Convorbirile de astăzi ale aliaților socialiști ai președintelui Dodon cu democrații au fost prefațate de o emisiune a televiziunii ruse, în care Dmitri Kiseliov, șeful companiei mediatice de stat Rossia Segodnia, îi sugera de la Moscova lui Dodon să nu facă vreo alianță cu liderul democrat Vlad Plahotniuc. Igor Dodon a spus azi că a urmărit emisiunea lui Kiseliov, care se află pe lista celor sancționați de Occident pentru incitare a războiului din Donbas. Dar nu el, ci partidele decid cu cine se coalizează, a spus Dodon. Ce impact poate avea sugestia de la Moscova?
În programul difuzat de holdingul de stat al Federaţiei Ruse şi întitulat „Mărul otrăvit se rostogoleşte către Dodon”, Kiseliov îl critică dur pe Vladimir Plahotniuc, pe care îl numeşte, printre altele, un lider „nefrecventabil” şi „toxic”, orice coaliţie cu care ar fi „mortală” pentru Igor Dodon.
Nu ar fi prima critică rusească la adresa liderului democrat, ci mai degrabă un fel de punct culminant, după anunţul din ajunul alegerilor al autorităţilor ruse că-l cercetează pe Plahotniuc pentru organizarea spălătoriei de bani ruseşti prin R. Moldova sau reportajul din martie dintr-o populară emisiune de televiziune despre cum ar fi fost organizată spălătoria.
În afară de Plahotniuc, ţintă a criticilor din presa rusă a devenit însă brusc, după alegeri, şi Igor Dodon, căruia i s-a reproşat că ar servi intereselor lui Plahotniuc, iar un articol recent din publicaţia moscovită Kommersant arăta, pornind de la surse anonime, ceea ce până acum părea doar un zvon: Moscova i-ar fi cerut lui Dodon în termenii cei mai tranşanţi să nu facă coaliţie cu democraţii, ci dimpotrivă să încerce cu sprijinul celor din opoziţia de dreapta, pe care Kiseliov îi numeşte „băieţi cinstiţi”, să acţioneze decisiv împotriva intereselor lui Plahotniuc.
Observatorii de presă de la Chişinău sugerează că, prin acea emisiune, Kremlinul, de fapt, îi transmite lui Igor Dodon ultimul său avertisment, în condiţiile în care mesajele anterioare par să nu-l fi convins să renunţe la ideea colaborării cu democraţii.
Astfel înţelege, de pildă, mesajul lui Kiseliov Vladislav Kulminki, director executiv al Institutului de Iniţiative Strategice de la Chişinău.
„Este ultimul avertisment, să-i spunem aşa. Igor Dodon este într-o situaţie foarte dificilă. Noi putem să-l compătimim omeneşte, dar ca politician el singur şi-a făcut-o cu mâinile lui: a vrut să se joace în politica mare, dar nu a făcut faţă acestui joc. Şi în unele aspecte, mi se pare că el acuma seamănă cu fostul preşedinte ucrainean Victor Ianukovici. El este sub o presiune foarte mare din partea a două poluri de putere: prima e Federaţia Rusă, unde el a făcut multe promisiuni, voluntare şi involuntare, şi care acuma aşteaptă dividende de la investiţia sa.
Dodon este pe cale să producă un eşec şi mai umilitor pentru Moscova...
Pe de altă parte, el este sub presiunea PD în frunte cu Vlad Plahotniuc, faţă de care el are datorii şi restanţe mari. El a luat multe împrumuturi şi trebuie acum să le achite. Cred totuşi că mai întâi merg datoriile lui faţă de PD şi mai apoi cele faţă de Federaţia Rusă. În general, situaţia este destul de interesantă, pentru dă Federaţia Rusă a suferit deja câteva eşecuri similare destul de umilitoare în R. Moldova. 2003 cu memorandumul Kozak, 2010 cu crearea coaliţiei de centru stânga şi acum dl. Dodon este pe cale să producă un eşec şi mai umilitor: când omul Moscovei în R. Moldova, care a fost curtat cu mare atenţie, îşi va schimba haina şi se va însura cu altcineva.”
Un consilier al democraţilor sugera încă acum câteva săptămâni că, de faţă cu cea mai importantă decizie din viaţa sa politică, ar avea rost ca Igor Dodon să încerce să convingă Kremlinul că alianţa cu democraţii ar fi de fapt „răul cel mic”, pentru că anticipatele i-ar dăuna mai mult partidului său prorus, pentru că el ar avea chiar de câştigat dintr-o împărţire de pârghii cu democraţii, iar Rusia s-ar face cu un Chişinău mai prietenos, care să nu renunţe la neutralitate şi să nu încerce să adere la NATO.
Vlad Kulminski, expertul de la Institutul de Iniţiative strategice, crede totuşi că Dodon nu ar avea prea multe şanse.
„Pentru că lumea în Federaţia Rusă e destul de informată despre ce se întâmplă în R. Modlova şi mesajul este foarte clar: această coaliţie va fi percepută ca un fel de trădare din partea dlui Dodon.”
Dar nu toţi experţii sunt de acord cu acest argument, şi, invocând lipsa de opţiuni, admit că, până la urmă, Moscova se va vedea nevoită să înghită acest parteneriat.
Cât despre Andrei Năstase, unul din liderii de dreapta despre care Kiseliov a sugerat că ar fi acum cei mai potriviţi parteneri ai socialiştilor pentru scopul detronării lui Plahotniuc, a părut şi el, într-un interviu pentru Kommersant, să admită ideea, dar cu o condiţie - ca ei să se dezică de colaborarea de până acum cu democraţii şi să se angajeze univoc că nu vor intra în înţelegeri cu ei nici pe viitor.
