Secția de invstigare a magistraților funcționează sub umbrela Parchetului General și potrivit Ordonanței de Urgență (din 19 februarie) care a modificat din nou cele trei legi ale justiției (legile 303, 304 și 317 din 2004), procurorul șef al acestei noi secții va fi cumva pe picior de egalitate cu șefii parchetelor anticorupție (DNA) și antimafia (DIICOT), iar „procurorul ierarhic superior este procurorul șef al secției, inclusiv în cazul soluțiilor dispuse anterior operaționalizării acesteia”.
Pentru ca ministrul Justiției să se asigure că în fruntea acestor trei parchete va avea persoane loiale a mai operat o modificare astfel încât procurorii șefi nu vor fi avizați ca până acum de secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), ci de întreg plenul Consiliului, din care face parte și secția pentru judecători. Raționamentul acestei modificări e bazat pe realitatea imediată, care arată că procurorii din CSM îi resping ministrului propunerile, în vreme ce în plen, acesta poate să-și formeze o majoritate.
Pînă anul trecut, magistrații erau anchetați la fel ca ceilalți demnitari de Direcția Națională Anticorupție. Înființarea unei secții speciale pentru cercetarea procurorilor și judecătorilor a fost criticată atât de Comisia de la Veneția, cât și de responsabili ai Comisiei Europene, ca fiind un instrument împotriva independenței justiției.
Dacă ministrul Justiției, care este, în general, un om politic, vrea să folosească pîrghiile acestui nou parchet în favoarea grupului din care provine, are toate instrumentele necesare: de la numirea șefului secției, până la includerea în interior a unor magistrați gata să facă jocuri politice. Spre exemplu, Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție, care a devenit funcțională pe 23 octombrie 2018 a cerut deja de atunci încoace de trei ori dosarul Tel Drum în care este implicat liderul PSD, Liviu Dragnea. Acest caz se află la Direcția Națională Anticorupție, iar secția pentru anchetarea procurorilor și judecătorilor a cerut dosarul sub pretextul că ar fi implicați și magistrați. Odată ajuns la această secție specială, dosarul Tel Drum ar putea fi clasat, fiindcă procurorul general nu poate interveni în niciun fel.
Un alt exemplu de justiție combinată cu interese politice este dat de cazul procuroarei Adina Florea propusă de ministrul Justiției la șefia DNA, dar refuzată de președinte și care a ajuns procuror executiv al Secției speciale de investigare a magistraților, preluând din mers dosarul împotriva Codruței Kovesi, fosta procuroare șefă anticorupție.
Peste 1400 de dosare în curs de soluționare și în care apar magistrați au fost preluate de secția specială, împreună cu o bază de date uriașă care cuprinde plângeri clasate, dosare inchise si alte documente care au legătură cu magistrații. Nu e clar în ce măsură astfel de lucruri pot fi folosite pentru șantajarea unor judecători sau procurori, dar cel puțin teorietic există această suspiciune.
Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas a criticat astazi noile modificări ale Secției pentru investigarea magistraților precizând că „procedura și felul prin care au fost făcute ultimele modificări, apelând la Ordonanță de urgență, fără consultarea sistemului judiciar și a celor implicați”, „pare” să fie în directă contradicție cu recomandările Comisiei în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, susținute de toate țările membre.
