune DA, acesta este punctul meu de vedere, acestea sunt valorile mele, pentru acestea lupt. Cu o asemenea atitudine publicul elvețian se poate identifica.”
Europa Liberă: Care este rolul Diasporei, și de ce crezi că Diaspora românească este atât de activă- și, în general, anti PSD? Nu în toate țările europene este așa, ba România este, din acest punct de vedere, o excepție, cu o societate civilă extrem de vie, ageră, dinamică. Imaginile cu protestele din România au făcut înconjurul lumii, și au fost expuse și în Parlamentul European.
Mihnea Mihai: „Din punctul meu de vedere, rolul Diasporei este unul de curea de transmisie între societățile occidentale unde trăim și societatea de acasă. În acest context trebuie văzută, cred eu, și implicarea diasporei în alegerea președintelui Iohannis și implicarea Diasporei în protestele pentru o justiție independentă. Noi trăim în niște țări care au anumite valori și ne identificăm cu valorile țărilor în care trăim. De exemplu, democrația și statul de drept sunt esențiale pentru ca, din creativitatea oamenilor, să putem avea invenții, de exemplu. Faptul că avem niște legi clare permite să avem patente, să patentăm invențiile și să producem apoi cu ele lucruri care ne interesează. În spatele acestei creativități a Occidentului stă această idee de libertate, de drepturi.
Rolul Diasporei este unul de curea de transmisie între societățile occidentale unde trăim și societatea de acasă...
Rolul nostru, ca diaspora, este să transmitem acest mesaj în România: că societatea în care trăim, și care ne-a primit, și care ne-a apreciat pentru eforturile noastre, are la bază exact aceste drepturi care în România încă nu sunt implementate, și iată că în ultimii doi ani chiar s-au făcut pași înapoi. Aici văd eu rolul și contribuția esențială a Diasporei în ceea ce privește România. Sigur, și în banii pe care îi trimitem acasă, și în firmele pe care le deschidem, dar în primul și în primul rând prin faptul că noi vorbim despre valorile societății în care trăim, în care fiecare dintre noi a avut succes și a fost acceptat, și încercăm să transmitem și în România și aceste valori și să le construim și în societatea de acasă. De ce este Diaspora românească anti-PSD? În primul rând, pentru că identifică în PSD urmașul Partidului Comunist. În al doilea rând, este partidul care a condus două treimi din timpul de după Revoluția din 89 această țară, din care venim și noi. Practic, toată corupția și mizeria din România sunt identificate cu stilul de guvernare și promovare al PSD. Majoritatea oamenilor nu au plecat din România de bine, nici din cauza sărăciei, ci din cauza lipsei de oportunități. Au plecat pentru că li se închideau ușile în față, și își dădeau seama că ușile li se închideau pe motive de nepotism, pe motive de corupție. Practic, lupta aceasta, pe care cei din România o percep ca o luptă împotriva PSD-ului, este, de fapt, o luptă împotriva întregului sistem vechi, corupt, care a obligat oamenii să plece din țară, de care nouă nu ne este teamă și pe care noi dorim să îl schimbăm, pas cu pas, cum a spus președintele Iohannis, și cât mai solid. Vrem să avem, cum spun unii, o țară ca afară. Pentru asta trebuie să schimbăm sistemul și să introducem un sistem bazat pe merit, pe drept, ca în țările occidentale.”
Europa Liberă: Implicarea civica nu înseamnă asumarea răspunderii însă. Civismul este o activitate de...supraveghere, mai mult. Ce îl determină pe un activist civic, care nici măcar nu mai trăiește în România, să își asume răspunderea și să treacă de partea cealaltă, a politicii?
Mihnea Mihai: „Într-adevăr, în societățile occidentale activitatea civică s-ar putea traduce în principal prin supraveghere. Este însă mai mult decât o supraveghere, pentru că în Occident organizațiile civice sunt ascultate, și sunt invitate ca partener de discuție atunci când se schimbă legislația pe domeniul lor de activitate. Deci nu aș spune că este doar o activitate de supraveghere, ci și o activitate de lucru, la modificarea legislației pe anumite domenii. Din activitatea mea civică de până acum mi-am dat seama că avem mult prea puțini parteneri de dialog în spectrul politic. Protestele care au început în 2017 și continuă până în ziua de astăzi, au urmări, în sensul că au încetinit acest proces de distrugere a statului de drept din România, dar nu au dus la o acceptare a societății civile ca partener de dialog al guvernului. Și aici văd eu că este nevoie de o schimbare în clasa politică și consider că este necesar să apară politicieni noi, oameni care înțeleg societatea civilă și care își dau seama că instituțiile statului, fie că sunt primării, fie că sunt parlamente, guverne, fie că sunt administrații locale, prefecturi sau Parlamentul European, trebuie să fie deschise către cetățeni. Așa mă văd eu în politică. Rolul meu în politică ar trebuie să fie un deschizător de drumuri pentru cetățeni. Vreau să le dau cetățenilor care s-au implicat civic puterea să își transforme activitatea civică în rezultate concrete din punct de vedere politic. Vreau să le dau posibilitatea să știe că de partea cealaltă a baricadei este cineva care îi înțelege și care le ascultă dorințele și le transformă în reguli, în legi, în ceva util pentru întreaga societate.”
Europa Liberă: Ești integrat în Vest de mulți ani. De ce ești încă interesat de România? Te-ai întoarce în România? În ce condiții?
Mihnea Mihai: „Da, sunt integrat în Vest, am trăit în Germania, Austria, Elveția dar nu am uitat de România. Soția mea este româncă, avem un business în România, părinții mei, fratele meu trăiesc în țară și sufletește mă simt român. Gândesc, mă exprim în limba română, mă simt acasă în spațiul limbii române. Îmi doresc ca și în România să existe șanse la fel de bune ca în orice țară occidentală. Sunt legat de România, și este o legătură emoțională care nu se șterge, deși am plecat de 20 de ani din țară.”
