Misiune de informare a FMI la Chișinău: va fi reluat vechiul program de creditare? Va fi negociat unul nou?. Și când se vor vedea și simți efectele cheltuielilor pentru cadourile autorităților din sezonului electoral? Răspunsuri la aceste și alte întrebări într-un interviu cu fostul ministru de Finanțe Veaceslav Negruţa, acum expert al organizației Transparency International.
Veaceslav Negruță: „Acest program a fost abandonat atunci, în iulie 2018, de către autoritățile Republicii Moldova, care, apropo, printre altele au zis că „așteptăm Fondul Monetar să vină deja după alegeri”. Deci, intenționat autoritățile au abandonat și angajamentele care reieșeau din acel program, și acele tranșe - cel puțin două la număr -, care trebuiau să vină în Republica Moldova la sfârșit de 2018 și o altă tranșă în ianuarie-februarie 2019. Deci, azi avem o situație când programul, practic, este pe ultima sută de metri și în acea jumătate de an cât a mai rămas pentru acest program este foarte complicat să revii la poziția din momentul în care a fost abandonat, pentru că între timp s-au întâmplat mai multe lucruri, mai multe derapaje accentuate și scoase în evidență inclusiv de experții Fondului Monetar, care au spus mai multe lucruri, care sunt contrare programului.
Din punctul meu de vedere, având în vedere că urmează numirea unui alt Guvern, cel mai logic și cel mai bine pentru Republica Moldova ar fi începerea negocierii sau a discuțiilor asupra unui nou program cu Fondul Monetar. Explic de ce: programul vechi, cel din 2016, care urmează să se finalizeze în 2019, 75-80 la sută - din spusele chiar și ale celor de la Fondul Monetar - a fost concentrat și dedicat rezolvării problemelor din sectorul bancar.
Între timp, după ce a fost abandonat acest program de către autorități, din 2018, din iulie încoace în special, s-a agravat situația finanțelor publice, iar finanțele publice necesită a fi băgate în seamă într-un nou program și aici e nevoie și de consolidare fiscală, aici e nevoie de normalitate în tot ce se cheamă bugetare, inclusiv la nivel de buget central, dar și tot ce se cheamă relații interbugetare, unde a fost introdusă o doză de haos în ultima perioadă de timp. Respectiv o discuție pe un nou program cât mai urgent inițiată, dar asta, într-adevăr, înseamnă să fie și un Guvern cu depline puteri, asta ar însemna că spre toamnă, poate în septembrie-octombrie, am avea deja și decizii la Washington pe prima, hai să zic așa, cu prima debursare a tranșei.”
Europa Liberă: Când spuneți că situația privind finanțele publice s-a agravat, ce aveți anume în vedere?
Veaceslav Negruță: „Am în vedere acele abateri care au fost constatate inclusiv de misiunea, din nou, de lucru, care a fost în septembrie 2018 și atunci Fondul Monetar a spus despre o neclaritate care planează urmare a amnistiei capitalurilor introdusă în legislația din Republica Moldova, într-o decizie ad-hoc a Parlamentului în ziua de 26 iulie.
Pe de altă parte, așa-zisa „reformă fiscală”, care a fost inițiată de autorități și pornită în aplicare de la 1 octombrie 2018, la fel a generat mai multe semne de întrebare vizavi de consecințele sau efectele acestei reforme pe termen mediu, adică cu efecte trecătoare în 2019. Un alt aspect care planează și este neclar deocamdată este acel pachet și efectul financiar de la introducerea sistemului nou de salarizare în sectorul bugetar. Chiar dacă a fost un lucru mare făcut, totuși graba și forma finală în care a fost implementat a generat mai multe întrebări și deocamdată nu toate lucrurile sunt rezolvate. Și al treilea aspect...”
Europa Liberă: Dar cadourile astea electorale, pe care unii le numesc cadouri electorale, alții le zic măsuri sociale, au vreo influență sau sunt lucruri care costă puțin și nu influențează?
Veaceslav Negruță: „Categoric, da! Ziceam de un al treilea aspect. Sunt exact acele proiecte lansate și inițiate în plină campanie electorală și în perioada preelectorală, care implică costuri bugetare, dar care nu au acoperirea financiară suficientă, inclusiv când vorbeam și de aspectul de salarizare. Atrag atenția încă o dată: pe lângă faptul că s-a decis noua formulă de salarizare, nu integral a fost planificată și bugetată componenta financiară, iar o bună parte din instituțiile bugetare, și în special mă refer la universități, deja au probleme mari financiare, pentru că nu au toată perioada acoperită de 12 luni în 2019.
Iar proiectele grandioase care au fost lansate, care, pe de o parte, au distras mijloace de la alte articole de cheltuieli - și aici mă refer la vestitele „drumuri bune” în varianta 1 sau 2 -, deci creează un disconfort și probleme de executare de buget.
Mai sunt și alte proiecte care sunt la fel de costisitoare, au fost lansate, inclusiv adaosuri, suplimente și alte forme de plăți legate de anumite sărbători. Lucrurile respective, de fapt, distorsionează ceea ce înseamnă regulă în tot ce se cheamă salarizarea în sectorul bugetar, dar și compensațiile sau asistența socială, care trebuie să se încadreze în legi organice și nu în legi adoptate ad-hoc de către un Guvern în demisie, practic, prin hotărâri asumate de acest Guvern.”
Europa Liberă: Admiteți că FMI ar zice că „nu putem repara, sunt prea multe costuri, surplus de costuri” sau se pot repara, totuși, ca să se poată intra într-un nou program, dacă vor decide să meargă pe el?
Veaceslav Negruță: „Pentru a intra într-un dialog cu Fondul Monetar atunci când sunt costuri neacoperite financiar, autoritățile urmează să demonstreze că au capacități de consolidare fiscală. Asta ar însemna inclusiv creșterea presiunii fiscale sau a doua opțiune este ca anumite angajamente pe cheltuieli să fie reduse și atunci să se facă, să se producă această echilibrare de buget.”
Europa Liberă: Dar ca să nu facă asta, Guvernul ar putea să zică: „Nu, haideți să continuăm cu programul vechi”.
Veaceslav Negruță: „Asta ar însemna, de fapt, că autoritățile trebuie să fie foarte sigure pe ele, că au surse de acoperire a angajamentelor lor pe partea de cheltuieli, iar în lipsa finanțărilor fie de la Fondul Monetar sau Uniunea Europeană au alte alternative, pot fi identificate. Și asta vedem că autoritățile se uită tot mai mult în altă direcție.”
Europa Liberă: Deci, FMI ca atare n-ar putea accepta prelungirea programului în actualele condiții sau cum?
Veaceslav Negruță: „Eu cred că FMI, de fapt, foarte dur va sta pe poziții de corectare a situației, de revenire la anumite lucruri, inclusiv prin amendamente la legi, ca să pornească tranșa în cadrul programului actual, pentru că abaterile sunt esențiale, de principiu și programul în forma în care el există, practic nu ar admite colaborarea în cadrul acestui program. Iar un nou program ar deschide altfel de discuții, dar probabil că poate și foarte dure pentru Guvern de ajustări pe filiera finanțelor publice, unde există un decalaj enorm de mare între resurse și angajamente.”
Europa Liberă: Dar ce vorbește în favoarea continuării actualului program și ce vorbește în favoarea întocmirii unui alt program din perspectiva autorităților și din perspectiva FMI? Dvs. cum analizați?
Veaceslav Negruță: „Din perspectiva FMI-ului, categoric. FMI poate și-ar dori continuarea programului, dar asta ar însemna să nu existe abateri esențiale, dar abaterile respective sunt și nu cred că Fondul este deschis să tolereze astfel de situații. Din perspectiva autorităților, evident continuarea programului sau, cel puțin, de ochii lumii ar însemna să existe o continuitate, să existe o încredere precum că autoritățile tot ce au făcut din iulie 2018 încoace ar fi fost înghițit de Fondul Monetar, dar, din punctul de vedere al interesului public, eu cred că noul Guvern ar trebui să meargă și să ceară stoparea programului anterior, ca fiind deja irelevant și negocierea unui nou program cu FMI, care ar da un orizont și o claritate mult mai certă pentru următorii trei-patru ani. Un nou Guvern are nevoie de un program nou, iar încercarea de a perpetua și de a duce la capăt acest program care oricum se termină în luna noiembrie 2019 pentru un nou Guvern este un nonsens.”
Europa Liberă: Putem estima în acest moment, câți bani a pierdut Republica Moldova din cauză că în iulie, iată, de voie-de nevoie a fost suspendat programul cu FMI?
Veaceslav Negruță: „Sigur că sunt și implicații directe, sunt și implicații indirecte, pentru că o colaborare sau un program activ cu FMI e o precondiție pentru alte finanțări. Per total putem spune că în jur de 120-140 de milioane de euro Moldova a ratat în aceste opt-nouă luni, din iulie 2018 încoace. E vorba și de bani de la FMI, e vorba și de bani de la Uniunea Europeană în cadrul acelui program de asistență macrofinanciară de 100 de milioane, e vorba și de banii de la Banca Mondială, doar pe proiectele de infrastructură, care stau în suspans și-și așteaptă rândul a fi implementate, neavând siguranța că autoritățile au politici macroeconomice coerente acceptate de Fondul Monetar.”
Europa Liberă: Dar cum s-a descurcat Republica Moldova? Trei miliarde aproape de lei, asta-i... Unii s-ar putea întreba: „Dar cum mai putem lega tei de curmei în finanțele publice?”.
Veaceslav Negruță: „Sunt multe lucruri care s-au întâmplat și necesită a avea mult mai multă claritate și din partea autorităților, inclusiv cum acele supra-încasări despre care s-a vorbit au fost încadrate în buget la partea de venituri și, ulterior, la partea de cheltuieli.
Doi: trebuie de văzut foarte atent ce se întâmplă pe componenta de împrumut intern, care este un substituent, să zic așa, al resurselor externe de finanțare, când vorbim de finanțarea deficitului în anumite situații. Și noi vedem că Guvernul a fost prezent cu împrumuturi de la băncile comerciale, care costă resurse costisitoare comparativ cu alte resurse disponibile de la Fondul Monetar sau de la Uniunea Europeană...”
Europa Liberă: Eu înțeleg corect că s-a luat dintr-un buzunar și s-a pus în altul, dar de la asta mai mulți bani nu s-au făcut?
Veaceslav Negruță: „Eu aș vrea să zic că, de fapt, cele întâmplate în ultima perioadă de timp foarte curând vor fi decupate și, din păcate, autoritățile vor fi nevoite să aplice prevederile din Legea finanțelor publice, care prevăd blocarea anumitor cheltuieli din simplul motiv: lipsă de finanțare și de acoperire a acestor cheltuieli. Astfel de situații sunt prescrise în lege și nu exclud că, după finalitatea acestui ciclu electoral, că mai sunt și cele locale, probabil că în luna iunie, vor fi proceduri dure din lipsa de resurse financiare. Și atunci vom vedea toată „frumusețea” și efectele adevărate ale echilibristicii bugetare care s-a întâmplat în ultimul an.”
