Victoria în primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din Ucraina a unui actor, Volodimir Zelenski, un novice în ale politicii, este privită de unii analişti politici drept o şansă de a schimba clasa politică din Ucraina, prin aducerea unor figuri noi, dar şi cu oarecare îngrijorare de către alţii, care văd în succesul actorului convertit la politică încă un pas către populism, în aceasta regiune. Un interviu cu fostul ministru de externe al României, Mircea Geoană.
Mircea Geoană: „Eu cred că lumea caută soluții în afara sistemului clasic de partide și a soluțiilor tradiționale și este poate o evoluție firească. Ucraina este o țară extrem de importantă pentru Europa, pentru noi, pentru Republica Moldova, este o țară... dacă vrei stabilitate și destin european sau euroasiatic, independență sau dependență, integrare europeană sau dimpotrivă. Depind foarte, foarte multe lucruri și de aceea cred că este firesc interesul nostru pentru a vedea evoluțiile din această țară fluente, cel mai mare vecin al României.
Deci, eu nu sunt atât de surprins de apariția unui personaj politic inedit. Faptul că meseria lui este de actor nu este irelevant, poate este bun comunicator, poate că are un simț al umorului sau al autoironiei care de multe ori în politică și în comunicarea publică poate să facă diferența, dar este clar că în acest moment există o dificultate. Dacă ocuparea Crimeei și războiul din Donbas, incidentele ultime cu Rusia au cimentat un început de identitate națională și de sentiment de apartenență la o națiune independentă în majoritatea publicului ucrainean, problema imediat următoare după securitate și independență este prosperitate și decență în viață.
Și aici sistemul tradițional din Ucraina se pare că nu a reușit să facă suficient de multe, de unde nemulțumirea publicului, inclusiv publicul care a votat, care a fost în Maidan, care a participat de-a lungul anilor la revoluții colorate și care în acest moment caută o soluție pentru viitor.
Va fi aceasta soluția? Vom vedea în turul doi, pentru că turul doi este întotdeauna mai complicat decât turul întâi, diferența pare notabilă, dar nu insurmontabilă și există evident și multe alte interese de natură economică, strategică și politică, inclusiv echilibre geografice în interiorul Ucrainei, care își vor spune cuvântul în turul doi. Este, dacă vreți, un semnal de alarmă pentru sistemul tradițional de partide dincolo de granițele Ucrainei, este clar că din Franța președintelui Macron până în Italia lui Beppe Grillo. Și iată acum în Ucraina publicul european și publicul din țările democratice au o nemulțumire mult mai profundă și ea nu este strict legată de guvernanță și de lupta împotriva corupției, este legată de fenomene mai profunde și atunci este oarecum natural ca entități sau lideri politici diferiți, antisistem, să apară și eventual să aibă și succes.
Pentru România și pentru noi, indiferent de preferința noastră politică acasă, cel mai important lucru este ca Ucraina să-și păstreze direcția pro-europeană. Dacă acest lucru se întâmplă, și interesele noastre sunt protejate, și interesele Republicii Moldova sunt mai bine protejate și, în general, riscul ca România să redevină țară de frontieră între Occidentul transatlantic și european și influența rusească se va atenua.
Deci, din punct de vedere extrem de pragmatic și, dacă vreți, un pic egoist, interesul nostru este ca orice formulă care va rezulta din voința democratică – și sper în alegeri libere și corecte în Ucraina – să continue acest drum pro-european. Și din acest punct de vedere chiar și un experiment politic poate să facă bine și poate să aducă un pic de prospețime și de speranță renăscută în publicul atât de încercat al vecinilor noștri ucraineni.”
