În ajunul alegerilor parlamentare, guvernul de la Chişinău a aprobat un program costisitor de construcţie de drumuri rurale în valoare de 1,6 miliarde lei. Programul a fost iniţiat de liderul Partidului Democrat dominant al guvernării, Vlad Plahotniuc, şi prevede construcţia a peste o mie de kilometri de drumuri în peste o mie de localităţi. În loc de aplauze, iniţiativa a stârnit deja un val de nemulţumire în rândul unor primari şi a unor formaţiuni de opoziţie.
Anul trecut autorităţile s-au confruntat cu probleme serioase în absorbţia resurselor externe, chiar dacă nu foarte mari, de care au dispus pentru reparaţia de şosele. În fapt, a fost valorificată a zecea parte din fondurile disponibile, sau în jur de 350 de milioane de lei. Despre acest lucru s-a aflat astăzi, în timpul unei şedinţe a Comisiei parlamentare buget şi finanţe, la care au fost audiaţi reprezentanţii Ministerului Economiei şi cei ai Administraţiei de Stat a Drumurilor.
„În 2017 noi am avut un nivel de absorbţie a fondurilor străine de o treime din nivelul anului 2015. Toate contractele au fost în impas. Au fost blocate din punctul de vedere al proiectelor tehnice. Da, au fost numeroase probleme care nu au fost soluţionate”, a recunoscut unul dintre raportori.
Piedicile variază de la incapacitatea companiilor pe care autorităţile le-au contractat pentru lucrări până la lipsa de materiale de construcţie sau diverse alte probleme tehnice.
Eu înţeleg un singur lucru: avem bani, dar nu vom avea drumuri. Pentru că nu avem capacitate de absorbţie...
Şapte contracte ce nu mergeau au fost reziliate timp de un an, iar numărul celor ce se execută cu întârzieri e de ordinul zecilor.
Incapacitatea autorităţilor de a executa astfel de proiecte este, aşadar, principala sursă de scepticism printre criticii programului iniţiat de partidul principal de guvernământ.
Liberal-democratul Grigore Cobzac a spus, bunăoară, astăzi, în timpul audierilor din comisia parlamentară:
„Eu înţeleg un singur lucru: avem bani, dar nu vom avea drumuri. Pentru că nu avem capacitate de absorbţie.”
În general, atât opoziţia parlamentară, cât şi unii reprezentanţi ai mediului de observatori cred că, anunţând grandiosul plan de construcţie de drumuri rurale, Partidul Democrat face un gest populist în ajun de parlamentare, dar în acelaşi timp periculos pentru primării.
Problemele pe care le ridică proiectul în faţa primăriilor ar fi mai multe. În primul rând, nu se ştie exact dacă guvernul dispune într-adevăr de resurse aşa cum declară. Atât premierul, cât şi ministrul economiei au spus, promovând iniţiativa partidului lor, că programul va primi jumătate de miliard din fondul rutier, iar restul de până la 1 miliard 600 de mii - din bugetul de stat şi că banii au fost proiectaţi de la bun început în buget de stat. Criticii spun însă că, dată fiind nesiguranţa legată de venirea fondurile europene, dar şi a altor venituri prevăzute în buget, ar fi mare probabilitatea ca primăriile să beneficieze de lucrări, iar ulterior să nu primească resurse şi să intre în datorii şi litigii cu cei ce vor realiza proiectele.
Apoi, o problemă ar fi că autorităţile, atunci când au desenat harta georgafică a programului, nu i-au întrebat neapărat pe primari care drumuri anume ar trebui construite. Printre cele trecute pe listă, la multe nu pot începe lucrările înainte de trasarea reţelelor inginereşti de apă şi canalizare, aşa cum afirmă bunăoară Valentina Casian, primar de Străşeni:
„Noi ne bucurăm. Dar dacă sunt bani din buget, cetăţeanul este cel care trebuie să decidă care drumuri trebuie să fie construite. Pe sectorul care a fost inclus în programul „Drumuri mai bune pentru Moldova” noi am prevăzut anterior construcţia sistemelor de canalizare. Nimeni nu s-a consultat cu noi şi asta este problema. Corect ar fi să decidă consiliul, să decidă populaţia, nu cineva care poate să decidă pe criterii politice.”
Reprezentanţii guvernului au explicat că alegerea a căzut în mod deliberat pe căile de acces spre edificii sociale, dar mai ales obiective economice, şi că bani vor ajunge în toate localităţile, indiferent de culoarea autorităţilor publice locale. Presa a observat, totuşi, anumite disproporţii la nivelul sumelor alocate, un exemplu fiind primăriile din raionul Nisporeni, ce ar urma să beneficieze de resurse de două ori mai mari decât alte raioane comparabile ca număr de populaţie cu raionul de unde este originar liderul democrat.
