Linkuri accesibilitate

Ştiri

Iulia Timoșenko explică decizia Ucrainei de a nu reacționa militar la anexarea Crimeii de către Rusia

Iulia Timoșenko la inaugurarea campaniei prezidențiale în noiembrie 2018

Iulia Timoșenko, fost premier al Ucrainei și acum candidată la președinția țării, și-a justificat din nou atitudinea din 2014, când a susținut decizia de a nu se reacționa militar la anexarea de către Rusia a peninsulei Crimeea. Într-un interviu cu Europa Liberă, Timoșenko a explicat că anexarea abuzivă a peninsulei cât și conflictul separatist care a urmat, au fost posibile pentru că Ucraina nu a dispus de nici un scut politic sau militar. „Când totul a izbuncit, Ucraina nu avea nici arme, nici sprijin international”, a spus Timoșenko. „Dacă am fi cedat provocării, […] dacă un singur om din Crimeea sau soldat din flota rusă la Marea Neagră ar fi murit, Kremlinul ar fi trimis forțele masate la granița cu Ucraina”, a mai declarat Timoșenko, care cu mai bine de zece zile înainte de alegerile prezidențiale, se numără printer primii trei candidați în sondajele de opinie.

Vezi ultimele știri ale zilei

China a lansat o navă fără pilot înspre Lună

China a lansat, marți, o navă fără pilot înspre Lună pentru a colecta și aduce pe Pământ roci selenare într-o misiune complicată care subliniază ambițiile Beijingului în domeniul explorărilor spațiale.

Potrivit agenției, Xinhua, racheta Long March 5 transportând nava Chang'e-5 a decolat de la centrul spațial Wenchang, în provincia sudică Hainan, la 4:30 ora locală.

Dacă misiunea reușește, va fi pentru prima dată în ultimele patru decenii când o țară a colectat roci de pe Lună, după ce Statele Unite și Uniunea Sovietică au făcut acest lucru în anii 1960 și 1970. Programul spațial chinez gestionat de armată are ambiții mari, inclusiv trimiterea oamenilor pe Lună și construcția unei stații spațiale cu echipaj la bord.

Președintele Afganistanului spune că o reducere a ajutoarelor externe va duce la „regrese majore” a nivelului de trai

Mai mulți bărbați așteaptă să treacă granița dintre Iran și Afganistan, 2020

Președintele afgan Ashraf Ghani a avertizat că o reducere a ajutoarelor externe pentru Afganistan va duce la „regrese majore” în serviciile publice, economie și nivelul de trai, iar sprijinul internațional este important „nu doar pentru dezvoltare, dar și pentru pace”.

Ghani a transmis acest mesajul participanților la o conferință a donatorilor organizată, marți, la Geneva de Națiunile Unite, într-o perioadă în care țările donatoare se concentrează pe propriile probleme cauzate de criza de coronavirus. Conferința mai are loc pe fundalul impasului în negocierile de pace purtate de guvernul afgan cu militanții taliban, în Qatar și al deciziei președintelui american Donald Trump de a reduce drastic prezența militară a Statelor Unite în Afganistan.

„O reglementare politică cu talibanii este tangibilă, dar este greu de imaginat cum poate fi menținută pacea pe fundalul scăderii veniturilor, degradării serviciilor și creșterii șomajului”, se mai spune în declarația lui Ghani. Economia afgană se poate contracta cu 5,5% în anul curent, potrivit prognozei Băncii Mondiale. Afganistanul riscă însă să obțină acum mai puține ajutoare decât la precedenta conferință a donatorilor din 2016, când i-au fost promise în total ajutoare 15,2 miliarde de dolari, sau 3,8 miliarde pe an.

PD acuză guvernul Chicu că ar fi renunțat să lupte contra răspândirii COVID-19

La câteva săptămâni de la retragerea sa de la guvernare, Partidul Democrat a acuzat, marți, Guvernul Chicu că ar fi renunțat să mai lupte contra răspândirii infecției de coronavirus și să asigure îndeplinirea normelor antiepidemice.

„Am sperat că după alegeri executivul se va lăsa de politică și va trece la decizie și măsuri urgente, dar nu a fost să fie”, a spus liderul PD, Pavel Filip, într-o declarație de presă. Partidul său care are 13 deputați s-a retras din coaliția de guvernare cu Partidul Socialiștilor înainte de cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, lipsind guvernul Chicu de o majoritate stabilă, după ce l-a sprijinit timp de un an.

Filip a mai spus că, la o rată de pozitivare de 40-50%, aproape jumătate din persoanele testate la prezența COVID-19 fiind confirmate pozitiv, R. Moldova a ajuns într-o „criză fără precedent”. PD spune că autoritățile care are fi „lăsat mâinile în jos” în lupta cu infecția, ar trebui să facă eforturi noi pentru a stabili restricții „clare pentru toți”, a asigura respectarea acestora și a trece la testarea în masă a populației cu ajutorul unor teste rapide.

Companie aeriană din Australia ar putea cere obligativitatea vaccinării anti-COVID

Șeful celei mai mari companii aeriene din Australia a sugerat că transportatorii globali ar putea solicita călătorilor internaționali să fie vaccinați împotriva COVID-19, odată ce vaccinul va fi disponibil la scară largă. Directorul executiv al Qantas, Alan Joyce, a declarat luni, 23 noiembrie, că transportatorul de pavilion australian intenționează să pună în aplicare această politică, care probabil va deveni „comună” pentru întreaga industrie. „Intenționăm să modificăm termenii și condițiile pentru a le spune călătorilor că le vom cere să fie vaccinați înainte să urce în avion”, a declarat Joyce pentru televiziunea australiană Network Nine. Joyce a spus că un astfel de „pașaport de vaccinare” va deveni probabil o practică standard, întrucât guvernele și companiile aeriene vor căuta să revină la călătoriile internaționale normale după lansarea unui vaccin împotriva coronavirusului. Mai multe companii farmaceutice au spus deja că au obținut rezultate încurajatoare în elaborarea vaccinului anti-COVID.

În Nagorno-Karabah, un ofițer rus a fost rănit, în urma exploziei unei mine

În Nagorno-Karabah, în urma exploziei unei mine de teren, un ofițer azer a fost ucis, iar câțiva etnici armeni - reprezentanți ai administrației separatiste - și un ofițer rus din contingentul de menținere a păcii au fost răniți. Potrivit ministerului rus al apărării, incidentul s-a produs luni, 23 noiembrie, în timp ce grupul comun de pacificatori ruși, militari azeri, salvatori din Nagorno-Karabah și reprezentanți ai Crucii Roșii se afla într-o misiune de căutare a victimelor conflictului militar, încheiat acum două săptămâni cu un armistițiu între Armenia și Azerbaidjan, mediat de Rusia. Potrivit acordului, circa 2 000 de militari ruși au intrat în Nagorno-Karabah cu misiunea de pacificare, după șase săptămâni de ostilități militare, într-un conflict ce durează de mai bine de 30 de ani și în care și-au pierdut viața mii de oameni.

Administrația Trump a aprobat începerea tranziției către echipa lui Biden

Casa Albă de la Washington, 8 noiembrie 2020

Administrația președintelui american Donald Trump a aprobat luni, 23 noiembrie, începerea tranziției către echipa președintelui ales Joe Biden, la aproape trei săptămâni după scrutin. Trump nu și-a recunoscut înfrângerea, dar a spus că este de acord cu decizia unei agenții federale de a începe tranziția. Anterior, șefa Serviciilor Generale ale Administraţiei americane (GSA), Emily Murphy, l-a înștiințat pe Biden că aceasta ar putea începe oficial înainte de învestirea sa pe 20 ianuarie. „În interesul țări noastre, recomand ca Emily și echipa sa să facă ceea ce este necesar în privința inițierii protocoalelor și i-am spus echipei mele să facă același lucru”, a scris Trump pe Twitter.

Acțiunea GSA presupune că echipa lui Biden poate avea în sfârșit acces la agențiile federale, la oficialități și la fondurile necesare pentru asigurarea unui transfer lin al puterii. Totodată, aceasta mai înseamnă că Biden și vicepreședinta aleasă Kamala Harris vor putea primi informații privind securitatea națională, pe care le primește și Trump. Decizia survine după ce democrații și mai mulți republicani au făcut presiuni asupra administrației Trump în legătură cu întârzierea tranziției, care ar fi putut îngreuna răspunsul la pandemia de coronavirus și crea amenințări la adresa securității naționale. Echipa lui Biden a salutat mult întârziatul sprijin al guvernului, măsură apreciată drept crucială pentru „transferul lin și pașnic al puterii”.

Stoltenberg: NATO va decide în februarie dacă își va retrage trupele din Afganistan

Jens Stoltenberg

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus că Alianța va decide soarta de mai departe a misiunii sale de instruire în Afganistan la următoarea reuniune a miniștrilor apărării, din februarie anul viitor. „Vom avea de făcut o alegere dificilă”, a spus Stoltenberg la un eveniment NATO, luni, 23 noiembrie, potrivit unei transcrieri a discursului său citat de agenția DPA. „Fie rămânem și plătim prețul pentru continuarea angajamentului militar, fie plecăm și riscăm să pierdem câștigurile pe care le-am obținut, în timp ce procesul de pace ar putea eșua”, a spus Stoltenberg. El a făcut remarcile după ce administrația de la Washington a anunțat săptămâna trecută că Statele Unite vor reduce efectivul trupelor sale din Afganistan de la 4.500 de militari, în prezent, la circa 2.500.

„Misiunea NATO va rămâne”, a spus Stoltenberg, după ce administrația Donald Trump și-a anunțat decizia, „și noi vom continua să oferim sprijin forțelor de securitate afgane”, a adăugat secretarul general al Alianței. Trump, care a devenit președinte cu lozinca „America mai întâi”, promițând să scoată Statele Unite din „războaiele nesfârșite”, a anunțat și o reducere similară a trupelor militare americane din Irak.

Joe Biden îl va numi pe Anthony Blinken în postul de secretar de stat

Anthony Blinken, diplomat, fost adjunct al secretarului de stat în ultimul mandat al lui Barack Obama și consilier al lui Joe Biden

Președintele-ales al Statelor Unite, Joe Biden, îl va numi pe consilierul său cu vechi state de plată și diplomat cu experiență Anthony Blinken în postul de secretar de stat, a anunțat echipa de tranziție a lui Biden luni, alături de alte numiri.

Presa deja anticipase numirile, pe care Biden ar urma să le anunțe oficial marți. Dacă va fi confirmat de Senat, Blinken va avea printre altele, sarcina de a reînnoi implicarea americană în alianțe și organizații internaționale părăsite sau dezavuate din cauza politicii „America mai întâi” a președintelui în exercițiu Donald Trump. Jake Sullivan, consilier al lui Biden și al fostului secretar de stat Hillary Clinton, va deveni consilier al Casei Albe pentru securitatea națională. Fostul secretar de stat John Kerry urmează să devină emisar special prezidențial în chestiuni climaterice, cu un loc în Consiliul de Securitate Națională.

Agenție UE: Poluarea rămâne una dintre cauzele majore ale deceselor premature pe continent

Poluarea la Uzice, Serbia

O agenție a Uniunii Europene spune că în ultimul deceniu în Europa s-a îmbunătățit mult calitatea aerului, dar poluarea rămâne una din cauzele majore ale deceselor premature pe continent. Cam 417.000 de decese premature din 2018 au fost puse în legătură cu concentrația mare de particule fine în aer, potrivit estimării anuale publicate luni, 23 noiembrie, de Agenția Europeană a Mediului (EEA), cu sediul la Copenhaga. Agenția spune că bilanțul morților pe 2018 a fost cu 60.000 mai mic decât în anul precedent, grație eforturilor europene, naționale și locale de îmbunătățire a calității aerului și reducere a emisiilor. Principalele surse de poluare rămân transportul rutier, agricultura, sectorul energetic industria și gospodăriile. Raportul mai arată că șase state membre în UE au depășit în 2018 concentrația de particule fine admisă în blocul comunitar: Bulgaria, Croația, Cehia, Italia, Polonia și România. La polul opus – al curățeniei aerului, s-au aflat Estonia, Finlanda, Islanda (ne-membră în UE) și Irlanda.

Două membre Pussy Riot amendate pentru participarea la o acțiune pro-LGBT

Două membre ale grupului protestatar rusesc Pussy Riot au fost amendate pentru participarea la o acțiune în sprijinul persoanelor LGBT. Două tribunale din Moscova le-au amendat pe Veronika Nikulșina și Maria Aliohina cu 10.000, respectiv 15.000 de ruble pentru că ar fi încălcat legea adunărilor publice, au informat luni, 23 noiembrie, avocații lor. Acțiunea de proteste împotriva „politicilor homofobe de stat” a fost ținută la 7 octombrie, când președintele rus Vladimir Putin, cunoscut pentru pozițiile sale social-conservatoare, a împlinit 68 de ani.

Grupul a arborat drapele LGBT în culorile curcubeului pe clădirile FSB, administrației prezidențiale, Curții Supreme, pe o secție de poliție dintr-un sector al Moscovei și pe Ministerul Culturii.

Protestatarii au cerut investigarea răpirii și torturării bărbaților gay în Cecenia, oprirea persecutării activiștilor pentru drepturi LGBT, legalizarea parteneriatelor persoanelor de același sex, și anularea controversatei legi a „propagandei homosexuale”. În acțiune au fost deținuți mai mulți membri ai grupării Pussy Riot. Unul din ei, Alexandr Sofeyev, a fost condamnat la 30 de zile de închisoare pe 9 octombrie.

R. Moldova: Au fost confirmate încă 477 de cazuri noi de infectare cu COVID-19 și 20 de decese

Premierul Ion Chicu a făcut apel la moldoveni să poarte măști ca să combată răspândirea pandemiei de COVID-19 și să nu mai politizeze acest efort. „Trebuie să ne unim eforturile”, a insistat Chicu, după ședința săptămânală cu șeful statului și cu președinta parlamentului, luni. Apelul vine după ce în capitală a devenit obligatoriu portului măștii și pe stradă, apărând și prima contestare în instanță a acestei măsuri. Autorii ei, niște avocați, susțin că măsura încalcă dreptul cetățenilor la liberă circulație și la viața privată, și nici nu ar fi eficientă din punct de vedere sanitar. Comisia extraordinară de sănătate publică a municipiului Chișinău a emis pe 20 noiembrie o hotărâre prin care purtarea măștilor de protecție a devenit obligatorie în toate spațiile publice deschise, pe întreg teritoriul municipiului, pentru toate categoriile de persoane. De asemenea, măsura de protecție prin acoperirea nasului și gurii rămâne valabilă pentru spațiile închise, inclusiv în transportul public. Masca trebuie să acopere gura și nasul. Luni, 23 noiembrie, în R. Moldova au fost confirmate încă 477 de cazuri noi de infectare cu COVID-19, și 20 de noi decese.

Benjamin Netanyahu l-a întâlnit în Arabia Saudită pe secretarul de stat al Statelor Unite, Mike Pompeo

Mike Pompeo (stânga) și Benjamin Netanyahu

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a vizitat Arabia Saudită la 22 noiembrie, întâlnindu-se cu secretarul de stat al Statelor Unite, Mike Pompeo. O știre că s-ar fi întâlnit și cu Prințul de coroană saudit, Mohammed bin Salman, a fost infirmată luni de ministrul de externe saudit, Faisal bin Farhan. Potrivit presei israeliene, Netanyahu și șeful serviciului de informații israelian Mossad, Yossi Cohen, au avut discuții cu Prințul saudit și cu Pompeo la Neom, pe litoralul saudit al Mării Roșii. Știrea primei vizite a unui premier israelian în Arabia Saudită a fost confirmată luni de ministrul luni al educației, Yoav Gallant, care a numit călătoria făcută în secret „o mare realizare”. Știrea vine după ce Israelul a acceptat acorduri istorice pentru normalizarea legăturilor cu doi aliați ai saudiților din regiunea Golfului Persic: Emiratele Arabe Unite și Bahrain. Apropierea, bazată în mare măsură pe temeri comune față de Iran, a fost mediată de administrația președintelui american în exercițiu, Donald Trump. În trecut, Arabia Saudită a spus mereu că va respecta poziția oficială de decenii a Ligii Arabe de a nu stabili relații cu Israelul până la rezolvarea conflictului cu palestinienii. În ultima vreme, saudiții au permis totuși Israelului să-i folosească spațiul aerian pentru zboruri comerciale spre noi destinații din zona Golfului și spre Asia.

În R. Moldova a început campania „Săptămâna națională de prevenire a risipei de alimente”

În R. Moldova a început campania „Săptămâna națională de prevenire a risipei de alimente”, organizată de Banca de Alimente Moldova. Coordonatorul de proiect Oleg Paraschiv a spus potrivit IPN că această campanie își propune să contribuie la schimbarea obișnuințelor cotidiene ale oamenilor, atât la nivel de familie, cât și la nivelul mediului de afaceri, unde există cantități mari de produse (alimentare) care devin deșeuri. În penultima zi a campaniei, pe 28 noiembrie, va avea loc un eveniment de colectare a produselor alimentare în rețelele de magazine Metro și Kaufland, iar produsele donate vor fi distribuite oamenilor aflați la limita existenței din cadrul mai multor organizații asistate de Banca de Alimente. Echipa Băncii de Alimente încurajează agenții economici, distribuitorii, importatorii de produse, producătorii agro-alimentari să devină partenerii Băncii de Alimente, iar organizația își asumă logistica: transport, colectare, siguranța distribuției în teren, facturarea și distribuția în termen a produselor către proiectele sociale. Agenții economici pot contacta Banca de Alimente dacă au un stoc de produse cu ambalaj deteriorat sau la limita scadenței la: info@bancadealimente.md, https://bancadealimente.md/ sau la 0607 33 300.

Miniștrii de externe din Franța, Germania și Marea Britanie au discutat acordul nuclear cu Iranul

Centrala nucleară de îmbogățire a uraniului de la Natanz, 4 noiembrie 2019

Guvernul Germaniei spune că miniștrii de externe din Franța, Germania și Marea Britanie s-au întâlnit luni la Berlin ca să discute despre acordul nuclear cu Iranul din 2015, la o zi după ce agenția ONU pentru energie atomică a spus că Teheranul a încălcat din nou înțelegerea. „Împreună cu partenerii noștri, cerem cu fermitate Iranului să nu mai violeze acordul și să revină la îndeplinirea completă a obligațiilor nucleare”, a declarat luni un purtător de cuvânt guvernamental german. Statele Unite s-au retras din acordul cu Iranul în 2018, reimpunând sancțiuni economice cu efecte grave Teheranului. În replică, Iranul a pus sub semnul întrebării valabilitatea acordului, violând mai multe restricții. Ceilalți semnatari ai acordului – Rusia, Franța, Marea Britanie, China și Uniunea Europeană – insistă că acordul este valabil și au îndemnat Teheranul să-l respecte. La 17 noiembrie, ministrul de externe iranian Javad Zarif a spus că Teheranul va respecta din nou pe deplin înțelegerea dacă președintele ales al Statelor Unite, Joe Biden, anulează sancțiunile economice americane împotriva Iranului.

Trei reclamanți au renunțat la compensațiile financiare cerute de la actorul rus Mihail Efremov

Mihail Efremov adus la audieri

Trei reclamanți și-au retras plângerile în care cereau compensații financiare actorului rus Mihail Efremov, întemnițat din cauza unui accident rutier mortal la Mosova, care le-a satisfăcut cererile în particular. Un avocat a spus luni că Efremov, un critic cunoscut al Kremlinului, a plătit reclamanților 3 milioane de ruble. Avocatul a mai spus că judecătoria sectorului Hamovniki din Moscova a acceptat cererea reclamanților de retragere a plângerilor penale. Poliția spune că Efremov era beat la volan când a provocat accidentul din seara zilei de 8 iunie, lovind mașina lui Serghei Zaharov, de 57 de ani, care a murit. Mai târziu, autoritățile au spus că actorului i s-au găsit în sânge și urme de cocaină. Efremov a fost condamnat în septembrie la opt ani de închisoare, iar în urmă cu o lună sentința i-a fost redusă cu o jumătate de an. Spectacolele în care Efremov îl satirizează pe președintele rus Vladimir Putin se bucură de mare popularitate în ultimii ani.

Premierul Ion Chicu îndeamnă oamenii să poarte măști

Premierul Ion Chicu

Premierul Ion Chicu a făcut apel la moldoveni să poarte măști ca să combată răspândirea pandemiei de COVID-19 și să nu mai politizeze acest efort. „Trebuie să ne unim eforturile”, a insistat Chicu, după ședința săptămânală cu șeful statului și cu președinta parlamentului, luni.

Apelul vine după ce în capitală a devenit obligatoriu portului măștii și pe stradă, apărând și prima contestare în instanță a acestei măsuri. Autorii ei, niște avocați, susțin că măsura încalcă dreptul cetățenilor la liberă circulație și la viața privată, și nici nu ar fi eficientă din punct de vedere sanitar.

Comisia extraordinară de sănătate publică a municipiului Chișinău a emis pe 20 noiembrie o hotărâre prin care purtarea măștilor de protecție a devenit obligatorie în toate spațiile publice deschise, pe întreg teritoriul municipiului, pentru toate categoriile de persoane. De asemenea, măsura de protecție prin acoperirea nasului și gurii rămâne valabilă pentru spațiile închise, inclusiv în transportul public. Masca trebuie să acopere gura și nasul.

CEC propune majorarea numărului de buletine pentru secțiile din străinătate

Comisia Electorală Centrală propune mărirea numărului de buletine de vot pentru secțiile din străinătate de la 5.000 de buletine pe secție la 10.000. Ideea este cuprinsă în Raportul cu privire la rezultatele alegerilor pentru funcția de președinte, aprobat luni, 23 noiembrie. Documentul propune de asemenea simplificarea și clarificarea regulilor în ce privește depunerea cererilor pentru votarea la locul aflării, ca și participarea la vot a studenților.

În Raportul citat de IPN se mai propune ca până la restabilirea controlului asupra regiunii transnistrene, locuitorii ei înregistrați electoral să poată vota în oricare din secțiile de votare distincte. Raportul urmează să fie înmânat Curții Constituționale împreună cu procesul-verbal de totalizare a rezultatelor prezidențiale. Acel document a fost finalizat și prezentat de CEC la sfârșitul săptămânii trecute, confirmând victoria Maiei Sandu asupra lui Igor Dodon, în turul al doilea, din 15 noiembrie.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu, într-o primă vizită în Arabia Saudită

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a vizitat Arabia Saudită la 22 noiembrie, întâlnindu-se cu liderul ei de fapt, ca și cu secretarul de stat al Statelor Unite, Mike Pompeo. Potrivit presei israeliene, Netanyahu și șeful serviciului de informații israelian Mossad, Yossi Cohen, au avut discuții cu Prințul de coroană saudit Mohammed bin Salman și cu Pompeo la Neom, pe litoralul saudit al Mării Roșii. Știrea primei vizite a unui premier israelian în Arabia Saudită a fost confirmată luni de ministrul luni al educației, Yoav Gallant, care a numit călătoria făcută în secret „o mare realizare”.

Știrea vine după ce Israelul a acceptat acorduri istorice pentru normalizarea legăturilor cu doi aliați ai saudiților din regiunea Golfului Persic: Emiratele Arabe Unite și Bahrain. Apropierea, bazată în mare măsură pe temeri comune față de Iran, a fost mediată de administrația președintelui american în exercițiu, Donald Trump. În trecut, Arabia Saudită a spus mereu că va respecta poziția oficială de decenii a Ligii Arabe de a nu stabili relații cu Israelul până la rezolvarea conflictului cu palestinienii. În ultima vreme, saudiții au permis totuși Israelului să-i folosească spațiul aerian pentru zboruri comerciale spre noi destinații din zona Golfului și spre Asia.

Maia Sandu, felicitată de un înalt oficial de la Washington

Directorul principal pentru Europa și Rusia din cadrul Consiliului de Securitate Națională al SUA a discutat sâmbătă, 21 noiembrie, cu președintele ales al Republicii Moldova, Maia Sandu. El a felicitat-o cu prilejul victoriei și a reafirmat „prietenia și parteneriatul strâns dintre Statele Unite și Republica Moldova”, se spune într-un comunicat de presă al ambasadei americane la Chișinău. „Oficialii au discutat despre impactul COVID-19, progresele înregistrate în ce privește vaccinurile, și recuperarea economică. De asemenea, au discutat despre importanța combaterii corupției și influenței străine maligne. Au convenit să continue cooperarea strânsă privind aceste și alte aspecte importante ale securității naționale”, se mai spune în comunicatul citat.

Obligativitatea purtării măștii în spațiile publice deschise, contestată în justiție

Obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile publice deschise din Chișinău a fost contestată în justiție de un birou de avocați. Potrivit avocatului Iulian Rusanovschi, decizia adoptată de Comisia municipală extraordinară în sănătate publică este ilegală, iar instituirea obligativității – neconstituțională, transmite IPN.

Avocatul spune că măsura încalcă dreptul cetățenilor la liberă circulație și la viața privată, restricții ce pot fi instituite numai prin legi adoptate de Parlament. Totodată, în opinia sa, obligativitatea purtării măștii nu urmărește lupta cu răspândirea COVID-19, pentru că oamenii pot purta orice fel de măști. „Oamenii poartă aceeași mască săptămâni întregi și se intoxică de la mizeria depusă pe ea. Acest factor nu are importanță pentru autorități. Dezgustător și abuziv. Asemenea norme sfidează orice principiu de ierarhie legislativă și vădesc tendințele autoritare ale membrilor Comisiei, tendințe care trebuie oprite prin revocarea hotărârii de către instanța de judecată competentă”, a declarat Iulian Rusanovschi.

Avocatul crede că autoritățile ar trebui să se preocupe de întărirea imunității persoanelor din grupurile de risc – cu vârsta de peste 50 de ani, prin compensarea preparatelor medicamentoase ce conțin vitamine, zinc și prin alte metode similare. „Nu poți lupta cu un virus prin metode disperate, barbare și bolșevice. În țări ca Bulgaria, Danemarca, Suedia, Olanda, unde măștile nu sunt obligatorii nici în spații închise, rata îmbolnăvirilor este net inferioară față de Republica Moldova”, a menționat avocatul.

Comisia extraordinară de sănătate publică a municipiului Chișinău a emis pe 20 noiembrie o hotărâre prin care purtarea măștilor de protecție a devenit obligatorie în toate spațiile publice deschise, pe întreg teritoriul municipiului, pentru toate categoriile de persoane. De asemenea, măsura de protecție prin acoperirea nasului și gurii rămâne valabilă pentru spațiile închise, inclusiv în transportul public. Masca trebuie să acopere gura și nasul.

Premierul Ion Chicu promite un buget cu „investiții masive” și plăți sociale majorate

Ion Chicu în Parlament

Premierul Ion Chicu spune că legile bugetare pentru anul 2021 vor fi examinate de Guvern până la sfârșitul acestei luni, cel târziu pe 1 decembrie. Într-o declarație făcută după ședința „conducerii de vârf”, premierul și-a exprimat speranța că Parlamentul va adopta proiectul legii bugetului și politica bugetar fiscală până la sfârșitul anului. Potrivit lui Ion Chicu, bugetul pentru anul 2021 a fost elaborat având la bază aceeași abordare ca în 2020, „cu investiții masive în infrastructură și cu plăți sociale la nivel major”, transmite IPN. Guvernul promite finanțări pentru Fondul Rutier de 1,7 miliarde de lei, pentru proiectul „Drumuri Bune” - 90 de milioane de lei, iar pentru renovarea și construcția sistemelor de apă și canalizare 500 de milioane de lei. Proiectul prevede și majorări de salarii în sectorul bugetar, pentru toate categoriile de angajați. Premierul nu a detalizat sursele de finanțare ale acestor cheltuieli.

Echipa lui Trump atacă în recurs decizia unui judecător federal privind alegerile în Pennsylvania

La o manifestație a susținătorilor președintelui Donald Trump

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, și echipa sa de campanie au contestat în apel, pe 22 noiembrie, refuzul unui judecător federal de a examina demersul său prin care a încercat să împiedice validarea a milioane de voturi trimise prin poștă în statul Pennsylvania. Decizia instanței emisă cu o zi înainte a fost ultima lovitură dată încercărilor lui Trump de a submina rezultatele alegerilor la nivel național prin mai bine de douăzeci de procese judiciare și alte măsuri, potrivit presei americane, fără precedent. Judecătorul de district Matthew Brann a scris în hotărârea sa că reprezentanții staff-ului de campanie a lui Donald Trump au folosit argumente juridice și acuzații speculative, nesusținute de probe. După decizia tribunalului, oficialii din Pennsylvania pot să valideze rezultatele alegerilor care arată victoria candidatului democrat Joe Biden în acest stat cu un avans de peste 80.000 de voturi față de Donald Trump. Biden a câștigat alegerile prezidențiale din 3 noiembrie cu 306 voturi ale electorilor față de 232, obținute de Donald Trump.

Belarus: peste 350 de protestatari reținuți la Minsk și alte orașe (VIDEO)

Protest anti-Lukașenka la Minsk, 22 noiembrie 2020

În Belarus, potrivit unor grupuri pentru drepturile omului, peste 350 de protestatari au fost reținuți în capitala Minsk și alte orașe ale țării duminică, 22 noiembrie, în timpul ultimelor manifestații care contestă legitimitatea aflării la putere a lui Alexandr Lukașenka. Reținerile au fost făcute la periferiile Minskului, în ciuda încercărilor protestatarilor de a-și „descentraliza” manifestațiile ajunse în a 106-a zi, numărul record de mare al celor arestați în cele două duminici anterioare sugerând că nici Lukașenka, nici oponenții săi nu sunt pregătiți să cedeze teren. Minskul a amenințat cu noi sancțiuni împotriva înalților oficialități ale UE și a țărilor membre care și-au intensificat presiunile în legătură cu răspunsul brutal al lui Lukașenka la demonstrațiile pașnice pro-democrație și nedorința sa de a organiza noi alegeri prezidențiale în locul celor disputate din luna august.

Organizatorii protestelor din Minsk ceruseră oamenilor să se adune în diferite locuri din capitală înainte să formeze grupuri mai mari – o încercare de a contracara eforturile poliției de a împiedica manifestațiile. Până la ora 23.00 ora locală, centrul Vyasna-96 număra peste 350 de persoane reținute în toată țara, majoritatea în capitală. Proteste anti-guvernamentale au avut loc și în Hrodno, Bobruisk, Volkoviisk, Smolevici, Homel, Brest, Pinsk, Novopolotsk și alte orașe. Belarusul a fost cuprins de proteste fără precedent de mai bine de trei luni, după ce Lukașenka a pretins realegerea pentru un al șaselea mandat. Statele Unite, Uniunea Europeană și opoziția belarusă spun că alegerile au fost fraudate și nu recunosc autoritatea liderului de la Minsk.

SUA s-au retras oficial din Tratatul „Cer Deschis”

Statele Unite s-au retras oficial duminică, 22 noiembrie, din Tratatul „Cer Deschis”, un acord de control și verificare a instalațiilor militare, în vigoare de 18 ani, despre care Washingtonul a spus în repetate rânduri că este încălcat de Moscova. Retragerea oficială a fost ultima modificare a sistemului de control internațional al armelor, inițiată de administrația lui Donald Trump, care crede că aceasta ar fi în detrimentul Americii, limitându-i capabilitățile militare. Departamentul de stat a confirmat că Statele Unite nu mai sunt parte a Tratatului „Cer Deschis”, iar Consiliul Național de Securitate a declarat că „Rusia a încălcat în mod flagrant [tratatul] de ani de zile”. Secretarul de stat american, Mike Pompeo, a anunțat, pe 21 mai, intenția de retragere a Statelor Unite și a dat o notificare de șase luni celor 34 de membri ai Tratatului, așa cum impun normele acestuia. Ministerul de externe de la Moscova a condamnat decizia Washingtonului, spunând că aceasta nu ar fi „nici în beneficiul securității europene, nici a Statelor Unite și a aliaților săi”. Pentru Rusia „acum toate opțiunile sunt deschise”, se mai spune într-o declarație a externelor de la Moscova.

Vladimir Putin: Kremlinul așteaptă „sfârșitul confruntării politice interne” pentru a-l felicita pe Joe Biden

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că nu există niciun motiv ascuns în decizia sa de a nu-l felicita pe președintele ales al Statelor Unite Joe Biden, insistând că Kremlinul așteaptă doar „sfârșitul confruntării politice interne”.

Comentariile lui Putin, făcute într-un interviu difuzat la televiziunea de stat, din 22 noiembrie, se adaugă la comentariile anterioare de la Kremlin, care a ridicat întrebări în privința motivului pentru care Putin nu și-a transmis felicitările, atunci când mulți lideri europeni și din lume le-au transmis deja.

În precedentele alegeri americane, Vladimir Putin a fost printre primii lideri mondiali care l-au felicitat pe Donald Trump, făcând o declarație la mai puțin de 12 ore după ce adversara lui, democrata Hillary Clinton, și-a recunoscut înfrângerea.

Joe Biden a fost declarat câștigătorul neoficial al alegerilor din SUA, pe baza votului popular și a numărului de voturi ale Colegiului Electoral.

Colegiul Electoral se întrunește pe 14 decembrie, când va declara în mod oficial câștigătorul scrutinului, conform prevederilor Constituției americane. Inaugurarea la Casa Albă este programată pentru 21 ianuarie.

În interviul TV, în care Putin a repetat comentariile anterioare ale purtătorului său de cuvânt Dmitri Peskov, liderul de la Kremlin a sugerat că nu este potrivit să-l felicite pe Biden.

„Vreau să vă asigur: nu există niciun motiv ascuns: că ne place cineva sau că ne displace cineva”, a spus el citat de agențiile de știri. „Așteptăm doar sfârșitul procesului politic intern din Statele Unite”, a afirmat liderul de la Kremlin.

Potrivit lui Putin, faptul că nu și-a transmis felicitările președintelui ales nu schimbă în nici un fel relațiile Statele Unite și Rusia, deoarece relațiile sunt deja „stricate”.

Încarcă mai mult

Mai mult
XS
SM
MD
LG