Pe parcursul anului trecut, elevilor din clasele primare din peste 30 de școli li s-a predat cursul de educație pentru media, cu intenția de a-i ajuta să înțeleagă care sunt capcanele lumii virtuale și a spațiului informațional. Inițiativa aparține Centrului pentru Jurnalism Independent iar din 1 septembrie se va extinde și la treapta gimnazială, între timp fiind instruiți profesorii care urmează să țină acest curs opțional în clasele a VII-a și a VIII-a. Ce vor învăța elevii la acest curs, ce efecte a produs predarea acestei discipline până acum și de ce este nevoie de extinderea obiectului de educație pentru media în clasele mai mari, la acestea și alte întrebări vom căuta răspuns de la Nadine Gogu, directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent.
Europa Liberă: Așadar, Educația pentru media, disciplina care a fost predată pe parcursul anului trecut de studii în peste 30 de școli elevilor din clasele primare, se va extinde din 1 septembrie și la treapta gimnazială. Întâi de toate, dna Gogu, ce deprinderi sperați să capete tinerii în urma unui asemenea curs?
Nadine Gogu: „Când vorbim despre Educația pentru media, de fapt, deprinderile sunt mai universale, ca să zic așa, ceea ce învață și la treapta primară, gimnazială, liceală, în general, e de a analiza conținutul mass-media, de a accesa, de exemplu, de a învăța cum să folosească corect internetul, dar și de a crea conținut mass-media. Deci, acestea sunt niște concepte mai generale, dar, dacă vorbim despre treapta gimnazială aparte, aici se pune accent mai mult pe noile media și pe digital, pentru că da, în clasa primară se învață mai mult ce înseamnă media, genuri media și formatul îi puțin diferit, pentru că se pune mare accent și pe partea distractivă, ca să zic așa; în cazul treptei gimnaziale deja, fiindcă vorbim despre adolescenți și adolescente, accentul e puțin diferit, sunt mai multe compartimente care se referă la manipularea prin intermediul spațiului online, la fenomenul trolling, la așa-numita netichetă, reguli de comportament în spațiul online, pentru că cunoaștem cu toții, internetul este un instrument util, dar, în același timp, comportă multe riscuri și atunci când nu-l folosești corect riști să fii abuzat, să fii agresat prin intermediul spațiului online-ului...”
Europa Liberă: Înțeleg că accentul este pus nu doar pe distingerea unei informații false de una adevărată, a surselor care difuzează diferite noutăți, ci mai degrabă pe dezvoltarea unei gândiri critice?
Nadine Gogu: „Da, sigur că dezvoltăm prin intermediul acestei discipline și gândirea critică, pentru că până la urmă unul din scopurile Educației pentru media e de a-i ajuta pe oameni să gândească critic atunci când analizează informația, indiferent că informația vine din spațiul online sau vine din alte surse media. De aceea, în manualul care a fost elaborat se pune accent și pe calitatea informației și elevii vor învăța cum ar trebui să arate informația de calitate, pentru că doar așa poți să îți dai seama atunci când vezi la televizor sau citești pe online un anumit text dacă este manipulator sau nu este manipulator, cunoscând care ar trebui să fie calitățile unei știri, cum ar trebui să fie o știre de calitate. Digitalul, competențele media de a crea conținut media tot este important, fiindcă acum aproape toți au acces la instrumente tehnologice și poate oricine să creeze conținut media și să-l plaseze, de aceea este important să cunoască și regulile de autoreglementare, să cunoască principii etice, ca să știe că atunci când produce...”
Europa Liberă: Sau cum se pot proteja în astfel de momente?
Nadine Gogu: „Și cum se pot proteja, sigur că da. Este un manual, după noi, foarte interesant, interactiv și, cum spuneam puțin mai devreme, noi sperăm că în septembrie vor fi profesori care să vrea să predea acest curs opțional în școli, pentru că suntem acum la etapa de instruire a profesorilor, după care urmează să vedem cine dintre ei va lua acest curs opțional.”
Elevii vor învăța cum ar trebui să arate informația de calitate...
Europa Liberă: Presupun că este nevoie de interesul copiilor, părinților și dascălilor pentru a introduce acest curs în programul copiilor. Nu există sceptici printre ei? De ce să mai fie încărcați elevii, când și așa au o grămadă de discipline?, s-ar putea întreba unii.
Nadine Gogu: „Chiar ieri am avut o întâlnire cu un grup mare de profesori. Le-am explicat, le-am dat mai multe detalii despre acest curs. Am încercat să-l „vând”, ca să zic așa, și nu am văzut scepticism, pentru că este vorba de un curs opțional, nu este obligatoriu, respectiv acei profesori care înțeleg că este necesar, după asta au discuții, pentru că atunci când e vorba de treapta primară în special trebuie să fie discuții și cu părinții, ca să ia un astfel de curs. Pentru treptele gimnazială și liceală e mai simplu, e la discreția elevilor. Deci, dacă după discuțiile cu elevii, se vede că există interes și doresc să ia acest curs, atunci este introdus în curriculum.”
Europa Liberă: Dar cu toții cunoaștem practica când copiii aleg una, iar profesorii vor alta, pentru că se apropie examenele și, de exemplu, la matematică ar mai fi de lucrat?
Nadine Gogu: „Da, matematica este obligatorie, deci vrei-nu vrei, oricum matematica o s-o iei, nu ca în cazul Educației pentru media. Dar, vedeți, acum la viteza cu care se dezvoltă internetul foarte multă lume înțelege deja că este important și un astfel de curs. Noi eram mai puțin optimiști atunci când am pornit la drum cu treapta primară și chiar planificam eventual să avem zece școli în care să pilotăm acest curs. Până la urmă, după primul an am avut 30 de școli și interesul este sporit în continuare, mai avem profesori care ne abordează. Chiar nu ne-am așteptat, sincer vă spun, că o să existe un astfel de interes. Sperăm să se întâmple în același fel și la treapta gimnazială și liceală desigur.”
Europa Liberă: Ce a arătat această etapă de testare, dacă pot să-i zic așa, pe parcursul anului trecut de studii? Ce competențe au deprins chiar înșiși profesorii, vorbindu-le elevilor despre o temă în care probabil și ei sunt abia inițiați, începători?
Nadine Gogu: „Cei care predau cursul au avut posibilitatea nu o singură dată să participe la traininguri, am avut și întâlniri, am creat un grup, deci se comunică foarte intens, au avut la dispoziție și materiale auxiliare. Respectiv, erau suficient de bine pregătiți ca să înceapă predarea unui astfel de curs și după o primă jumătate de an i-am adunat pe profesorii care predau ca să vedem ce a mers, ce nu a mers eventual, ce am mai putea să facem, cum am mai putea să ajutăm. Și înțelegem că, fiind vorba de clasa primară, accentul, cum spuneam, se pune și pe partea mai cognitivă, dar și distractivă, pentru că sunt copii de clasele a III-a și a IV-a și, respectiv, cred că vom mai încerca să facem materiale didactice care să fie cât mai interactive, diverse jocuri, adică învățăm jucându-ne. Deci, asta este important pentru clasa primară, dar, în general, din ceea ce ne-au spus profesorii înțelegem că merge bine cursul și sunt cazuri când și unii părinți ne povestesc, acei care au copii care iau cursul respectiv la treapta primară că copiii deja gândesc puțin altfel și încep să pună întrebări și chiar solicită argumente de la părinți. Și asta bucură.”
Fiind vorba de clasa primară, accentul se pune și pe partea cognitivă, dar și distractivă...
Europa Liberă: Probabil nu sunt puține cazurile în care întâlniți dintre cei care au impresia și susțin că se pot descurca de unii singuri, că pot detecta informațiile manipulatorii, știrile false. Pe ei cum îi convingeți?
Nadine Gogu: „Nu. Sincer, n-am întâlnit interlocutori ori de câte ori am avut șansele să vorbim despre Educația pentru media, dar dacă ar fi eventual, noi i-am îndemna doar să arunce o privire peste manualul nostru, să vadă formatul în care este, conținutul care este și după asta sunt sigură că mulți dintre ei, poate nu toți, dar pot să-și schimbe opinia, să fie mai puțin sceptici, pentru că da, noi cu toții considerăm că cunoaștem ce înseamnă manipulare, cunoaștem ce înseamnă propagandă, ne descurcăm singuri, dar atunci când mai avem o resursă în plus și înțelegem că nu chiar totul cunoaștem, pentru că nu poate omul să cunoască absolut tot și mai puțin să obținem prin intermediul acestor resurse informații noi, atunci e doar de bine.”
Europa Liberă: Precizați și Dvs., astăzi de mici copiii iau în brațe tot felul de dispozitive, care le deschid larg ușile spre spațiul informațional, care este unul atractiv, li se pare inofensiv, câteodată chiar și părinților li se creează această impresie. De când ar trebui totuși să înceapă inițierea în capcanele pe care le poate aduce cu sine mediul online, navigarea intensă?
Nadine Gogu: „Cred că chiar de la grădiniță, pentru că vedem copii de cinci, șase, șapte ani care au deja acces la telefoane mobile, cu acces la jocuri, pentru că, apropo, în acest manual este un compartiment care se referă și la pericolul jocurilor online, la dependență și asta începe nu din clasa a VII-a sau a VIII-a, dar începe de la o vârstă mică, de când copiii au acces la aceste instrumente mobile, respectiv ar trebui nu doar copiii, dar și părinții, când e vorba de clasele mai mici, ar trebui să fie aceiași învățăcei, pentru că este important să știm cât de multă libertate oferim copilului atunci când e vorba de internet, când e vorba de un copil mic, în special.”
Europa Liberă: Pe de altă parte, dna Gogu, cei care distribuie conținut manipulator, știri false și alte genuri de informație periculoasă avansează și ei, adoptă diferite noi tehnici. Nu este o luptă cu morile de vânt, dacă pot să zic așa?
Nadine Gogu: „Păi ei vor continua să existe cu siguranță, dar pentru noi este important ca noi să-i putem detecta. Iată luând acest curs – aici sunt prezentate diverse mecanisme și noi îi recunoaștem pe cei care au profiluri false, care distribuie știri false – vom învăța cum să-i recunoaștem pe trolli și atunci nu vom mai acorda atenție lucrurilor pe care le fac ei.”
Europa Liberă: Cu maturii ce se întâmplă? Ei sunt lăsați să se descurce singuri?
Este important să știm cât de multă libertate oferim copilului atunci când e vorba de internet...
Nadine Gogu: „Nu am uitat de maturi, pentru că lucrăm cu Ministerul Educației, lucrăm cu școlile, dar în continuare producem studiile de caz, rapoarte de monitorizare, diferite instrumente pe care le postăm pe pagina Mediacritica. Mai avem alte modalități, elaborăm diferite tutoriale digitale la care au acces nu doar tinerii, ci toți utilizatorii rețelelor de socializare, le distribuim prin diferite metode ca să ajungem la un public cât mai larg, pentru că până la urmă noi vrem să ajungem și la oamenii mai în vârstă care nu merg la școală și care nu au posibilitate să învețe din aceste manuale pe care le elaborăm noi acum.”
