O scumpire cu aproximativ 5% a benzinei şi a motorinei a provocat la Chişinău nemulţumirea şoferilor care protestează vineri seara în centrul Capitalei. Iar cum scumpirea carburanţilor nu este singura din ultima vreme, mai şocantă fiind dublarea de mai devreme a preţului la cartofi, creşterile de preţuri au devenit rapid subiect de dispută politică între socialişti, pe de o parte, şi guvernul în exerciţiu, pe de alta, căruia formaţiunea cu cel mai bun rezultat la ultimele alegeri îi impută că nu luptă cu „speculanţii”.
Şi în cazul scumpirii cartofilor, şi în cel al produselor petroliere, există instituţii şi experţi care cred că ar fi vorba de înţelegeri de cartel.
De exemplu, Centrul naţional pentru protecţia consumatorilor spunea zilele trecute că dublarea preţului la cartofi, ce e un produs de bază, s-ar datora unei înţelegeri tacite între comercianţi, care ar fi decis să profite de deficitul de pe piaţă. Deficitul s-ar fi creat, la rândul lui, aşa cum a explicat Ministerul Agriculturii, urmare a roadei proaste de anul trecut şi, în general, a schimbărilor climaterice ce au făcut nerentabil domeniul.
Producătorii au însă propria versiune, iar aceasta ar suna în felul următor: din cauza autorităţilor, care favorizează importurile, multe afaceri s-ar fi închis şi plantaţiile s-ar fi redus.
În cazul carburanţilor, explicaţiile la fel contrastează de la o instituţie la alta. În timp ce Agenţia pentru Reglementare în Energetică invocă factori externi - în particular, scumpirea produselor petroliere pe piaţa românească, de unde provin majoritatea importurilor - o organizaţie neguvernamentală de proprietari de autoturisme, cu numele „Orașul Fără Maxi-Taxi”, ce a convocat protestul de vineri seară din centrul Chişinăului, acuză agenţia de protecţionism în raport cu importatorii.
Consiliul Consurenţei a anunţat totuşi pornirea unei anchete sub bănuiala existenţei unei înţelegeri de cartel în rândul operatorilor, iar Victor Parlicov, expert în energetică la IDIS Viitorul şi fost director al agenţiei, ne-a explicat de ce crede justificată bănuiala consiliului:
„Este practic prima scumpire după revenirea legislaţiei la situaţia de până la 2016, când ANRE nu stabilea preţul plafon, ci doar plafona marja de profitabilitate. S-a revenit pentru că s-a dovedit că abordarea ultimilor doi ani nu funcţionează. Ea a fost bună atâta timp cât preţurile pe piaţa internaţională au fost joase, iar acum, când ele cresc, autorităţile nu mai vor să-şi asume responsabilitatea pentru fluctuaţia de pe piaţa internaţională.
Dar această scumpire pentru mine este un semn că s-a revenit nu doar la legislaţia de până în 2016, ci şi la practicile de până la 2016, întrucât toţi operatorii au purces concomitent şi au făcut-o în acelaşi cuantum.
Da, noi importăm cea mai mare parte de produse petroliere din România, dar costurile nu sunt aceleaşi, pentru că fiecare operator are condiţii proprii - în funcţie de volume, de contractele cu rafinăria, la unul este o diferenţă faţă de piață, la altul, alta, adică există diferenţe în contracte. Mai există şi condiţiile de pe piaţa internă: unii operatori lucrează cu stocuri scurte, alţii – cu mai lungi, unii – cu staţii proprii, alţii – cu staţii închiriate. De aceea, pentru mine este foarte straniu că toţi operează cu aceleaşi preţuri.”
Dintre forţele politice, primii au reacţionat socialiştii. Mai întâi Igor Dodon, iar apoi şi Partidul Socialiştilor s-au arătat absolut indignaţi de scumpirile mai vechi şi mai noi, la produse alimentare şi carburanţi, criticând mai ales ceea ce ei pretind a fi inacţiunea guvernării în raport cu „speculanţii”, cei care ar fi principalii vinovaţi. „Voi fi cinic” a spus Dodon într-o emisiune în care fusese întrebat ce ar putea schimba un scrutin anticipat, „dar toate aceste probleme pot să crească rezultatul opoziţiei socialiste”.
Unii analişti, printre ei Veaceslav Negruţă, fost ministru de Finanţe, a legat scumpirile de aşteptările inflaţioniste create de autorităţi în timpul recentei campanii, prin „pomeni electorale” de tot felul, iar alţii au spus că autorităţile „scutură buzunarele” cetăţenilor şi ale businessului pentru a completa vistieria statului, golită de aceleaşi „pomeni”.
Încercând să calmeze spiritele, Banca Naţională a anunţat joi, într-un raport, că scumpirea alimentelor e un factor care duce la depășirea țintei inflației pe anul curent, dar că rata inflației va reveni în apropierea țintei la anul.
