Rezultatele alegerilor parlamentare reflectă felul cum a fost mediatizată campania electorală. Cele patru formaţiuni care au intrat în Parlament - Partidul Socialiștilor, Partidul Democrat, blocul ACUM și Partidul Şor – au fost şi cele mai mediatizate. Numai că despre unele s-a relatat preponderent pozitiv, despre altele negativ. Controlul şi proprietatea asupra mass-media a politicienilor au limitat accesul alegătorilor la diversitatea opiniilor, iar sancţiunile aplicate de Consiliul Audiovizualului unor posturi TV au fost ineficiente. Aceste sunt concluziile monitorizării ultimei săptămâni de campanie a Coaliţiei pentru alegeri libere şi corecte.
Contrar aşteptărilor experţilor media, sancţiunile înăsprite prin noul Cod al audiovizualului şi aplicate de reglementator nu au împiedicat reflectarea părtinitoare şi dezechilibrată a campaniei electorale.
Posturile afiliate democraţilor - PrimeTV, Publika TV, Canal 2 şi Canal 3 - , cele ale socialiştilor - AccentTV şi NTV - , precum şi televiziunile Partidului Şor - Orhei TV și Televiziunea Centrală - au fost sancţionate de Consiliul Audiovizualului pentru părtinire, mai întâi prin avertizare, apoi şi printr-o amendă. În pofida sancţiunilor, toate au continuat să reflecte campania în funcție de preferințele și apartenența politică ale patronilor.
Campania a durat o lună, iar autoritatea din domeniul audiovizualului a publicat monitorizări doar pentru prima jumătate a ei ajungând la finele campaniei să aplice doar o prima sancţiune mai puțin sesizabilă – amenda de 5.000 de lei. În cazul unora din posturile TV volumul acestei amenzi e mai mic decât costul unui minut de publicitate electorală.
Deci mecanismul de monitorizare şi sancționare a reglementatorului nu a fost eficient şi nu a garantat alegătorilor o informare echilibrată şi imparțială, spune directoarea Centrului Pentru Jurnalism independent Nadine Gogu:
„O dată în plus vedem că există radiodifuzori care depun tot efortul şi chiar reuşesc să reflecte echilibrat în timp ce alte posturi, şi am văzut foarte bine, oferă acces preponderent anumitor concurenţi electorali, celor afiliaţi anumitor partide. Consiliul Audiovizualului vine cu anumite rapoarte, sancţiuni, dar lucrurile nu se schimbă. Este simptomatic şi arată o dată în plus că avem un Consiliu al Audiovizualului, dar efecte ale activităţii acestuia nu vedem când vorbim despre campanii electorale.”
O opinie similară a exprimat-o şi directorul Asociaţiei Presei Independente, Petru Macovei.
„Este cazul ca Consiliul Audiovizualului să aplice sancţiuni care să fie şi eficiente pentru că nu sunt eficiente deloc. Sunt instituţii media corecte care sunt puse în condiţii egale cu cei care încalcă legislaţia şi nu suportă niciun fel de consecinţe şi asta sub nicio formă nu este o atitudine corectă.”
Situaţia nu e prea diferită şi la cele 16 portaluri şi ziare monitorizate, a constat Petru Macovei:
„Pe de a parte, am avut instituții media care s-au străduit să reflecte alegerile conștiincios, profesionist şi fără preferinţe editoriale. Pe de altă parte, am avut şi instituţii media care au promovat indirect anumiţi concurenţi electorali, fără a-i defavoriza însă pe alţii. Şi în fine am avut instituţii media care au oferit suport informaţional deschis şi masiv unor concurenți electorali.”
Concluziile monitorizării coincid, în mare parte, cu rapoartele preliminare ale observatorilor internaţionali, inclusiv ale OSCE, care au spus că proprietatea şi controlul asupra mass-media exercitat de politicieni au limitat accesul alegătorilor la diversitatea opiniilor. Iar mecanismul de monitorizare şi sancționare a Consiliului Audiovizualului nu a fost eficient şi nu a asigurat o reflectare echilibrată şi imparțială a campaniei, au spus observatorii Reţelei Europeană a Organizațiilor de Monitorizare a Alegerilor (ENEMO).
Preşedintele Consiliului Audiovizualului (CA), Dragoş Vicol, respinge însă aceste acuzaţii:
Monitorizările pe care le-am efectuat sunt aproape identice cu rezultatele celor efectuate de ONG-uri...
„CA s-a condus în exclusivitate de metodologia care a beneficiat de suportul şi girul Consiliului Europei. Per ansamblu aceste acuze nu beneficiază de niciun suport probatoriu. Aş fi vrut prin argumente concrete să aflu cum poate fi justificată sau motivată una sau altă informaţie că comportamentul nu a fost suficient sau nu a fost în măsură să reflecte adevăratele tendinţe. Aş vrea suportul probatoriu şi să ne fie indicate concret care au fost aşteptările care nu au fost satisfăcute şi să vină cu un set de recomandări. Monitorizările pe care le-am efectuat sunt aproape identice cu rezultatele celor efectuate de ONG-uri.
Că există unele voci care spun că degeaba am sancţionat dacă climatul nu s-a schimbat, aplicarea anumitor acţiuni de coerciţie nu întotdeauna au rezultatul scontat. Nu ne rezumăm doar la aplicarea acestor sancţiuni. Este vorba şi despre conştientizarea de către posturile TV că nu trebuie să fie aservite, că trebuie să practice un jurnalism corect, echidistant, că ar trebui să se debaraseze de anumite reflexe legate de servilismul politic etc.”
De ce reglementatorul a reuşit să publice doar două monitorizări şi doar vizând prima jumătate de campaniei? Din cauza unor dificultăţi birocratice, explică Dragoş Vicol. Rapoartele CA dincolo de faptul că sunt foarte ample trebuie remise posturilor TV care intenţionat sau nu pot întârzia cu o reacţie, ceea ce duce la amânarea publicării acestora. Până nu sunt publicate în Monitorul Oficial sancţiunile impuse de CA nu pot fi aplicate altele gradual. Acestea sunt doar câteva chestiuni birocratice care împiedică autoritatea din domeniul audiovizualului să fie mai operativă în monitorizările sale. Aşa că ultimul său raport de monitorizare nu are cum să fie publicat chiar şi la o săptămâna de la ziua alegerilor.
