După scrutinul din 24 februarie, în Parlamentul de la Chișinău au acces 26 de femei. Această cifră este cea mai mare din istoria legislativului moldovean, însă promotorii egalității de gen spun că motive de bucurie ar fi puține. Și asta pentru că numărul femeilor deputate ar fi putut fi mai mare dacă scrutinul se desfășura în baza sistemului electoral proporțional, și nu mixt. Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, ce monitorizează de peste zece ani evoluțiile gender din politicul moldovenesc, constată, în cadrul cercetării „Patru inegalități electorale”, că situația s-ar datora și formațiunilor politice care, în mare parte, au ignorat angajamentul de promova femei în legislativ.
La scrutinul parlamentar din februarie, femeile candidate au pornit din start în condiții dezavantajoase, susțin apărătorii egalității de gen. Deși partidele politice au desemnat mai multe femei pe liste electorale, lor le-au fost oferite locuri cu șanse minime ori vădit inexistente, adică, pe la coadă.
De asemenea, ponderea femeilor candidate pentru circumscripțiile uninominale a fost de două ori mai mică comparativ cu circumscripția națională. În consecință, doar un sfert din deputații Parlamentului nou sunt femei. Dacă sistemul electoral ar fi rămas proporțional, spune experta Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, Alina Andronache, coautoare a studiului „Patru inegalități electorale”, deputatele ar fi reprezentat o treime în legislativ.
„Foarte mulți vor putea spune: da, dar, uite, noi avem mai multe femei decât în alegerile precedente. Da, noi avem mai multe femei față de celelalte legislaturi, dar, luând în considerație câte au candidat pe circumscripția națională și câte au acces în Parlament, vedem că diferența este destul de mare și că, de fapt, nu s-a schimbat în ultimii 10 ani. Respectiv, bucuria nu este așa de mare, pentru că puteau fi și mai multe femei în legislativ.”
Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare este una din puținele organizații care monitorizează evoluțiile din politicul moldovean în ce privește egalitatea de gen. Dacă în 1990 femeile constituiau doar patru la sută din numărul deputaților, în 2005 ponderea a trecut de 20%. De atunci lucrurile au stagnat.
Observațiile din ultimul deceniu se conțin în cercetarea Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare „Patru inegalități electorale”, cercetare ce oglindește și cel mai recent scrutin.
Cea mai descurajantă pentru candidatele femei, spune Alina Andronache, este lipsa de încredere din partea alegătorilor...
Care sunt cele patru obstacole? Reprezentarea pe listele electorale, inegalitatea de venituri, discriminarea în ce privește prezența în cadrul dezbaterilor și materialelor din presă. Iar cea mai descurajantă pentru candidatele femei, spune Alina Andronache, este lipsa de încredere din partea alegătorilor, atitudine cultivată involuntar sau cu premeditare.
„Noi considerăm că noul Parlament ar trebui, în primul rând, să introducă prevederi de plasament care ar stipula foarte clar că, de exemplu, la fiecare două locuri al treilea să fie oferit unei femei. Cotele de reprezentare și prevederile de plasament sunt valabile pentru ambele sexe. Doi, este nevoie de a fi introduse sancțiuni pentru concurenții electorali care nu respectă aceste prevederi. Și nu în ultimul rând, credem că ar trebui să fie redus plafonul de donații pentru partide și pentru concurenții electorali de 50 de ori, ca aspectul financiar să nu fie esențial pentru un candidat sau o candidată de a se înregistra sau de a participa în procesul electoral, ceea ce acum, în alegerile parlamentare din 2019, a fost un lucru esențial.”
Raportul internațional Gender Gap Index pentru 2018, cercetare care analizează inclusiv inegalitatea dintre femei şi bărbaţi, situează Republica Moldova pe locul 72 din 149 de state în dreptul indicatorului „promovare politică”. Alături sunt poziționate Honduras, Belarus sau Jamaica. Această situație ar trebui să pună pe gânduri guvernanții, crede sociologul de la CBS-Axa, Vasile Cantarji, unul dintre autorii cercetării „Patru inegalități electorale”. Și asta pentru că starea de lucruri e dăunătoare nu doar pentru femei, ci pentru întreaga societate.
„Noi pierdem în anumite domenii un potențial uman uriaș, fiindcă femeile la noi în proporții mai mari dețin studii superioare, femeile într-o proporție mult mai mare activează într-o serie de domenii foarte specifice: educație, sănătate etc. Respectiv, glasul acestor femei care au studii, au o experiență enormă de activitate, nu este auzit atunci când sunt luate decizii politice cu privire la aceste domenii. Deci, noi nu accesăm în niciun fel acest potențial uman.”
Experții Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare insistă pe modificarea legislației electorale, astfel încât cota de 40 la sută pentru femei să fie obligatorie nu doar în circumscripția națională, dar și în cele uninominale. În plus, este necesară adoptarea unui mecanism de punere în practică a algoritmului de reprezentare, astfel încât femeile să nu fie doar un paravan la capătul listelor de competitori.
