După depunerea actelor, liderul partidului, primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, a anunțat într-o transmisiune live că partidul va participa la referendumul din toamnă și că „nu poate risca cu opțiunea „DA” în favoare unei alte opțiuni”.

Acesta a îndemnat alegătorii să participe la scrutin, iar partidul MAN va promova opțiunea „DA”.

Ceban a adăugat că „astăzi este o fereastră de oportunități care nu neapărat va exista în viitorul apropiat pentru locuitorii R. Moldova”, având în vedere procesul de integrare a țării în Uniunea Europeană.

Potrivit primarului, decizia privind participarea la referendum și promovarea opțiunii „DA” a fost luată loc joi, pe 12 septembrie, la ședința Consiliului Național al Partidului.

Până în prezent, CEC a înregistrat alte nouă partide care vor participa la referendumul republican constituțional din 20 octombrie. Este vorba de Partidul Comuniștilor din R. Moldova, și Partidul „Renaștere”, afiliat oligarhului fugar Ilan Șor, care vor promova opțiunea „Nu”.

• Citește și: Foști aliați, înregistrați separat la CEC ca suporteri ai opțiunii „Da” la referendum

Partidul Verde Ecologist, Mișcarea Respect Moldova, Partidul Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa, Partidul Acțiune și Solidaritate, blocul „Împreună” și partidul Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB) vor promova opțiunea „Da”.

Deși a fost înregistrat ca participant la referendum și partidul „Șansă”, decizia în cazul formațiunii ar putea fi revocată după ce Curtea de Apel Bălți a menținut decizia de limitare a activității formațiunii pentru 3 luni, dispusă inițial la 16 august de Judecătoria Bălți.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În urma unei prognoze a Institutului Hidrometeorologic ceh, autoritățile de la Praga au dat drumul apei la numeroase baraje pentru a crea capacitate, ca măsură de precauție.

La centrala hidroelectrică Vrane de pe râul Vltava, la sud de Praga, debitul a fost mărit de la 40 la 120 de metri cubi pe secundă. Acest lucru afectează râul Elba, care converge cu Vltava la Mělník, determinând creșterea nivelului apei la ecluza de la Ústí nad Labem, la aproximativ 50 de kilometri sud de orașul german Dresda.

Autoritățile din Dresda făceau între timp eforturi vineri să îndepărteze din râul Elba înainte de posibilele inundații o porțiune de o sută de metri din podul Carola, căzut în apă săptămâna aceasta.

Situația ar putea deveni critică și în estul Cehiei, unde au fost depuse eforturi similare pentru a crea spațiu în lacurile de acumulare: „Situația la care ne așteptăm în următoarele patru, poate cinci zile este, din păcate, foarte asemănătoare cu situația din timpul inundațiilor majore din 1997 și 2002”, a avertizat ministrul ceh al mediului, Petr Hladík, citat de dpa.

Ministrul ceh de interne, Vit Rakušan, a cerut ca adunările publice planificate pentru următoarele zile să fie anulate în cazul în care siguranța nu poate fi garantată, în special din apropierea râurilor și pârâurilor. Toți cei care locuiesc în zone inundabile sunt sfătuiți să aibă pregătite bagajele de evacuare.

Autoritățile din Polonia se pregătesc, de asemenea, de vreme rea în următoarele zile. Potrivit Institutului Meteorologic din Polonia (IMGW), cel mai înalt nivel de alertă - 3 - este în vigoare pentru provinciile Silezia Inferioară, Silezia și Opole din cauza precipitațiilor continue preconizate.

În orașul Wrocław, primarul Jacek Sutryk a convocat o echipă de criză deoarece se așteaptă ca nivelul apei din râul Oder să crească până la nivelul de inundație. Două festivaluri planificate pentru weekend au fost amânate ca măsură de precauție.

O treime din Wrocław, cel mai important oraș din sud-estul Poloniei, a fost inundată când râul Oder a ieșit din matcă în 1997. Institutul Meteorologic a avertizat cu privire la o creștere rapidă și periculoasă a nivelului apei în râuri.

„În ciuda nivelurilor actuale scăzute ale apei și a avertismentelor privind seceta, precipitațiile intense nu vor avea ocazia să se infiltreze adânc în sol într-un timp relativ scurt, ceea ce înseamnă că masele de apă se vor scurge la suprafață”, a declarat acesta.

Experții meteorologi au declarat, de asemenea, că sistemele municipale de canalizare din multe locuri nu vor fi probabil capabile să absoarbă volumele de apă de ploaie, ceea ce va duce la un risc de inundații. În orașul districtual Ostrów Wielkopolski, care a fost recent afectat de inundații, autoritățile locale au distribuit saci de nisip cetățenilor pentru a-și proteja casele. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Vizita are loc în condițiile în care presa britanică a relatat că Joe Biden ar fi dispus să permită Ucrainei să desfășoare rachete britanice și franceze cu rază lungă de acțiune folosind tehnologie americană. În schimb, el nu ar fi de acord cu folosirea rachetelor fabricate în SUA.

Întâlnirea liderilor britanic și american are loc după ce președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat joi că o eventuală permisiune acordată Ucrainei de a folosi rachete occidentale cu rază lungă de acțiune pentru a lovi ținte din Rusia ar echivala cu un „război” între Occident/NATO și Rusia.

Răspunzând la avertismentul lui Putin, Keir Starmer a spus că „Rusia este cea care a început acest conflict. Rusia a invadat ilegal Ucraina. Rusia poate pune capăt acestui conflict imediat”.

• Te-ar putea interesa și: SUA: Kamala Harris a dominat dezbaterea cu Donald Trump, dar cursa e abia la început

Discuțiile de la Washington vin într-un moment în care Joe Biden este pe cale să părăsească funcția, iar la alegerile din SUA din noiembrie se vor confrunta democrata Kamala Harris și republicanul Donald Trump.

Trump a refuzat în mod repetat să se pronunțe în favoarea victoriei Ucrainei în timpul dezbaterii cu Harris de marți, spunând doar: „Vreau ca războiul să se oprească”. Candidata democrată și-a afirmat însă direct sprijinul pentru Ucraina.

Starmer urmează să se întâlnească cu Biden în Biroul Oval la ora locală 16:30 (23:30 ora Moldovei), dar nu are deocamdată întâlniri programate cu Donald Trump sau Kamala Harris, ambii fiind implicați în activități de campanie electorală.

Război cu Rusia?

Joe Biden a declarat marți că „lucrează” la cererile Ucrainei de ridicare a restricțiilor de folosire a rachetelor occidentale cu rază lungă de acțiune, în timp ce diplomații americani și britanici Antony Blinken și David Lammy au făcut miercuri o vizită comună la Kiev.

Blinken a promis că Washingtonul va revizui rapid cererile Kievului în acest sens și se va adapta nevoilor Ucrainei.

Washingtonul autorizează în prezent Ucraina să lovească ținte rusești doar în părțile ocupate ale Ucrainei și unele din regiunile de frontieră rusești direct legate de operațiunile de luptă ale Moscovei.

Dar Putin a avertizat joi Statele Unite și Marea Britanie împotriva unei astfel de ridicări a restricțiilor.

„Acest lucru ar schimba într-un mod semnificativ însăși natura conflictului. Ar însemna că țările NATO, SUA, țările europene, sunt în război cu Rusia”, a spus președintele Rusiei.

Joe Biden a sprijinit politic puternic Ucraina de la invazia Rusiei și a aprobat pachete de sprijin de miliarde de dolari.

• Vezi și: Ce au spus Harris și Trump despre Ucraina, în prima lor dezbatere față în față
  

Cu toate acestea, a fost reticent să treacă la livrarea unor noi tipuri de armament. De abia în 2024 Ucraina a primit primele avioane de luptă F-16.

Alegerile din SUA aduc incertitudine pentru Kiev, mai ales în cazul în care Donald Trump va câștiga.

Trump a evitat să se declare tranșant în favoarea Ucrainei și l-a lăudat frecvent pe președintele Putin.

În dezbaterea sa cu Kamala Harris de marți, el a promis că va obține un acord pentru a pune capăt războiului „înainte de a deveni președinte”. Mulți ucraineni se tem că un asemenea acord ar însemna ca Ucraina să cedeze teritorii Rusiei.

Vicepreședintea SUA s-a angajat, în schimb, să mențină sprijinul ferm pentru Ucraina dacă va fi aleasă.

Articol preluat de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit informațiilor disponibile, ancheta a dezvăluit că membri ai organizațiilor teritoriale ale anumitor partide politice din Republica Moldova primesc lunar sume de bani care nu sunt înregistrate oficial în evidențele contabile ale formațiunilor politice respective. Aceste sume sunt destinate pentru activități legate de campania electorală, inclusiv participarea la mitinguri, flash-moburi și acțiuni de protest.

De asemenea, s-au identificat transferuri de fonduri prin bancomate către reprezentanții partidelor afiliate lui Ilan Șor. Aceste sume sunt utilizate pentru a sprijini activitățile partidelor și pentru a influența alegerile prezidențiale și boicotarea referendumului.

Investigațiile au relevat că mai multe persoane au realizat operațiuni „cash-in” pe conturile activiștilor partidului „Șansă”, folosind conturi bancare deschise la banca comercială „Promsviazbank” din Federația Rusă (aflată sub sancțiuni internaționale pentru oferirea de sprijin armatei ruse în războiul din Ucraina). Transferurile de bani, în ruble rusești, variază între 10.000 și 155.000 ruble (aproximativ 1.800 - 27.900 MDL).

În urma perchezițiilor, realizate și de Inspectoratul Național de Investigații, au fost confiscate documente, carduri bancare, telefoane mobile și alte obiecte relevante pentru anchetă.

Pe 7 septembrie, Comisia Electorală Centrală (CEC) a înregistrat partidul „Șansă”, afiliat fugarului Ilan Șor, în calitate de participant la referendumul republican constituțional din 20 octombrie, care va promova opțiunea „Nu”.

CEC a precizat că deși a admis înregistrarea partidului, instituția ar putea totuși să-și revoce propria decizie în cazul în care instanța judecătorească va admite cererea privind „limitarea activității solicitantului”.

• Vezi și: Activitatea partidului „Șansă” a fost limitată pentru trei luni, inclusiv pe perioada campaniei electorale

La 11 septembrie, Curtea de Apel Bălți a respins contestația partidului „Șansă” împotriva deciziei Judecătoriei Bălți care în august a dispus limitarea activității formațiunii pentru 3 luni.

Membrii CEC urmează să se pronunțe în acest caz în ședința de sâmbătă, 14 septembrie.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„În curând, Ucraina va primi un nou sistem de apărare antiaeriană Patriot de la partenerii români. Vor fi, de asemenea, mai multe avioane F-16 pe cerul ucrainean: un grup de piloţi de-ai noştri se află deja în curs de pregătire în România”, a spus oficialul ucrainean, citat de Hotnews.ro.

Informația a fost confirmată pentru Europa Liberă România de reprezentanții Ministerului Apărării de la București.

Cei patru piloți ucraineni care au ajuns la Centrul European de Instruire F-16 de la Baza Aeriană 86 Fetești fac pregătire teoretică deocamdată, a declarat pentru Europa Liberă purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării Naționale, generalul Constantin Spînu.

Mai înainte, ministrul Apărării din Ucraina spusese și că a avut „o convorbire telefonică fructuoasă” cu omologul său român, Angel Tîlvăr.

„Subiectul principal a fost consolidarea protecţiei cerului ucrainean împotriva rachetelor şi dronelor ruseşti. În curând, Ucraina va primi un nou sistem de apărare aeriană Patriot de la partenerii noştri români. De asemenea, vor fi mai multe avioane F-16 pe cerul ucrainean: un grup de piloţi ai noştri se antrenează deja în România. I-am mulţumit colegului meu român, poporului şi guvernului ţării sale pentru sprijinul şi consolidarea apărării noastre aeriene. Am convenit să continuăm cooperarea. Îmi planific vizita în România”, a scris ministrul ucrainean pe X, încheind: „Împreună, spre victorie!”.

• Te-ar putea interesa și: A fost inaugurat centrul F-16 de la Fetești, unde vor fi pregătiți și piloți ucraineni

România, vecina de la sud a Ucrainei, este considerată unul din cei mai buni aliați ai Kievului, cu care a semnat un acord în domeniul apărării. Ea nu dezvăluie din principiu detaliile ajutorului militar pentru Ucraina. Se știe că împreună cu Polonia, și ea membră NATO, dar și cu alte țări din alianță, România s-a angajat să sprijine pregătirea piloților ucraineni pentru aeronave de producție occidentală.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

La o conferință de presă comună susținută la Guvern cu ocazia vizitei sale, premierul luxemburghez Luc Frieden a spus că este în interesul țării sale să sprijine R. Moldova și că începerea negocierilor de aderare cu UE, eveniment care a avut loc la Luxemburg la final de iunie, reprezintă un eveniment important pentru relațiile dintre cele două state.

„E un simbol care înseamnă un proces care nu ar trebui să dureze prea mult. Dar mult lucru trebuie făcut (...) Cunoscând persoanele din guvernul dvs. sunt convins că veți reuși să faceți acest lucru într-o perioadă scurtă”, a spus premierul luxemburghez, care a venit în vizită la Chișinău la invitația prim-ministrului moldovean.

Actuala guvernare de la Chișinău a spus în mai multe rânduri că dorește ca R. Moldova să devină membră a Uniunii Europene până în 2030.

În discursul său, șeful guvernului luxemburghez a vorbit și despre referendumul despre aderarea R. Moldova la UE, spunând că este foarte important întrucât „el oferă alegerea liberă oamenilor să aleagă pentru UE”.

„Experiența noastră în UE arată că este o organizație puternică, care nu impune nimic, dar unde ești parte din efortul de a-ți crea propriul viitor”, a spus premierul luxemburghez.

• Vezi și: Președinții baltici ironizează scenariul apocaliptic al lui Dodon: „În UE ne-am dezvoltat identitatea națională, nu ne-am pierdut-o!”

Întrebat despre ce poate oferi Luxemburgul, care este stat fondator al UE, în procesul de aderare al R. Moldova la blocul comunitar, premierul a spus că un aspect important este asistența tehnică în implementarea anumitor practici, printre care și legislația privind serviciile financiare. Prim-ministrul a mai spus că o cale prin care poate fi întărită cooperarea dintre Moldova și Marele Ducat al Luxemburgului este prin creșterea fluxului de persoane, printre care studenți moldoveni.

„Moldova face parte din această familie europeană. Noi, luxemburghezii, ca fondatori ai UE, în interesul vostru, al nostru, în interesul nostru comun, o să vă sprijinim pe această cale (...) Și este nevoie de mult lucru – legi, regulamente. Pentru a crea prosperate, democrație, trebuie să adaptați legile”, a spus premierul luxemburghez.

Înaintea conferinței de presă, doi prim-miniștri au semnat la Chișinău o Declarație comună în sprijinul aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Documentul prevede aprofundarea cooperării bilaterale în domenii ca afacerile interne, finanțe, protecția socială și a mediului, precum și atragerea de investiții în economia R. Moldova.

La rândul său, premierul Dorin Recean a spus că vizita omologului său confirmă încă o dată „relația strânsă de prietenie și de parteneriat” pe care o au Republica Moldova și Luxemburg.

Vizita premierului luxemburghez la Chișinău are loc într-o perioadă în care R. Moldova este vizitată de tot mai mulți șefi de stat și guvern din Uniunea Europeană, cea mai recentă vizită fiind cea a premierului polonez, Donald Tusk, care a avut loc la 4 septembrie. Săptămâna viitoare este așteptat la Chișinău și premierul grec, Kiriakos Mitsotakis, care va întreprinde o vizită oficială și va participa la inaugurarea ambasadei Greciei la Chișinău.

Premierul Luxemburgului, Luc Frieden va avea și o întrevedere cu președinta Maia Sandu.

Pe 11 septembrie, ministrul de Externe, Mihai Popșoi, a anunțat că va găzdui la Chișinău săptămâna viitoare delegații diplomatice din zeci de țări care vor transmite mesajul că sprijină „Moldova europeană”. Evenimentul va avea loc cu o lună înaintea referendumului din octombrie despre aderarea R. Moldova la UE.

• Citește și: Guvernul așteaptă un nou val de vizite din Occident

În august și septembrie, în R. Moldova s-au aflat în vizită mai mulți lideri europeni care sprijină aderare ei la UE, dar și ministrul de Externe al Ungariei eurosceptice.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

O navă civilă comercială care transporta cereale din Ucraina către Egipt a fost lovită de o rachetă rusească, a declarat purtătorul de cuvânt al marinei ucrainene, Dmitro Pletenciuc.

Informația a fost confirmată de Garda de Coastă din România.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) condamnă „ferm”, într-un comunicat, atacul forţelor armate ruse împotriva navei nave comerciale, despre care consideră că e o „escaladare fără precedent”.

„Ministerul Afacerilor Externe solicită ferm Federaţiei Ruse să înceteze orice atac asupra unor nave comerciale şi să respecte libertatea de navigaţie de care beneficiază statele în Marea Neagră. Ministerul Afacerilor Externe condamnă încălcarea de către Federaţia Rusă a Cartei Naţiunilor Unite prin bombardarea sistematică şi iresponsabilă a infrastructurii ucrainene şi a navelor care transportă grâne”, transmite MAE.

Kremlinul a refuzat să comenteze incidentul, potrivit unei relatări Reuters de vineri.

Vasul avea la bord un echipaj din 22 de persoane, nimeni nu a fost rănit în explozie, a declarat pentru Europa Liberă un reprezentant al Gărzii de Coastă. Explozia nu a afectat capacitatea de deplasare a navei.

Nava civilă, spune comunicatul Gărzii de Coastă, era la 55 de kilometri de Sf. Gheorghe, din județul Tulcea, în zona economică exclusivă a României, atunci când a avut loc explozia.

Zonă economică exclusivă este zona maritimă adiacentă mării teritoriale a unui stat riveran, care se extinde până la maximum 200 mile marine în larg, distanța fiind calculată de pe linia de bază a apelor teritoriale.

Compania britanică de securitate maritimă Ambrey a declarat că o navă sub pavilion Saint Kitts & Nevis a fost lovită de o rachetă lansată de Rusia după ce a plecat din portul ucrainean Ciornomorsk din regiunea Odesei.

Nava ar fi suferit avarii la babord, inclusiv la cala de marfă și la o macara, spune compania.

„Vasul AYA, care transporta cereale din portul ucrianean Ciornomorsk către Egipt era în Marea Neagră și a fost avariat puternic”, afirmă oficiali ai marinei ucrainene, citați de Reuters.

Kitts și Nevis este o țară insulară din arhipelagul Antilele Mici, între Marea Caraibelor și Oceanul Atlantic. Este cel mai mic stat de pe continentele americane, ca suprafață și populație.

Volodimir Zelenski acuză Rusia

Informația privind atacul a fost confirmată și de șeful statului ucrainean, Volodimir Zelenski, care nu a oferit și detalii despre nava atacată.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat că nava a fost lovită de o rachetă rusească imediat după ce a ieșit din apele teritoriale ucrainene și că nu au existat victime, conform unei evaluări preliminare.

„Atacul de astăzi din Marea Neagră este împotriva unei nave civile obișnuite imediat după ce a părăsit apele teritoriale ucrainene. Potrivit datelor preliminare, din fericire, nu au fost victime”, a spus șeful statului ucrainean.

„Așteptăm reacția lumii. Grâul și securitatea alimentară nu ar trebui să fie niciodată o țintă pentru rachete”, a adăugat Zelenski.

El a promis că statul ucrainean „va continua să facă totul” pentru a proteja porturile, Marea Neagră și a furniza hrană pieței globale.

„Ucraina este unul dintre principalii garanți ai securității alimentare mondiale. Stabilitatea internă și viața normală în zeci de țări din întreaga lume depind de funcționarea normală și neîngrădită a coridorului nostru de expertiză alimentară.

Livrările de alimente ale Ucrainei către țările din Africa și Orientul Mijlociu sunt esențiale. Vom continua să depunem toate eforturile pentru a ne proteja porturile, Marea Neagră și exporturile de alimente către piețele globale. Aceasta este adevărata prioritate a Ucrainei - protejarea vieții - și ar trebui să fie prioritatea tuturor țărilor.

Așteptăm ca lumea să reacționeze. Grâul și securitatea alimentară nu ar trebui să fie niciodată ținte pentru rachete”, a scris Zelenski pe X.

Cargoul AYA, victima atacului rusesc

Ministrul de Externe al Ucrainei, Andrii Sîbiha, a declarat că atacul rusesc asupra navei care transporta cereale în Marea Neagră este unul la „libertatea de navigație și securitatea alimentară globală”.

Marea Neagră este o rută comercială crucială pentru Ucraina, unul dintre cei mai mari producători și exportatori agricoli din lume, dar a fost transformată într-un câmp de luptă navală când Rusia a invadat Ucraina, pe 24 februarie 2022.

Anul trecut, Moscova s-a retras dintr-un acord intermediat de ONU care garanta tranzitul în siguranță al exporturilor agricole ale Ucrainei la Marea Neagră, dar Kievul a creat anul trecut un coridor maritim care să-i permită continuarea comerțului.

Coridorul de transport maritim cuprinde coasta de vest a Mării Negre înainte de a ieși din apele ucrainene și trece pe la sud de România și Bulgaria.

Peste 5.000 de nave au traversat coridorul de cereale de când a fost creat, a declarat miercuri ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umerov.

Prețurile globale ale alimentelor au crescut de când Rusia a invadat Ucraina, pe fondul temerilor că conflictul din Marea Neagră va împiedica aprovizionarea globală cu alimente.

Armata rusă atacă în mod regulat regiunile ucrainene, precum și obiectivele ucrainene din Marea Neagră, în special, Insula Șerpilor, folosind diferite tipuri de arme: cu drone și rachete.

Atacurile asupra navelor civile din apele internaționale de către Federația Rusă nu au fost raportate până acum.

Moscova a negat atacurile vizate asupra civililor de la începutul invaziei la scară largă.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Mai exact, este vorba de al doilea subiect de pe ordinea de zi a CSAT care va fi despre oportunitățile oferite de „noul context geopolitic” pentru consolidarea Parteneriatului Strategic cu Republica Moldova, potrivit agendei prezentate de Administrația Prezidențială de la București.

La aceeași ședință se va discuta și despre oportunitățile și provocările pentru asigurarea ireversibilității parcursului european al R. Moldova.

Nu este prima dată când Chișinăul ajunge pe agenda celui mai înalt for decizional în domeniul securității din România. La ședința anterioară a Consiliului din iunie, s-a discutat despre deteriorarea continuă a situației de securitate în vecinătatea estică a României, ca urmare a intensificării acțiunilor militare ale Rusiei, fiind subliniate implicațiile și riscurile mai largi de securitate pe care aceste acțiuni le generează pentru regiune, în special pentru Republica Moldova, dar și pentru securitatea europeană și euroatlantică.

Pe 10 septembrie, la București a avut loc cea de-a doua ediție a mesei rotunde cu Republica Moldova privind asistența pentru securitate, având ca scop cooperarea în domeniul securității și sprijinirea Aliaților și partenerilor.

Potrivit unui comunicat al Ambasadei SUA la București, generalul-maior român, Liviu-Mihail Iancu, și generalul de brigadă din Forțele Aeriene ale Statelor Unite, Quaid Quadri, Director adjunct pentru planuri, strategie și capabilități al Comandamentului European al SUA (USEUCOM), au co-prezidat Masa Rotundă de Asistență pentru Securitatea Republicii Moldova (M-SAR).

• Te-ar putea interesa și: Declarație comună semnată de Maia Sandu și Klaus Iohannis: „Prin acest document ne asigurăm că lucrurile bune începute vor continua”

La reuniune au fost prezenți reprezentanții Republicii Moldova, conduși de generalul de brigadă Sergiu Cirimpei, adjunctul șefului Marelui Stat Major al Armatei Naționale și delegația Regatului Unit, condusă de Amy Walker, director adjunct pentru Securitate Euro-Atlantică.

Continuarea acestui format asigură mentorat în domenii esențiale precum politica de apărare, planificarea apărării, dezvoltarea capabilităților și activitățile de instruire, se arată în comunicat.

Activitățile Comandamentului European al SUA în R. Moldova se concentrează pe dezvoltarea capacităților instituționale și de apărare necesare, precum și pe îmbunătățirea capacității sale de a participa la operațiuni internaționale de menținere a păcii.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Sprijinul pentru Biserica Ortodoxă Ucraineană a fost discutat în cadrul unei sesiuni ordinare a Sfântului Sinod al Episcopilor Bisericii Ortodoxe Macedonene, se arată într-un comunicat al bisericii.

„Sinodul a acordat o atenție deosebită situației cu Biserica Ortodoxă Ucraineană, care a fost desființată administrativ de parlamentul ucrainean. Astfel milioanelor de credincioși li se refuză dreptul de bază de afiliere religioasă, de a-și mărturisi credința și de a efectua servicii religioase”, transmite Sinodul Bisericii Ortodoxe Macedonene.

Sinodul și-a exprimat, de asemenea, sprijinul pentru conducătorul Bisericii Ortodoxe Ucrainene, mitropolitul Kievului și al întregii Ucrainene, episcopii și toți credincioșii bisericii, spunând că se roagă ca „Domnul atotmilostiv să le dea puterea de a persevera și de a depăși aceste încercări”.

Zelenski a semnat o lege pe 24 august care interzice organizațiilor religioase legate de Biserica Ortodoxă Rusă să funcționeze în Ucraina.

Legea prevede că nicio organizație religioasă care operează pe teritoriul ucrainean nu poate avea un centru administrativ în Rusia, inclusiv Biserica Ortodoxă Ucraineană.

Ucraina încearcă să se distanțeze de biserica rusă din 2014, dar eforturile s-au intensificat după ce Moscova a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022.

• Citește și: Cernăuți | Cum a ajuns Capela Mitropoliților români din Bucovina de Nord victimă colaterală a luptei dintre Kiev și Moscova
  

Biserica Ortodoxă Ucraineană s-a despărțit oficial de Patriarhia Moscovei în 2022, dar autoritățile ucrainene i-au acuzat în mod repetat pe preoții săi că rămân loiali Rusiei.

Invazia rusă a fost susținută de liderul Bisericii Ortodoxe din Rusia, Patriarhul Kirill, un aliat fidel al președintelui rus Vladimir Putin.

Biserica Ortodoxă Macedoneană - Arhidioceza Ohrid a fost recunoscută în mai 2022 prin decizia Sfântului Sinod al Patriarhiei Ecumenice a Istanbulului, condus de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu. Ulterior, Biserica Ortodoxă Sârbă i-a recunoscut independența.

De la restaurarea sa în 1967, Biserica Ortodoxă Macedoneană a fost anterior izolată la nivel internațional și nerecunoscut de lumea ortodoxă.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Aliate în trecut, cele două formațiuni s-au despărțit în luna august, când nu s-au putut înțelege ce candidat să desemneze la alegerile prezidențiale din aceeași zi cu referendumul.

După ce blocul „Împreună”, care este compus astăzi din trei partide, a decis să-l înainteze și sprijine în calitate de candidat pe istoricul Octavian Țîcu, CUB a părăsit blocul și l-a lansat în cursă pe propriul său lider, Igor Munteanu, fost ambasador al Moldovei la Washington.

Printr-o coincidență, cei doi s-au născut în același sat, Costuleni (raionul Ungheni), la o distanță de 7 ani.

Dacă va fi înregistrat oficial, Munteanu va candida pentru prima dată. Țâcu a mai participat la prezidențiale, în 2020, când a obținut 2% din voturi.

• _{Citește și: Cum se numără alegătorii}

Și blocul „Împreună”, și CUB sprijină un vot favorabil la referendumul din 20 septembrie, când alegătorii vor fi întrebați dacă sunt de acord ca aderarea Republicii Moldova la UE să fie trecută în Constituție ca „obiectiv strategic” al țării.

Inițial, însă, ambele formațiuni au criticat propunerea președintei Maiei Sandu de a convoca referendumul în aceeași zi cu prezidențialele, acuzând-o că ar urmări să-și îmbunătățească astfel șansele de a fi realeasă.

Sandu, căreia sondajele îi dau cele mai mari șanse de câștig la prezidențiale, a respins de mai multe ori aceste sugestii. (A.E.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Purtătorul de cuvânt al marinei ucrainene, Dmîtro Pletenciuk a declarat pentru Reuters că nava se afla în zona economică maritimă a României.

Autoritățile navale române au confirmat incidentul, cu precizarea că "ape teritoriale" și "zonă economică" nu sunt același lucru. „Tot ce vă pot spune la moment este... că nu era în apele românești”, a spus purtătoarea de cuvânt Irina Pușcașu, citată de Reuters.

Mai târziu, România a informat că la bord se aflau 22 de persoane și toate sunt în regulă.

Ultima poziție raportată a navei Aya a fost în largul portului românesc Constanța joi, starea acesteia fiind înregistrată ca fiind „oprită”, conform datelor de urmărire a navelor, citate de Reuters.

Administratorul navei, VRS Maritime Services, cu sediul la Atena, care figurează în bazele de date privind transportul maritim, nu a putut fi contactat imediat pentru comentarii.

Noul ministru de Externe ucrainean, Andrii Sîbiha, a spus că incidentul reprezintă „un atac fără scrupule” la adresa libertății navigației și securității alimentare la nivel global.

La rândul lui, președintele Volodimir Zelenski a declarat că nava se îndrepta spre Egipt și că ieșise din apele teritoriale ucrainene. Într-o postare pe X, liderul de la Kiev a spus că siguranța alimentară a țărilor de pe alte continente preocupă Ucraina. El a spus, ca și românii, că nu au fost victime în incidentul cu nava lovită.

Rusia nu a comentat imediat știrea.

Compania britanică de securitate maritimă Ambrey a declarat într-o notă că un vrachier sub pavilion Saint Kitts și Nevis a fost lovit de o rachetă lansată de Rusia după plecarea din portul ucrainean Ciornomorsk din regiunea Odesa.

Nava a suferit avarii la partea sa portuară, inclusiv la o cală de marfă și la o macara, a declarat Ambrey.

Comercianții au declarat că incidentul a contribuit la creșterea prețurilor grâului, mărind îngrijorarea cu privire la reducerea ofertei în zona de export din Marea Neagră.

Știrea vine la puține zile după ce România, țară NATO care ajută Ucraina să se apere de Rusia, a semnalat pătrunderea unei drone rusești în spațiul ei aerian.

Reuters notează că incidentul cu nava ar putea marca o „escaladare” a tensiunilor dintre Rusia și alianță.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În ședința sa din 12 septembrie, CEC a mai înregistrat partidul PAS al Maiei Sandu în calitate de participant la referendumul din aceeași zi cu prezidențialele, când alegătorii vor fi întrebați dacă sprijină aderarea Republicii Moldova la UE. PAS face campanie pentru un vot „DA”.

Președinta Sandu și-a anunțat candidatura pentru un nou mandat încă la sfârșitul anului trecut, când a cerut și organizarea referendumului constituțional „pentru a spune clar, toată țara, ce drum alege R. Moldova”

Sandu, care a câștigat primul său mandat, în 2020, cu promisiunea să asaneze justiția și să pedepsească oligarhii, a trebuit să conducă R. Moldova prin criza de securitate declanșată de invazia rusească în Ucraina, în februarie 2022. A reușit să obțină pentru R. Moldova, alături de Ucraina, și statut de țară candidată la aderarea la UE, și începerea negocierilor de aderare și spune că, dacă este realeasă, va face tot ce ține de ea pentru „a duce la capăt misiunea integrării europene”.

• _{Citește și: Stoianoglo, primul candidat înregistrat de CEC în cursa pentru prezidențiale}
  

Șefa statului spune că Rusia ar purta un „război hibrid” atât împotriva sa, cât și a „viitorului european” al R. Moldova și consideră că mai mulți potențiali contracandidați „reprezintă interesul oligarhilor, al Kremlinului”, inclusiv fostul procuror general Stoianoglo sprijinit de principala formațiune a opoziției, PSRM.

Sondajele de opinie sugerează că Sandu are toate șansele să câștige un nou mandat.

CEC a înregistrat în total 13 grupuri de inițiativă care adună semnături de sprijin pentru potențiali candidați la funcția de președinte, iar până la 12 septembrie a înregistrat doi candidați. Înregistrarea candidaților expiră pe 20 septembrie, când începe și campania electorală. (A.E.).

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Președintele parlamentului moldovean a postat pe rețelele de socializare mesaje și fotografii de la Kiev, unde a participat pe 11-12 septembrie la o conferință internațională a aliaților Ucrainei, Summitul Platformei Crimeea. Una din fotografii îl înfățișează strângându-i mâna președintelui Volodimir Zelenski, iar alta – stând în fața Radei Supreme de la Kiev alături de omologul său ucrainean Ruslan Stefanciuk.

Grosu spune între altele că a transmis liderilor de la Kiev, în numele cetățenilor R. Moldova, recunoștința pentru „sacrificiul imens” pe care soldații ucraineni îl fac pe câmpul de luptă de mai bine de doi ani. „Dacă azi în Moldova este pace este doar datorită eroismului poporului ucrainean”, a scris Grosu pe Facebook.

Participarea lui Grosu la summitul de la Kiev are loc la câteva zile după o vizită la Chișinău a ministrului de externe ungar, Péter Szijjártó, a cărui țară se opune ajutoarelor militare occidentale pentru Ucraina, iar premierul Dorin Recean a vizitat Slovacia, țară care a blocat sprijinul militar de stat pentru Kiev, după revenirea la putere a premierului populist Robert Fico.

La Kiev, președintele parlamentului moldovean, care este și liderul partidului de guvernământ PAS, a spus că „Ucraina are nevoie de vecini prieteni, în care să aibă încredere și cu care să poată colabora și Moldova este și va rămâne alături de Ucraina”.

La Summitul Platformei Crimeea au participat peste 60 de țări, iar scopul reuniunii a fost de a reafirma solidaritatea cu Ucraina și de a atrage atenția asupra situației din peninsula anexată de Rusia în 2014. Președintele ucrainean a repetat la summit, unde a fost de față și secretarul de stat american Antony Blinken, că țara sa nu are de gând să renunțe la Crimeea, spunând că Ucraina „nu-și vinde pământul și nu-și abandonează oamenii”. (A.E.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Navalnîi a murit în circumstanțe neclare în februarie într-o colonie penitenciară rusească din Arctica, unde ispășea o pedeapsă de 19 ani pentru că ar fi înființat și condus o organizație „extremistă”.

După moartea sa, autoritățile ruse și-au intensificat campania împotriva susținătorilor, aliaților și familiei criticului Kremlinului - arestând jurnaliștii care au acoperit audierile sale în instanță și adăugând-o pe soția sa, Iulia Navalnaia, pe o listă neagră a „teroriștilor și extremiștilor”.

Procesul a trei dintre foștii săi avocați - Vadim Kobzev, Alexei Liptser și Igor Sergunin - s-a deschis joi într-un tribunal din regiunea Vladimir, la est de Moscova, au relatat jurnaliștii AFP prezenți în sala de judecată.

Cei trei au stat într-o cușcă cu gratii metalice pentru inculpați la începutul audierii, înainte ca judecătorul să dea curs cererii acuzării de a declara ședința „cu ușile închise”, scoțând publicul și jurnaliștii din sală.

Arestați în octombrie 2023, cei trei sunt acuzați de participare la o organizație „extremistă”, delict care presupune o pedeapsă maximă de șase ani.

Anchetatorii susțin că ei au transmis mesajele lui Navalnîi „complicilor” săi din exterior, ajutându-l pe criticul Kremlinului să își continue activitatea politică interzisă chiar și din spatele gratiilor.

• Citește și: Iulia Navalnaia numește „absurdă” concluzia că soțul ei a murit de „o combinație de boli”
  

Echipa lui Navalnîi a susținut mereu că arestarea avocaților a fost o încercare de a-l izola și mai mult pe opozant în închisoare, unde el și-a petrecut cea mai mare parte a timpului încarcerat solitar.

La o audiere preliminară, avocatul Sergunin a pledat vinovat, a raportat presa independentă, în timp ce Kobzev și Liptser au respins acuzațiile.

Kremlinul a negat constant acuzațiile aliaților lui Navalnîi că președintele Vladimir Putin ar fi ordonat uciderea lui în închisoare.

Presa a scris mai nou că Occidentul și Moscova purtau discuții cu privire la eliberarea lui Navalnîi în cadrul unui schimb de prizonieri - înainte să moară.

Într-un deceniu de luptă împotriva regimului lui Putin, carismaticul lider al opoziției ruse a atras zeci de mii de oameni la demonstrațiile de stradă antiguvernamentale.

A fost aproape de moarte în 2020, când a fost otrăvit în timpul unei călătorii de campanie în Siberia, înaintea alegerilor regionale.

O anchetă efectuată de echipa lui Navalnîi și de mijloace de informare occidentale și ruse a făcut legătura între tentativa de asasinat și agenții FSB ruși.

Majoritatea foștilor săi aliați, inclusiv soția sa, Iulia Navalnaia, care s-a angajat să îi continue activitatea, trăiesc acum în exil.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ca urmare a incendiului din 15 aprilie 2019, muncitorii au fost nevoiți să scoată clopotele - de la cel mai mare, „Gabriel”, la cel mai mic, „Jean-Marie” - din turnul de nord al Notre Dame în iulie anul trecut, pentru a-și finaliza lucrările.

Clopotele au fost curățate de praful de plumb desprins din acoperișul în flăcări al bisericii și restaurate la o turnătorie din Normandia, în nordul Franței, înainte de a fi aduse cu camionul înapoi la Paris.

Rectorul catedralei Notre Dame, Olivier Ribadeau Dumas, urma să binecuvânteze, în cursul zilei de joi, sunetul celor opt clopote, fiecare purtând numele unei figuri semnificative din istoria catedralei.

Greul „Gabriel” cântărește peste 4,1 tone, în timp ce cel mai ușor, „Jean-Marie”, cântărește doar 782 de kilograme.

Notre Dame are în total 20 de clopote, inclusiv două masive - cel mai mare cântărind 13 tone - care emit notele cele mai joase, atârnând în turnul sudic și care sunt trase la evenimente bisericești majore, precum Paștele, Crăciunul sau moartea sau alegerea unui papă.

Finalizată în 1345, după aproape două secole de construcție, catedrala pariziană se va redeschide pe 7 decembrie, după un efort masiv de restaurare, care încă nu s-a încheiat cu totul.

Aproximativ 10 milioane de persoane vizitau anual edificiul înainte de incendiu.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Vorbind postului Jurnal TV pe 11 septembrie, Popșoi a spus că autoritățile moldovene au verificat activitatea lui Ozerov timp de câteva luni înainte de a-și da agrementul și nu au descoperit vreo declarație a acestuia despre Republica Moldova.

„Retorica actualului ambasador este cunoscută. Ne imaginam că ne vor trimite în calitate de ambasador pe cineva care va purta ie sau va vorbi românește?”, a spus Popșoi, în emisiunea „Secretele Puterii”.

Pe 10 septrmbrie, președintele rus Vladimir Putin l-a numit pe Ozerov ambasador la Chișinău în locul lui Oleg Vasnețov, care a ocupat acest post din iulie 2018.

Într-o biografie publicată de presa rusă de stat se spune că Ozerov are 66 de ani, se află în serviciul diplomatic din 1981, a lucrat în Siria, Tunisia și Franța, iar între 2010 și 2017 a fost ambasador al Rusiei în Arabia Saudită. La Chișinău, urmează să vină din poziția de șef al Secretariatului Forumului Economic „Rusia-Africa”.

• _{Citește și: Ministrul de Externe al Ungariei transmite de la Chișinău Ucrainei că asuprește „brutal” maghiarii și nu merită să fie primită în UE}
  

Andrei Curăraru, un analist al comunității WatchDog, specializată în combaterea dezinformării, a dat la iveală declarații publice ale lui Ozerov, prezentându-l drept un „ultranaționalist”, care sprijină retorica lui Vladimir Putin în legătură cu invadarea Ucrainei și crede în supremația poporului rus. În una din afirmațiile citate de Curăraru, viitorul ambasador rus la Chișinău a spus că, pentru Federația Rusă, nu există frontiere.

În reacția sa la Jurnal TV, ministrul Popșoi a spus că instituțiile moldovene au demonstrat, prin expulzarea a zeci de diplomați ruși în ultimii ani, că pot lua măsuri împotriva „oricărui diplomat care acționează în detrimentul intereselor naționale ale Republicii Moldova”.

Pentru a-și prelua postul la Chișinău, Oleg Ozerov mai trebuie să înmâneze scrisorile de acreditare președintei Maia Sandu. (A.E.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Șeful diplomației americane ajunge în Polonia, aliat NATO, după o vizită efectuată miercuri la Kiev, unde a ascultat apelurile oficialilor ucraineni de a i se permite să folosească rachete furnizate de Occident pentru a lovi adânc în teritoriul rus.

Blinken urmează să se întâlnească cu prim-ministrul polonez Donald Tusk, președintele Andrzej Duda și ministrul de externe Radoslaw Sikorski, potrivit birourilor acestora, citate de Reuters.

La mai mult de doi ani și jumătate de la începutul invaziei ruse, forțele ucrainene se confruntă cu mari presiuni pe câmpul de luptă, încercând să respingă avansurile rusești în est, unde Moscova își concentrează atacurile.

În încercarea de a recâștiga o parte din inițiativă și de a deturna forțele ruse, Kievul a trimis luna trecută trupe în regiunea Kursk din Rusia, dar incursiunea pare să stagneze.

Securitatea flancului estic al Poloniei va figura, de asemenea, în discuțiile cu Blinken, a declarat Mieszko Pawlak, șeful biroului de politică internațională din cadrul administrației lui Duda.

Invazia Rusiei în Ucraina a transformat apărarea într-o prioritate absolută pentru membrii estici ai alianței NATO, iar Polonia a încercat să consolideze frontierele cu Belarus și Rusia.

Relațiile dintre Polonia și Rusia s-au deteriorat mult de când Moscova a invadat Ucraina vecină la 24 februarie 2022. Ca răspuns, Varșovia a majorat cheltuielile pentru apărare, așteptând în 2025 suma record de 186,6 miliarde de zloți (47,95 miliarde de dolari).

Aprofundarea cooperării energetice este, de asemenea, de așteptat să fie un subiect pe agenda Blinken se află la Varșovia, a declarat marți Departamentul de Stat SUA. Oficial polonez Pawlak a declarat că se va discuta inclusiv construirea primei centrale nucleare poloneze.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Un regulament care însoțește hotărârea de guvern din 11 septembrie spune că sunt eligibili fermierii cu plantații afectate în proporție de cel puțin 60% (porumb) și cel puțin 70% (grâu).

Anunțând decizia de guvern cu câteva zile mai devreme, vicepremierul Vladimir Bolea, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, a spus că, în vreme ce seceta (umiditate insuficientă în sol) a afectat mai ales sudul țării, apoi arșița a avut efecte „extraordinar de negative” asupra raioanelor de nord, ferite de obicei de fenomen.

Pentru a primi ajutoarele, agricultorii trebuie să aibă acte ce constată efectele secetei sau arșiței. Valoarea maximă a acestei compensației nu va putea depăși suma de 500 de mii de lei per solicitant, iar plafonul cumulativ pentru toate ajutoarele acordate unui fermier în anul 2024 este de 1 milion de lei, așa încât „să distribuim banii în mod echitabil și să ajungă în mod egal la toți agricultorii”, după cum a explicat vicepremierul Bolea.

• _{Citește și: Fermierii anunță că vor relua protestele „în viitorul apropiat”}

Fermierii care au terenurile agricole în apropierea unui sistem centralizat de irigare funcțional sau cei care au beneficiat de o asigurare subvenționată nu vor fi eligibil pentru aceste ajutoare, pentru că guvernul acoperă deja „70% din contravaloarea poliței de asigurare”.

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură așteaptă dosarele fermierilor pentru ajutoare imediat ce hotărârea de guvern intră în vigoare, la data publicării.

Asociația „Forța Fermierilor”, una din principala organizația a agricultorilor, a spus însă că banii prevăzuți de guvern sunt „un sprijin ineficient și mult prea mic”. Reprezentanții agricultorilor au avertizat pe 5 septembrie că vor iniția noi proteste „în viitorul apropiat”, cerând măsuri de stabilizare a situației din sector pe termen lung, printre care și instituirea stării de urgență în agricultură. (A.E.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Trump a amplificat o afirmație falsă în dezbaterea de marți cu vicepreședinta democrată Kamala Harris, potrivit căreia numeroși imigranți haitieni din Springfield, Ohio, ar fura animalele de companie ale locuitorilor sau ar vâna animale sălbatice din parcuri, pentru mâncare.

Trump a atacat, de asemenea, oferta lui Harris de a conduce țara spre ceea ce ea spune că va fi un mix mai divers și durabil de surse de energie. Republicanul a exemplificat cu „faptul” că Germania a încercat și nu a reușit să renunțe la combustibilii fosili.

„Vă place sau nu: Sistemul energetic al Germaniei este pe deplin operațional, cu mai mult de 50% surse regenerabile. Și închidem - nu construim - centrale pe cărbune și nucleare. Cărbunele va fi scos din rețea cel târziu până în 2038”, a declarat Ministerul de Externe într-o postare pe X, fostul Twitter.

„PS: De asemenea, nu mâncăm pisici și câini. #Debate2024” - au mai scris germanii.

Ministerul german al Economiei, care este, ca și externele, condus de Partidul Verzilor, a redistribuit postarea, spunând: „Noi centrale electrice pe cărbune? În niciun caz!”

Cancelarul Olaf Scholz, un social-democrat, nu a susținut-o direct pe Harris, dar a lăudat-o în iulie ca fiind un „politician competent și experimentat, care știe exact ce face” și care ar putea foarte bine să câștige alegerile din SUA.

Germania a fost frecvent în centrul furiei lui Trump în timpul mandatului său prezidențial din 2017-2021, din cauza excedentului german în comerțul cu Statele Unite și a cheltuielilor germane mai reduse pentru apărare.

Trump promite să impună tarife mai mari la importuri dacă va fi ales și să condiționeze sprijinul SUA pentru membrii alianței militare NATO de cheltuirea de către aceștia a cel puțin 2% din PIB pentru apărare, conform acordului nescris al alianței. Oficialii germani au declarat că se așteaptă să atingă obiectivul de 2% în acest an.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Vorbindu-le jurnaliștilor la Chișinău pe 11 septembrie, Popșoi a spus că așteaptă 65 de delegații trimise de țări partenere sau organizații internaționale pentru a participa la o Conferință Ministerială a Platformei de Parteneriat pentru R. Moldova, pe 17 septembrie.

Popșoi a explicat că Platforma de Parteneriat pentru R. Moldova este fosta Platformă de Sprijin lansată în 2022 de România, Germania și Franța pentru a coordona ajutoarele acordate Chișinăului după invazia rusească în Ucraina.

La conferințe organizate în 2022 și 2023 la Berlin, București, Paris și Chișinău, donatorii au promis Republicii Moldova ajutoare în valoare de sute de milioane de euro ca împrumuturi și granturi, inclusiv pentru întărirea economiei și reforme pro-europene. Nu este limpede câte ajutoare au fost furnizate efectiv de donatori și asimilate de autoritățile moldovene.

• _{Citește și: Donald Tusk la Chișinău condamnă atacul rusesc de la Lvov și promite recuperarea „timpului pierdut” de Ungaria în extinderea UE}
  

Anul acesta, conferința va avea loc cu câteva zile înainte de începerea campaniei pentru referendumul din 20 octombrie, la care guvernarea speră să obțină sprijinul populației pentru modificarea Constituției, așa încât aderarea R. Moldova la UE să fie declarată obiectiv strategic.

Mai multe partide pro-ruse fac campanie contra aderării la UE, spunând că R. Moldova nu trebuie să cedeze din suveranitate, dar sunt acuzate de promovarea intereselor Moscovei.

În august și septembrie, în R. Moldova s-au aflat în vizită mai mulți lideri europeni care sprijină aderare ei la UE, dar și ministrul de Externe al Ungariei eurosceptice. (A.E.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Harris l-a pus pe Trump în defensivă cu un șir de atacuri la adresa capacității lui de a fi președinte, pe tema avorturilor și a numeroaselor sale dosare penale, făcându-l pe un Trump vizibil furios să dea o serie de replici pline de falsuri.

După dezbatere, cota pentru o victorie a lui Trump a scăzut cu 6 cenți la 47 de cenți pe site-ul de pariuri online PredictIt, în timp ce cota lui Harris a crescut de la 53 de cenți la 57 de cenți.

Candidatura lui Harris a primit, de asemenea, un impuls după ce megastarul pop Taylor Swift a declarat că va vota pentru candidatul democrat, într-un mesaj spre cei 280 de milioane de urmăritori ai săi pe Instagram.

„Dezbaterea prezidențială din SUA și-a atins scopul, oferind un avantaj decisiv unuia dintre candidați în ceea ce a fost o cursă extrem de strânsă”, a declarat Charu Chanana, strateg de piață global la Saxo.

„Dezbaterea (a fost) ... dinamizată în continuare de susținerea lui Taylor Swift, care ar putea spori sprijinul din partea femeilor și a alegătorilor tineri.

Trump este cel mai mare acționar la Trump Media & Technology Group (TMTG), compania-mamă a aplicației Truth Social, care este populară în rândul comercianților cu amănuntul și este adesea sensibilă la șansele fostului președinte de a câștiga alegerile americane din 2024.

Cotațiile „futures” ale acțiunilor americane au scăzut, iar dolarul a fost în defensivă miercuri, în timp ce prețurile obligațiunilor au crescut, tot ca urmare a dezbaterii. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Înalții diplomați ai celor doi aliați au sosit cu trenul din Polonia în capitala ucraineană, potrivit unui reporter AFP care i-a însoțit.

Kievul și-a intensificat în ultimul timp presiunile pentru ca Ucraina să obțină de la occident arme mai puternice și mai puține restricții de folosire.

La Washington, președintele Joe Biden, a spus că administrația lui lucrează la posibilitatea de a permite Ucrainei să folosească arme cu rază mai lungă de acțiune.

Joe Biden, deși susține puternic Ucraina, a declarat anterior că vrea să evite un conflict direct între Statele Unite și Rusia, cele două mari puteri nucleare ale lumii.

Antony Blinken, la o întâlnire de marți, la Londra, cu David Lammy, a declarat că Statele Unite s-au angajat să ofere Ucrainei ceea ce are nevoie pentru a fi eficientă în fața agresiunii rusești.

Vorbind despre o posibilă permisiune a SUA de a folosi arme cu rază lungă de acțiune, Antony Blinken a spus: „Nu o excludem niciodată, dar atunci când decidem, vrem să ne asigurăm că se face în așa fel încât să poată avansa ceea ce ucrainenii încearcă să realizeze”.

O chestiune de prim-rang pe agenda discuțiilor lui Blinken și Lammy cu ucrainenii este și implicarea Iranului în efortul de război al Rusiei.

Statele Unite au acuzat oficial marți Iranul că a furnizat rachete balistice cu rază scurtă de acțiune Rusiei pentru războiul său din Ucraina și au promis că vor lua măsuri pentru a-i sancționa pe cei implicați.

• Citește și: Rachetele iraniene din Rusia sunt o țintă legitimă, spune un oficial ucrainean
  

Iranul, la fel ca în cazul constatărilor anterioare ale serviciilor de informații americane, a negat că ar fi furnizat Rusiei arme pentru războiul din Ucraina.

Un oficial ucrainean de rang înalt a declarat pe de altă parte luni că aliații occidentali trebuie să permită Ucrainei să utilizeze armele primite de la ei pentru a lovi depozitele militare din Rusia, tocmai în ideea că acolo ar fi deja rachete iraniene.

Marți, după declarația lui Blinken, consilierul ucrainean a spus că sancționarea Iranului pentru livrările de rachete către Rusia „nu este suficientă”, repetând cererea ca aliații să fie mai flexibili în privința felului cum utilizează Kievul armele primite de la ei.

Țările occidentale care sprijină Ucraina în război ezită să permită armatei ei să lovească ținte de pe teritoriul Rusiei, temându-se că ar putea fi atrase în cel mai mare conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial, dar șeful biroului prezidențial ucrainean a declarat că „apărare nu înseamnă escaladare”. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Nimeni nu a fost rănit când o secțiune a podului Carola a căzut în râul Elba, a declarat departamentul de pompieri din Dresda pe site-ul său. Echipele de intervenție au fost alertate cu privire la prăbușire puțin după ora 3 dimineața.

Automobiliștii, pietonii și bicicliștii care folosesc podul pentru a merge între „orașul vechi” și „orașul nou” au fost sfătuiți să evite zona. Traficul naval pe Elba este, de asemenea, întrerupt, afectând navele de marfă și navele turistice. Un tramvai circulă de-a lungul tronsonului de pod care s-a prăbușit.

Serviciile de salvare se aflau miercuri dimineață la fața locului și lucrau la evaluarea pagubelor, luând măsuri pentru a preveni prăbușirea altor părți ale podului, a declarat pentru AFP purtătorul de cuvânt al pompierilor, Michael Klahre.

Cauza prăbușirii încă nu este cunoscută.

Podul Carola este parte a uneia dintre principalele intersecții din Dresda. A fost finalizat în 1971 și poartă numele soției regelui Albert al Saxoniei.(MȚ)

John Kirby, coordonator de comunicații strategice pentru Consiliul Național de Securitate al SUA, a declarat că incidentele arată pericolul pe care Rusia îl prezintă pentru țările europene.

UAV-urile rusești nu numai că au trecut granițele statelor membre NATO, ci s-au prăbușit pe teritoriul lor.

„Aceasta nu este, din păcate, o evoluție nouă, așa cum s-a întâmplat în timpul războiului din Ucraina, unde fragmente de rachete sau fragmente de drone sunt uneori prinse în luptă și aterizează într-o națiune învecinată”, a spus luni Kirby.

SUA monitorizează îndeaproape evoluțiile și sunt în contact strâns cu aliații și partenerii în această problemă.

„Asta subliniază pericolul pe care războiul domnului Putin din Ucraina îl reprezintă acum pentru întregul continent european și faptul că peisajul securității s-a schimbat (...) motiv pentru care facem tot ce putem pentru a ne asigura că Ucraina se poate apăra”, a mai spus Kirby.

În timpul unui atac rusesc asupra Ucrainei, în noaptea de 7 spre 8 septembrie, dronele au intrat în spațiul aerian românesc. Letonia a spus apoi că drone rusești au intrat și în spațiul său aerian.

• Te-ar putea interesa și: Letonia și România raportează pătrunderi de drone rusești. Cea din Letonia avea explozibili
  

Președintele Edgars Rinkēvičs a declarat că drona a zburat mai întâi pe teritoriul Belarusului, unde și-a schimbat apoi cursul către Letonia.

Opoziția din România a criticat guvernul, cerând Parlamentului să adopte o lege care să permită doborârea dronelor rusești.

Echipe ale Ministerului Apărării Naționale (MApN), cu specialiști ai Serviciul Român de Informații (SRI) și din Ministerul Afacerilor Interne (MAI) au ridicat duminică, 8 septembrie, fragmente ale unei drone de origine rusească din Periprava, localitate cu 200 de oameni, din județul Tulcea.

Fragmentele de dronă au fost ridicate după mai multe acțiuni de căutare făcute duminică, 8 septembrie, în urma atacurilor rusești din noaptea de sâmbătă spre duminică asupra unor obiective civile și de infrastructură portuară din Ucraina, în proximitatea frontierei cu România.

Ministerul Apărării mai spune că cercetările vor fi continuate în perioada următoare și în zona localității Caraorman, din același județ, aflată la 38 de kilometri de Periprava, unde a fost semnalată o altă posibilă zonă de impact.

Ambele zone de impact se află în spații mlăștinoase, fără ca elemente de infrastructură să fi fost afectate, spune MApN.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Oamenii din Ucraina merită prezența puternică și vibrantă Greenpeace, care să sprijine valorile activiste și democratice în fața războiului. Pentru siguranța și securitatea acestei națiuni, Ucraina are nevoie să facă tranziția de la combustibili fosili”, a spus Natalia Gozak, director Greenpeace Ucraina.

„Misiunea noastră este să ajutăm Ucraina să-și reconstruiască infrastructura socială într-un mod sustenabil, apelând la puterea curată a panourilor solare și a turbinelor eoliene. Aceste soluții nu sunt doar verzi – sunt un drum către un viitor rezilient și sustenabil pentru Ucraina.”

Greenpeace spune că deschiderea noului birou reprezintă încă un pas înainte în muncă pe care Greenpeace o realizează în Ucraina. Organizația amintește că de îndată ce a izbucnit războiul prin invazia rusească din februarie 2024, birouri din țări vecine care aparțin Greenpeace Europa Centrală și de Est (CEE) – România, Polonia, Slovacia, Ungaria și Bulgaria – s-au angajat în muncă umanitară, sprijinind aliații și refugiații.

Colaborând cu organizații de mediu locale, Greenpeace a documentat deja efectele devastatoare asupra mediului, incluzând distrugerea barajului Kahovka, a analizat crizele de la centralele nucleare Cernobîl și Zaporije, și a implementat primele proiecte de reconstrucție verde, „lighthouse projects”.

Alexander Egit, Director Executiv Greenpeace CEE, din care face parte noul birou ucrainean, a declarat: „Pe parcursul următorilor ani ne așteptăm ca miliarde de euro să fie investiți în reconstrucția Ucrainei de către Uniunea Europeană, dar nu numai. Vrem să ne asigurăm că Ucraina o să fie reconstruită într-un mod mai verde și mai rezilient.”

Invazia Rusiei în Ucraina a avut un impact enorm asupra energiei, sectorului financiar, biodiversității, comerțului, securității nucleare, climei și sectorului geopolitic la care organizațiile Greenpeace din lume au reacționat cu schimbări în campaniilor lor, se mai arată în comunicatul de presă. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te