Comisia Electorală Centrală a aprobat duminică rezultatele finale ale alegerilor parlamentare din 24 februarie și cele ale referendumului consultativ din aceeași zi. Cele mai multe mandate de deputat în noul Parlament au fost obținute de Partidul Socialiștilor, 35 la număr, urmat de PD cu 30 de mandate, blocul ACUM cu 26 și Partidul Șor cu 7. Alte trei mandate au fost câştigate de candidaţi independenţi. La referendumul consultativ rata de participare a fost cu 10 la sută mai mică decât la parlamentare, dar a depăşit pragul de validare de o treime. Peste 70 la sută din participanţii la plebiscit au optat pentru micşorarea numărului de deputaţi şi pentru posibilitatea de a-i revoca.
Curtea Constituțională trebuie să confirme sau să infirme legalitatea scrutinului în termen de cinci zile, adică până pe 9 martie. Până atunci, teoretic, ar urma să fie soluționate definitiv în instanțele de judecată contestațiile electorale. Deocamdată nu se cunoaşte câte mai rămân nesoluţionate. Înalta Curte poate confirma legalitatea alegerilor în cel puţin două treimi din circumscripțiile uninominale, iar deputaţii aleşi îşi vor obţine legitimațiile.
Curtea poate declara nule alegerile în circumscripţiile în care ar fi fost comise abateri de natură să influențeze rezultatele votării şi atribuirea mandatelor. În acest caz vor fi organizate în termen de două săptămâni alegeri repetate cu participarea acelorași candidați.
Dacă şi după votarea repetată alegerile vor fi declarate nule, atunci au loc alegeri noi peste cel puţin două luni. Alegeri noi pot avea loc şi în circumscripţiile uninominale în care câştigătorul mandatului de deputat va opta bunăoară pentru funcția de premier sau membru al cabinetului de miniștri.
Avocatul Ştefan Gligor admite că în unele circumscripţii rezultatele ar putea fi invalidate de Curtea Constituţională care, spune Gligor, ar fi controlată politic de PD. Concluzia avocatului e că decizia Înaltei Curţi va fi luată în funcţie de calculele democraţilor.
„În funcţie de numărul mandatelor pe care deja le controlează în PSRM şi numărul de mandate care nu le ajunge, ei au posibilitatea precum că în baza anumitor încălcări să invalideze un anumit număr de rezultate electorale în circumscripții uninominale şi să organizeze acolo alegeri repetate, în speranţa să le câştige. Asta în cazul în care ei nu au numărul suficient de deputați. Dacă ei au numărul suficient, Curtea, la indicaţia PD, va valida acest scrutin cu toate rezultatele aşa cum sunt ele.”
Analistul politic Ion Tăbîrţă de la Institutul „Viitorul” crede că rezultatele alegerilor convin PD, motiv din care acestea vor fi cel mai probabil validate:
„Cred că vor fi validate toate mandatele. Trebuie să recunoaştem că rezultatele convin PD, mari probleme legate de contestaţii pentru a invalida anumite mandate pe circumscripţiile uninominale nu sunt. Faptul că avem multe sesizări depuse anume de PD poate să ne trezească suspiciuni că, posibil, anumite mandate să nu fie validate. Înclin să cred însă că vor fi validate toate mandatele.”
După părerea lui Ion Tăbîrţă mandatele candidaţilor independenţi Alexandr Oleinic, fost ministru al Tehnologiei Informaționale, și Viorel Melnic, în trecut director al Serviciului Vamal și ex-viceministru al Economiei în perioada comunistă, câștigate în regiunea transnistreană, nu ar trebui validate, date fiind suspiciunile că alegătorii au fost aduşi organizat la urme si chiar mituiţi:
„Nu ar trebui să fie validate pentru că ele nu se includ în tiparele normale pentru desfăşurarea unor alegeri democratice, libere şi neinfluențate. Însă odată ce mai multe organizaţii internaţionale, inclusiv OSCE cu anumite rezerve s-au expus că în cele două circumscripţii uninominale alegerile au fost în linii mari corecte şi reieşind din faptul că rezultatele în cele două circumscripţii convin PD cred că şi cele două vor fi validate.”
Parlamentul ar urma să se întrunească, fiind convocat de şefului statului, în cel mult 30 de zile de la scrutin. Primul mare examen va fi formarea guvernului. Dacă parlamentul refuză de cel puţin două ori investirea executivului, atunci şeful statului poate dizolva legislativul. Aşa cum niciuna din cele patru formaţiuni ajunse în Parlament nu are majoritatea, deocamdată nu e prefigurată o eventuală coaliţie de guvernare. PD a lansat recent invitație la negocieri blocului ACUM care a şi refuzat-o. Se pare însă că între timp PD se pregăteşte de o eventuală criză politică îndelungată. Democraţii şi-ar dori ca actualul executiv în frunte cu Pavel Filip să nu-şi dea demisia odată cu convocarea primei şedinţe a Parlamentului, aşa cum prevede Constituţia, ci să rămână în funcţie cu titlu interimar până se reuşeşte crearea unui nou Guvern cu sprijin suficient în legislativ. PD a şi depus o sesizare în acest sens, săptămâna trecută, la Curtea Constituţională, dar aceasta nu a emis deocamdată o soluţie.
Cât despre referendumul consultativ rezultatele căruia au fost validate de CEC, Înalta Curte ar urma doar să confirme sau să infirme legalitatea acestuia. Micşorarea numărului de deputaţi şi posibilitate de a-i revoca pe aleşii poporului, pentru care au optat majoritatea participanților la plebiscit, ar urma însă să le decidă noul Parlament. Trei din cele patru formaţiuni ce vor intra în legislativ nu au participat la campania pentru acest referendum. Dar socialiştii, deşi au neglijat plebiscitul, nu sunt total împotriva ideii, prin urmare ar putea sprijini democraţii în votarea ideilor scoase la referendum.
