Un bilanț al Ministerului Economiei și Infrastructurii arată că în anul 2017 au fost reabilitate capital circa 50 de kilometri de drum, cât este bunăoară distanța de la Chișinău până în orașul Călărași. Alte lucrări de reparație și tratamente stradale au fost făcute la aproape 100 de kilometri de drum, toate intervențiile fiind acoperite financiar din Fondul Rutier Național, unde s-au acumulat în acest an puțin peste un miliard de lei. Multe proiecte, acoperite inclusiv din fonduri externe, nu au fost duse până la capăt și așteaptă să fie realizate, la rând cu altele, în 2018. O relatare despre restanțele și planurile autorităților de a eficientiza gestionarea fondurilor prevăzute pentru infrastructura rutieră.
Pentru anul viitor, autoritățile au planificat acumulări de circa patru miliarde de lei în bugetul destinat infrastructurii rutiere. Mai mult de jumătate din această sumă sunt granturi și împrumuturi pe care Ministerul Economiei și Infrastructurii speră să le obțină de la parteneri externi, precum Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană de Investiții și Comisia Europeană. Fondurile sunt prevăzute pentru construcția drumurilor care leagă, de exemplu, localitățile Hâncești-Lăpușna-Leușeni sau Bălți-Sculeni și Comrat-Ciumai.
O parte din bani, însă, ar fi necesari pentru darea în exploatare a drumului Ungheni-Chișinău, care urma să fie finisat acum un an. Ministrul Economiei și Infrastructurii, Octavian Calmîc, susține că lucrările sunt realizate în proporție de 87%, ultimele intervenții urmând să fie realizate deja în 2018, până la sfârșitul primăverii:
„Nu este posibil anul acesta să dăm drumul la circulație din mai multe considerente. Primul considerent este sigur asigurarea calității lucrărilor de finisare și de punere a ultimului strat de asfalt, care este unul special, cu celuloză și care necesită niște condiții atmosferice favorabile, deci temperatură de peste 10 grade. Nu în zadar noi estimăm că luna aprilie va fi acea lună când vom avea condițiile climaterice, astfel încât să aplicăm ultimul strat de asfalt.”
Reabilitarea drumului Chișinău-Ungheni a început în martie 2014, pentru proiectul de execuții fiind contractate două companii, din Cehia și Azerbaidjan care urmau să execute lucrările în doi ani. La începutul acestui an, însă, autoritățile raportau că doar 25% din lucrări au fost realizate. Tergiversarea lucrărilor nu este specifică doar pentru traseul Ungheni-Chișinău, alte proiecte au rămas în suspensie urmare a rezilierii contractelor sau pentru că agenții economici întârzie să-și îndeplinească obligațiile contractuale.
Mai există și alte explicații care împiedică realizarea la timp a lucrărilor, spune ministrul Octavian Calmîc:
„Eu nu zic că nu avem și noi dificultăți pe interior în partea ce ține de coordonarea documentației tehnice. Pe de altă parte, toate companiile străine ca așteptări de business au fost să identifice parteneri locali, astfel încât, în comun, ei să gestioneze afacerea iar companiile locale să implementeze proiectele și nu prea le-a mers. Există puține companii în Republica Moldova care pot executa lucrări la standarde internaționale, avem capacități limitate și nu avem aptitudinile necesare astfel încât să respectăm toate condițiile, atât tehnice, cât și cele de timp.”
Reprezentanții ministerului vorbesc despre nevoia unei monitorizări continue a lucrărilor. Un audit recent al Curții de Conturi ce se referă la administrarea mijloacelor Fondului Rutier indica nereguli la etapa de realizare a lucrărilor, distribuire a banilor și organizare a licitațiilor.
Secretarul de stat Anatol Usatîi spune că ministerul își asumă o parte din deficiențe, care ar urma să fie înlăturate inclusiv pe cale legislativă:
„Într-adevăr, sunt lacune sistemice, n-aș spune că este vina Administrației de Stat a Drumurilor sau numai a S.A. Drumuri. S-a discutat, sunt lacune și în legislație, sunt lacune în metoda de planificare a utilizării Fondului Rutier, la care noi ca atare lucrăm. În primul rând este modificarea sistemului de întreținere în unul bazat pe performanță, dar nu o planificare la fiecare început de an a lucrărilor de rutină.”
Intervenții asupra cadrului normativ ce vizează infrastructura drumurilor recomandă și Curtea de Conturi. În opinia auditorilor gestionarea ineficientă a banilor și ratarea unor fonduri au fost cauzate mai degrabă de ignorarea normelor legale existe.
