Mai mulți reprezentanți ai autorităților publice locale susțin că pe parcursul anului 2017, primarii nu au au dobândit decît în parte autonomia necesară pentru administrarea eficientă a treburilor localității. O discuție despre relația autorităților locale cu cele centrale, implicarea comunității și proiectele de dezvoltare locală cu vicepresedinta Congresului Autorităților Publice Locale, care este și primar la Strășeni, Valentina Casian.
Valentina Casian: „Cu toate că se discută despre multe probleme, de faptul că societatea este una dezbinată, eu consider că anul 2017 a fost un an bun pentru municipiul Strășeni, pentru toți locuitorii. În primul rând, această localitate a obținut statutul de municipiu și acum, la sfârșit de an, ne-am bucurat și cu acel adaos la impozitul pe venit, pentru că lumea întreba: „Statut de municipiu, dar ce urmează?”. Vom avea un adaos de la 20 la 35 la sută impozitul pe venit persoane fizice la bugetul local, o sursă suplimentară. A fost un an în care am demarat foarte multe proiecte mari, proiecte de infrastructură; am devenit membri ai Clubului Primarii pentru Creștere Economică; am fost selectați pentru finanțarea unei instituții școală de circumscripție, Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, un proiect ce valorează peste 14 milioane de lei; un suport financiar vom avea și în cadrul proiectului de revitalizare urbană.”
Europa Liberă: Proiectele și remitențele sunt cele care salvează comunitățile?
Valentina Casian: „Eu am spus de fiecare dată că noi nu putem să vorbim despre o societate dezvoltată, dacă nu există o dezvoltare, o creștere economică. De aceea chiar de la bun început m-am axat pe dezvoltarea economică, pe atragerea investitorilor, nu am așteptat să vină să-mi aducă cineva de sus, să-mi dea un partid pe care îl am în spate, noi nu avem asemenea oportunități de a solicita resurse
Este important ca să avem libertatea să gestionăm și să folosim, să utilizăm aceste resurse financiare acolo unde consideră că este important cetățeanul și primarul...
financiare, de a obține din alte fonduri, pentru că nu sunt afiliat politic, dar nu este asta cel mai important. Să știți că poți să ai foarte multe resurse financiare, dar, dacă nu ai capacitatea să le gestionezi sau dacă nu ți se oferă această libertate, noi foarte mult astăzi vorbim despre descentralizare, despre autonomie locală, da, ni se oferă aceste resurse, dar, în același timp, este important ca să avem libertatea să gestionăm și să folosim, să utilizăm aceste resurse financiare acolo unde consideră că este important cetățeanul și primarul, cel care este cel mai aproape de cetățean.”
Europa Liberă: Ați vorbit despre proiecte. Totuși, cât e de greu ca să poți să câștigi un proiect, să-l implementezi, să convingi și lumea că și partea de contribuție a cetățeanului este destul de importantă? De ce vă pun această întrebare? Pentru că foarte mulți primari știu că de-a lungul anilor s-au plâns că este greu să scrii un proiect, să-l promovezi, să fie acceptat.
Valentina Casian: „Eu mă bucur că deja suntem pe calea depolitizării resurselor financiare de la nivel central spre nivel local. Un exemplu este și repartizarea resurselor din Fondul rutier. Să știți că, începând cu anul 2017, fiecare localitate a avut posibilitate să construiască o porțiune de drum și este un plus la confortul pentru cetățeni. Este într-adevăr foarte greu, dar aici cel mai mult depinde și de inițiativa, de capacitatea primarului, de capacitatea funcționarilor. Un primar trebuie să aibă grijă nu numai de el personal, de unul singur să se perfecționeze, el trebuie să pună accentul și pe perfecționarea continuă a cadrelor, pentru că el în tot procesul de administrare este asistat de personal, care trebuie să facă față lucrurilor, de unul singur el nu face aceasta.”
Europa Liberă: Dar relația aceasta primar-cetățean și felul cât de ușor este să convingi un cetățean că de o infrastructură bună trebuie să se bucure, dar trebuie să și contribuie?
Valentina Casian: „De acord. Chiar începând cu primul an de activitate, primul proiect pe care l-am implementat în localitate a fost aprovizionarea cu apă potabilă, o porțiune de peste nouă kilometri și, începând cu acest proiect, am implicat comunitatea.
Astăzi, în municipiul Strășeni nu se implementează niciun proiect, indiferent de sumă, fără implicarea comunității. Dar aici este vorba de un efort, o muncă enormă – în fiecare sâmbătă și duminică, noi organizăm adunări cu cetățenii. Aceasta într-o măsură oarecare îi responsabilizează și pe ei să aibă o altă atitudine, după ce această lucrare este realizată. Poți să faci foarte multe în localitate, dar dacă nu se păstrează, degeaba faci.”
Europa Liberă: Și chiar i-ați convins să aibă atitudine, să se implice, să contribuie, să nu ridice mâinile atunci când problema îi depășește?
Valentina Casian: „Eu consider că i-am convins și aceasta e demonstrat prin faptul că ei sunt mulțumiți de modul în care se dezvoltă localitatea noastră. Este altă comunicare, s-a lărgit orizontul și oamenii deja au întâlnit ceva nou, ceva ce nu a fost până la comunicarea aceasta directă cu cetățenii.
O demonstrație este și proiectul care s-a realizat anul acesta privind iluminatul public stradal, unde am reușit să implicăm nu numai băștinașii din localitate, dar și cei plecați peste hotare. Și, la prima etapă, sunt iluminate străzi, drumuri locale pe lungimea de peste cinci kilometri și acum au demarat lucrările la a doua etapă – 7,3 km. Toate acestea se fac cu implicarea cetățenilor, doar 20 de mii de dolari am obținut prin intermediul proiectului „Migrație și dezvoltare locală” PNUD, în rest a fost contribuția cetățenilor și din bugetul local am acoperit suma necesară.”
Europa Liberă: Iată, Dvs. vorbiți despre realizări, despre proiecte implementate, despre modernizarea municipiului Strășeni, dar pentru că aveți și deplasări în afara Republicii Moldova, să vă întreb: ați făcut un calcul, câți ani i-ar trebui municipiului Strășeni să fie o localitate comparată cu un oraș, un municipiu din alte țări, chiar și de dincolo de Prut?
Valentina Casian: „Aveți dreptate. Anul acesta, spre exemplu, în Estonia, pentru că noi avem un parteneriat cu regiunea Viljandi din Estonia, în prima deplasare au fost consilieri și doar doi funcționari din primărie. A fost în februarie, perioada februarie-martie. Acum, în următoarea deplasare am fost 26 de funcționari ai primăriei și consilieri locali. De ce? Pentru că este o sursă de inspirație – să vadă ei cum se trăiește, cum se administrează acolo și să începem încetul cu încetul să facem schimbarea de la noi.”
Europa Liberă: Și când puneți pe cântar – sunt mai multe asemănări sau deosebiri între felul cum se modernizează, se dezvoltă o comunitate în Estonia și în Republica Moldova?
Valentina Casian: „În primul rând, este un pic diferit cadrul legal; în al doilea rând, au altă autonomie financiară. Măcar că noi am fost membri ai Uniunii Sovietice toate 15 republici și ar trebui să fie multe momente asemănătoare, dar este cultura absolut alta, este gândirea absolut alta. Lumea acolo nu pune accentul pe construcția de castele, pe mașini luxoase, lumea pune accentul pe dezvoltarea profesională și modul acesta de a se implica în comunitate și de a schimba lucrurile, voluntariatul, toate acestea la noi nu există, nu sunt dezvoltate.”
Europa Liberă: Deci, valorile sunt total diferite?
Valentina Casian: „Absolut, absolut.”
Europa Liberă: Și ce-i de făcut, cum trebuie recuperat?
Valentina Casian: „Trebuie să lucrăm. Trebuie recuperat în fiecare proiect, alături de compartimentul construcția a 20 de kilometri de drum, de exemplu, sau amenajarea platformelor pentru tomberoane pentru acumularea deșeurilor, trebuie să fie un compartiment separat – educarea populației. Și trebuie s-o începem de la copilași de jos, să nu așteptăm să-i educe în grădiniță, în școală, dar în aceeași măsură să fie implicat și părintele, chiar și în momentele când este copilul la școală, să nu creadă că l-a trimis acolo și dacă a trecut pragul școlii, trebuie să se ocupe profesorul de lucrul acesta. Trebuie să fie cooperare în tot procesul și să începem de la grădiniță sau de acasă, mai bine zis, până a se duce la grădiniță, pentru că un lucru simplu pe care l-am văzut și nu există la noi – în grădinițe, în Estonia, stau tomberoane de diferite culori și copilașul cu vârsta de trei-patru ani deja de acolo știe că trebuie să fie colectate deșeurile separat. Lucru care la noi nu se face și începem să-l facem acum în localitate.”
Europa Liberă: Ce așteptări aveți de la 2018? Totuși, va fi un an electoral și politicul se va răsfrânge inclusiv asupra activității administrației locale. Ce vreți să mai faceți și câte puteri aveți ca să faceți ceea ce vă propuneți?
Valentina Casian: „Pentru noi și pentru mine personal nu există nicio diferență – an electoral sau postelectoral. La noi se muncește la maximum. Noi nu suntem din categoria celora la care se lucrează opt
Voi face tot posibilul ca să aduc în această localitate cât mai mulți investitori...
ore. Indiferent de perioadă, se muncește la maximum și nu se implementează proiecte doar în perioada preelectorală. În special ne axăm pe dezvoltarea economică. Voi face tot posibilul ca să aduc în această localitate cât mai mulți investitori. Cel care s-a lansat acum recent – compania „La Triveneta Cavi Development” cu o investiție de 25 de milioane de lei, 160 de locuri de muncă, lucrează 24 din 24 de ore. I-am susținut din toate punctele de vedere, chiar și acolo când a fost vorba de recrutarea forței de muncă, chiar dacă nu ține de competența mea.”
Europa Liberă: Dar ce investiții doriți să mai atrageți, în ce domeniu?
Valentina Casian: „Aici noi avem o suprafață de circa 100 de hectare, avem două parcuri industriale, subzone economice libere, nr. 4 și nr. 5 ale Zonei Economice Libere Bălți, care sunt create acum la Strășeni pe o suprafață de peste 45 de hectare. Indiferent de domeniu, aici pe o suprafață de 28 de hectare, pe timpurile Uniunii Sovietice a fost amplasată cea mai mare uzină de producere a pieselor frigorifice și este un potențial mare, este infrastructura, de aceea, indiferent de domeniu, noi ne axăm pe atragerea investitorilor. La momentul de față avem 30 de rezidenți în aceste subzone economice libere, care lucrează foarte activ sunt mai puțini, dar oricum eu sper că noi vom atrage tot mai mulți și în fiecare deplasare încerc să-i conving să vină cu investiții la Strășeni.”
Europa Liberă: Dar oameni de afaceri autohtoni care să investească aveți, e mare lista lor, au curajul sau mai degrabă e modestă această contribuție a celor care vor să facă afaceri?
Valentina Casian: „Sunt și autohtoni. Din rezidenții pe care i-am menționat sunt și rezidenți din diferite țări – Germania, Olanda, Austria, Italia – cu investiții de milioane de euro, dar avem și autohtoni, care își desfășoară activitatea. Noi avem foarte mulți agenți economici, avem gospodării țărănești. Clar că se plâng că sunt taxele mari, că sunt impozitele foarte mari, că este imposibil de activat în asemenea condiții, dar anul acesta chiar i-am convins că trebuie să ne implicăm cu toții atunci când este vorba de taxele locale, pentru că e vădit lucru că localitatea prosperă. Dacă prosperă, atunci trebuie să punem umărul cu toții.”
