Mai multe mass-media anunţă despre un protest împotriva scumpirii carburanților ce va avea loc azi în centrul capitalei.
Majorarea bruscă a prețurilor la benzină și motorină este determinată de creşterea prețului la barilul de petrol pe piața internațională, explică directorul Agenției Naționale pentru Reglementări în Energetică, Ștefan Creangă citat de Ziarul Naţional. El a mai precizat că operatorii de pe piața petrolieră, care stabilesc preţurile, deocamdată nu au informat ANRE despre aceste scumpiri, aşa cum le obligă legea. Faptul că toţi operatorii de pe piaţă au majorat preţurile în aceeaşi zi i se pare ciudat expertului în energetică Victor Parlicov. El observă că preţurile sunt aproape identice la toate staţiile peco, deşi operatorii au condiții diferite de activitate - unii au stații proprii, alții le închiriază, prețurile sau perioadele de import sunt diferite. „Problema nu este în ceea ce se întâmplă pe piața internațională, fiindcă situația este valabilă pentru toate țările. În România și Ucraina există diferență de tarif, la noi nu”, spune Victor Parlicov.
Un alt expert în energetică Ion Muntean consideră că majorarea prețurilor la carburanți este motivată, având în vedere și prețurile la produsele petroliere pe piața externă. „Acestea urmau să fie majorate mai demult, dar petroliștii au fost presați de autorități să nu o facă înainte de alegerile parlamentare”, afirmă expertul citat de Radio Chişinău. În articol se precizează că benzina și motorina s-au scumpit practic peste noapte cu peste 5 la sută.
Consiliul Concurenței a declanșat o investigație pentru a stabili dacă a existat o înțelegere de cartel între benzinării, informează Ziarul de Gardă. Consiliul Concurenţei spune că este preocupat de faptul că majorarea preţurilor a avut loc în mod simultan la mai multe companii petroliere, ceea ce trezește îndoieli că acestea au acționat în mod independent.
Jurnalistul Ion Preașcă specializat pe probleme economice şi energetice consideră că scumpirea carburanţilor a fost cauzată de creșterea accizelor la produsele petroliere, dar și de deprecierea leului moldovenesc. „Am avut o depreciere a leului de 4 la sută și întrucât produsele petroliere se importă în dolari, respectiv are impact asupra prețului final”, afirmă Ion Preaşca, citat de TV8.
„După aproape trei luni sterile de la alegerile parlamentare, pe scena politică moldovenească a intrat Curtea Constituțională, dar nu pentru a soluționa impasul politic post-electoral, ci mai degrabă pentru a prelungi suspansul și a întreține criza”, notează comentatorul Vlad Ţurcanu pe podul.ro. Hotărârea Curții Constituționale care spune că președintele nu poate desemna candidatura premierului în lipsa unui parlament funcţional îi convine lui Dodon care este între ciocan și nicovală: pe de o parte se vede nevoit să facă jocul lui Plahotniuc, pe de alta nu poate merge împotriva Kremlinului, scrie comentatorul. „Amânând un deznodământ și netezind calea spre alegeri anticipate, Curtea Constituțională contribuie la menținerea în R. Moldova a unei guvernări provizorii, cu legitimitate minimă. O guvernare hibrid pe un teritoriu cu nisipuri mișcătoare, așa cum a fost dintotdeauna R. Moldova”, conchide Vlad Ţurcanu.
Doctorul în drept constituțional Alexandru Arseni este de părere că Curtea Constituțională a blocat nu doar activitatea Parlamentului, ci și posibilitatea președintelui de a desemna un candidat la funcția de premier în condițiile când nu există o majoritate parlamentară formată. „Am ajuns la blocaj total și a Parlamentului, și a șefului statului prin aceste hotărâri de interpretare a Constituției, care sunt absolut ilegale și nu au suport juridic”, afirmă Alexandru Arseni, citat de IPN. Fostul președinte al Curții Constituționale, Victor Pușcaș, susţine că decizia Curţii Constituţionale este una foarte corectă şi reiese din Constituție. „Poate nici nu trebuia ca șeful statului să se adreseze la Curte pentru că și așa este absolut clar din Constituție”, precizează Puşcaş. Expertul în politici publice Ștefan Gligor este de părere că decizia Curţii vine să contraatace și să prevină scenariul unei eventuale coaliții PSRM-ACUM sau un vot situațional comun dintre aceste două formațiuni.
Hotărârea Curţii a spulberat mitul postelectoral că PDM și PSRM, fără să formeze o alianță politică, ar netezi terenul pentru desemnarea unui premier neutru în fruntea unui cabinet tehnocrat, notează editorialistul portalului deschide.md, Petru Bogatu. Dacă se va ajunge la dizolvarea Parlamentului şi la anticipate toţi politicienii vor ieşi şifonaţi. „Alegerile anticipate vor inhiba electoratul prooccidental… PDM și ACUM nu au cum evita lunecarea pe toboganul politic”. Bogatu crede că singurul care câștigă de pe urmă prezenței reduse la urne este PSRM, însă dezamăgirea își va spune cuvântul și în sânul electoratului socialist. „În alegerile anticipate un factor decisiv îl vor constitui nu cei care vor vota, ci cei care vor rămâne acasă. În aceste împrejurări, după alegerile anticipate, mutări bune pe tabla de șah politic vor fi chiar mai puține decât sunt astăzi”, concluzionează Petru Bogatu.
