Românul obișnuit va ajunge la nivelul venitului mediu anual încasat de un parlamentar abia peste 50 de ani. Este radiografia pe care a arătat-o o analiză a Europei Libere pornind de la ultimele declarații de avere ale parlamentarilor. O comparație cu datele oficiale despre cât câștigă românii de rând și ce economii au.
Într-un an, românul din statistici, adică cel mediu, are venitul total de 3.444 euro, în vreme ce un parlamentar, după media arătată de declarațiile de avere, ajunge la 58.210 euro. Altfel spus, banii pe care îi câștigă 17 români la un loc ajung să egaleze venitul mediu al unui singur deputat sau senator.
România are 465 de parlamentari, care sunt obligați prin lege să își declare public, atât pentru ei, cât și pentru familiile lor, proprietățile imobiliare, activele financiare, economiile și veniturile din diverse surse, autovehiculele, dar și împrumuturile acordate altora sau contractele pe care firmele lor și ale familiei le-au încheiat cu statul.
Puțini sunt cei care merg în detaliu, așa cum cere legea. Destui dintre ei își ascund însă casele sau banii pe numele unor cunoscuți sau rude mai îndepărtate, după cum au arătat mai multe anchete ale procurorilor. Altminteri, din declarațiile de avere reiese că abia au unde pune capul noaptea. Concret, sunt câțiva parlamentari care au declarat că nu dețin o casă, iar asta se întâmplă în România, țara în care 96,8% dintre cetățeni sunt proprietarii caselor în care locuiesc – primul loc în Europa, potrivit Eurostat.
Europa Liberă a lucrat doar cu materialul clientului, analizând datele pe care toți cei 465 de parlamentari le-au făcut publice. Am ajuns la portretul unui parlamentar mediu. Și l-am așezat lângă portretul robot al averii românului de rând, așa cum reiese el din datele Institutului Național de Statistică și ale Băncii Naționale a României.
Statistic vorbind, portretul parlamentarului mediu, reieșit din media fiecărei categorii de avere declarată public, și portretul românului mediu, așa cum rezultă din statistici, au puncte comune. Și parlamentarul, și românul obișnuit, au un venit (compus din salariu și alte resurse financiare, precum chirii, dividende, vânzări), niște economii (depozite și conturi bancare), locuință și mașină. În plus, spre deosebire de românul „de rând”, parlamentarul își declară public și terenurile deținute, investițiile financiare, acțiunile în firme și împrumuturile acordate în nume personal altor firme sau oameni.
Diferența se vede cel mai bine la venituri. Românul din statistici a avut în 2017 un venit mediu de 3.444 de euro pe an, în timp ce media în Parlament este de 58.210 euro pe an. Adică, de 17 ori mai mult. În vreme ce prima categorie trăiește mai mult din salariu, parlamentarii au și alte surse care le aduc bani în buzunar: dividende, chirii, pensii sau dobânzi bancare.
Averea medie a parlamentarilor, pe partide politice
Un joc cu cifrele, la nivel pur ipotetic, arată că această diferență covârșitoare între veniturile unui parlamentar și cele ale unui român obișnuit ar putea fi recuperată într-o viață de om: 50 de ani.
Folosind formula ratei anuale compuse de creștere (CAGR), am determinat că venitul mediu al unui român a crescut anual, în perioada 2008-2017, cu o medie de 5,84%: de la 1.944 de euro la aproape 3.444 de euro pe an. Dacă, ipotetic vorbind, această rată medie de creștere anuală ar rămâne constantă, iar venitul mediu lunar al unui parlamentar ar rămâne fix, de 4.850 de euro, atunci ar fi nevoie de 50 de ani ca românul mediu, care acum câștigă 287 de euro pe lună, să ajungă să câștige cât un parlamentar din ziua de astăzi.
Banii puși deoparte sunt un alt capitol la care media românească pălește în fața mediei din Parlament. Românul din datele BNR are depozite bancare și conturi curente de 2.490 de euro. În Parlament, am putut calcula în plus față de deținerile în bănci și banii pe care politicienii i-au băgat în acțiuni la diverse firme, în fonduri de pensii sau de investiții. În medie, un parlamentar are economii și investiții de 120.210 euro, conform celor mai recente date declarate.
Diferențele între proprietățile imobiliare din Parlament și cele ale românului mediu sunt la fel de mari. Un parlamentar este, în medie, proprietarul a două locuințe, fie ele vile, fie apartamente de bloc. Potrivit INS, România are aproape 9 milioane de locuințe, în care stau 19,6 milioane de oameni. Altfel spus, există o casă la doi români.
Terenurile deținute de parlamentari însumează cât suprafața unui oraș de mici dimensiuni din România. În medie, un parlamentar deține 35.087 metri pătrați de terenuri. În realitatea necifrică, asta se traduce în jumătate din suprafața Casei Poporului sau în mai mult de trei terenuri de fotbal.
Mașinile și alte autovehicule sunt poate punctul comun pe care parlamentarul mediu și românul mediu îl împărtășesc aproape de la sine. Însă, doar din punct de vedere al vechimii autovehiculului, care la parlamentar este în medie de 12 ani (an mediu de fabricație 2006), iar la românul de rând, de 16 ani (an mediu de fabricație 2002). Dacă în medie un parlamentar deține o mașină, în restul României parcul auto este distribuit mult mai sărac: câte o mașină la 4 români, adică un sfert de mașină la fiecare român.
Parlamentarii se ocupă și cu împrumuturile în nume personal, pentru rude, alte persoane sau firme – proprii sau ale altora. Și românii dau bani cu împrumut, însă nu există date statistice despre acest lucru. Cel mai probabil însă, sumele nu se ridică la cele din Parlament. În medie, un parlamentar a acordat din propriile buzunare împrumuturi de 23.626 de euro în cel mai recent an declarat.
Situația pe partide. Pământurile și cash-ul în PSD, veniturile în PNL, casele în PMP, cele mai vechi mașini la ALDE
Media averii parlamentarilor împărțiți pe partide și grupuri parlamentare arată diferențe semnificative. Parlamentarii PSD dețin cel mai mult teren, cu o medie de 4,8 hectarede fiecare. Statistic, cei câțiva deputați din grupul Minorităților ies mai bine decât PSD-iștii la terenuri, cu o medie de 7,8 hectare de om, însă asta doar datorită deputatului Furic Iarco, reprezentantul cehilor și al slovacilor în Parlament, care deține nu mai puțin de 129 de hectare de teren. Topul mediei terenurilor este completat, în ordine, de parlamentarii din PMP, PNL, ALDE, UDMR, grupul independenților și USR.
Cei de la PSD sunt campioni și la banii pe care îi dețin ca economii sau în diverse investiții – fonduri, bursă, acțiuni la firme. În medie, un parlamentar PSD deține 163.727 de euro în conturi și investiții.
Statistic vorbind, cei mai bogați la acest capitol ies parlamentarii din grupul independenților, cu o medie de 223.800 de euro de fiecare, dar asta doar mulțumită deputatului Remus Borza, care are conturi și investiții de peste 3,3 milioane de euro. Topul averilor medii deținute în bănci și investiții este completat, în ordine, de parlamentarii din ALDE, PMP, PNL, USR, UDMR și Minorități.
Parlamentarii liberali dețin supremația la veniturile din salarii și alte surse. În medie, un parlamentar PNL a câștigat pe an 102.220 euro. Topul veniturilor în medie pe cap de parlamentar este completat de cei din grupul Independenților, PSD, PMP, ALDE, UDMR, Minorități și USR.
Topul mediei pe locuințe este adjudecat de parlamentarii PMP, care au în medie câte 2 case sau apartamente fiecare. La acest capitol, cel mai slab stau parlamentarii USR.
Statistica arată că fiecare parlamentar deține cel puțin o mașină, care în medie este fabricată în 2006, veche, așadar, de 13 ani. Diferențele între partide, la nivel de medie statistică, nu sunt semnificative. Cele mai vechi mașini sunt deținute în medie de parlamentarii ALDE – an de fabricație 2002. Deviația statistică apare datorită președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, care are mai multe mașini de epocă în colecția sa.
În ceea ce privește împrumuturile acordate în nume personal de către parlamentari, cei mai darnici s-au dovedit a fi cei din ALDE, cu o medie a împrumuturilor de 46.649 euro, acordate în cel mai recent an declarat. PNL, independenții și minoritățile vin în urma lor. Cei din USR au acordat cele mai puține împrumuturi personale, doar 1.773 de euro pe an.
Acesta este primul articol dintr-o serie de analize pe care Europa Liberă le va publica în următoarele zile și săptămâni, în legătură cu patrimoniul deținut de parlamentarii români.
Infografii: Ștefan Grigoriță și Alexandru Ianciu
