Criza politică din ultimele zile din R.Moldova, confruntarea dintre noua majoritate parlamentară și Partidul Democrat dar mai ales duelurile verbale (prin citate, imagini înregistrate cu camera ascunsă, indiscreții) între președintele Igor Dodon și liderul PD, Vlad Plahotniuc au readus în discuție vechiul concept al federalizării R.Moldova. Corespondenta noastră a stat de vorbă cu fostul membru în Comisia Unificată de Control, Ion Leahu:
Ion Leahu: „Soluționarea diferendului nistrean, soluționarea acestei probleme vechi de 30 de ani niciodată n-a fost pe prim-planul guvernării de la Chișinău. Și chiar atunci când după 2014 parcă-parcă au apărut niște pași vizibili că parcă se întâlnesc, parcă discută, parcă funcționează formatul „5+2” și totuna asta era undeva într-o parte, la o margine a intereselor Republicii Moldova. De aceea nici nu era nevoie ca societatea să fie implicată în discuții pe marginea acestui subiect.”
Europa Liberă: Ce ați înțeles Dvs. din acest ping-pong dintre Igor Dodon și Vladimir Plahotniuc, care se învinuiesc reciproc? Cine primul ar fi propus Moscovei federalizarea?
Ion Leahu: „Am văzut și eu că ei jonglează cu noțiunea respectivă, însă sperietoare e pentru dânșii. Dacă noi ne închipuim că soluționarea problemei transnistrene – vrem noi sau nu vrem – o să fie de așa natură că o să absoarbă toate deciziile de la 1993 încoace... La 1993, Mircea Snegur a semnat cu Smirnov protocolul unde era negru pe alb scris: „Transnistria obține specimenele statului – drapelul, imnul, stema; Transnistria obține dreptul la relațiile externe economice”. Document depozitat în arhivele statului, ale Chișinăului și în arhivele Misiunii OSCE. De asta noi nu putem fugi, că nu avem încotro.
Există „memorandumul lui Primakov” din 1997. Fix aceleași lucruri, dar deja semnate de cinci reprezentați: ai Rusiei, Ucrainei, OSCE-ului, Republicii Moldova și ai Tiraspolului. Mai sunt și alte documente. Eu nu vorbesc acum de protocoalele celea din 2016, începând cu Berlinul și terminând cu Roma, dar până atunci au fost multe documente care vizau un grad destul de înalt al Transnistriei în calitate de subiect. Mai mult ca atât, în 2002 a fost formată comisia care urma să elaboreze Constituția comună, care tot viza o formă de autonomie, o formă de federalizare a Republicii Moldova. Deci, propriu-zis noțiunea nu trebuie să fie
Poate să fie situația în care federalizarea, adică oferirea Transnistriei unui statut în cadrul Republicii Moldova ar fi mult mai benefică decât ceea spre ce tind rușii
o sperietoare. Poate să fie situația în care federalizarea, adică oferirea Transnistriei unui statut în cadrul Republicii Moldova ar fi mult mai benefică decât ceea spre ce tind rușii. Eu nu sunt convins că în cadrul discuțiilor Plahotniuc-Kozak, Plahotniuc-Dodon, Dodon-Kozak s-a discutat nu federalizarea în sensul acordării Transnistriei unui statut, dar federalizarea în sensul acela că Republica Moldova își schimbă vectorul politic extern, devine factor al politicii externe a Rusiei. Iată asta e mult mai dramatic...”
Europa Liberă: Rămâne sub influența Rusiei?
Ion Leahu: „Nu că rămâne, ea din contra își fortifică această influență. Practic, cedează suveranitatea în folosul, să spunem așa, unor avantaje economice foarte și foarte neclare de tipul accesului liber al producției agricole pe piața rusească și altele de aceeași natură.”
Europa Liberă: Dar după această discuție, pe care ar fi avut-o Igor Dodon cu Vladimir Plahotniuc, Vladimir Plahotniuc a reușit să demonstreze că Igor Dodon este trădătorul interesului național?
Ion Leahu: „Eu nu sunt judecător, nici anchetator, dar dl Plahotniuc anume așa a tratat lucrurile, însă problema nu e în aceea că noi vorbim referitor la statutul eventual al Transnistriei în cadrul Republicii Moldova. Haideți să revenim la alegerile din 2005, într-o măsură oarecare și această...”
Europa Liberă: ...votat în unanimitate în Parlamentul Republicii Moldova.
Ion Leahu: „Da, în Parlamentul Republicii Moldova. Și acest document la fel prevede un grad de autonomie Transnistriei. Problema e alta, problema constă în aceea că o face Chișinăul și o face fără a deschide cărțile pentru toată populația, o face fără respectarea cadrului juridic, adică fără referendum național, care ar trebui să determine lucrul acesta și – principalul – apar articole secrete. Unul din ele este, spre exemplu, persoana care va fi numită în fruntea întreprinderii MoldovaGaz și încă altele 3, 4, 5. Iată asta miroase foarte urât, miroase a anul 1939, a Pactul Molotov-Ribbentrop. Iată de ce pot să fie în acest document consecințe inclusiv penale.”
Europa Liberă: Unele surse spun că Consiliul de Securitate al Ucrainei s-ar fi întrunit ca să discute situația din Republica Moldova și au anunțat că întăresc granița de teama unor elemente destabilizatoare ruse venind din partea Republicii Moldova. Ce ar însemna asta?
Ion Leahu: „Acesta ar fi un deserviciu la care se recurge de fiecare dată când la hotare apare un focar de instabilitate. Da, circulația populației prin Chișinău, dar mai degrabă nu asta; vorba e în aceea că din moment ce în Chișinău au apărut, așa, primele simptome ale destabilizării, în Transnistria a fost anunțat un grad mult mai sporit de vigilență, un grad de pregătire a trupelor militare de care ei dispun. La fel și în efectivul militar rusesc au fost date dispoziții de a spori gradul de alertă.”
Europa Liberă: Dar Ministerul ucrainean de Externe spune că important pentru țară și securitatea din regiune este prevenirea unor influențe externe ce vizează implementarea scenariului rus de federalizare a țării. E o îngrijorare și pentru țara vecină Republicii Moldova această federalizare?
Ion Leahu: „Admitem, las’ să fie îngrijorare. Cu toate că ei foarte bine înțeleg că asemenea procedee, să nu dea Dumnezeu să se producă, ele nu se produc într-o noapte. În primul rând, pentru că aici, în Chișinău, trebuie să fie niște mișcări serioase, apoi acolo trebuie de observat, dar la momentul actual nu sunt absolut niciun fel de semne că ceva s-a schimbat spre agravarea situației. Deci, eu consider că acestea sunt niște măsuri preventive.”
Europa Liberă: Prin faptul că Ministerul de Externe al Rusiei spune că este binevenită formarea unei coaliții de guvernare și a Guvernului Republicii Moldova, format din deputații Blocului ACUM și socialiști, înseamnă că Rusia stăpânește întreaga situație?
Ion Leahu: „Nu, asta înseamnă un singur lucru: Rusia încearcă să fie consecventă. Odată ce l-a susținut pe Dodon, ea nu poate să-și schimbe poziția, atitudinea și în continuare ea îl susține. A devenit Partidul Socialiștilor, al cărui lider este Dodon, partid parlamentar – l-a susținut; a format coaliție cu Blocul ACUM – îl susține. Ea nu poate în momentul de față să aibă altă poziție...”
Europa Liberă: Paradoxul e că îl susține și Rusia, și Occidentul pe Igor Dodon?
Ion Leahu: „Occidentul nu-l susține pe Igor Dodon, Occidentul susține stabilitatea în Republica Moldova. Odată ce la momentul de față Partidul Socialiștilor și Blocul ACUM au format o majoritate parlamentară și demonstrează că ei în activitatea lor se conduc de lege și pe viitor anume ei vor asigura stabilitatea în Republica Moldova, înseamnă că ei sunt susținuți.”
Europa Liberă: Dar oponenții lor politici, Partidul Democrat spune că acest Guvern Maia Sandu e Guvernul Kozak.
Ion Leahu: „Evident că ei au să spună asta, că Kozak este întruchiparea unor rele pentru Republica Moldova. Vrei să spui „rău”, spui Kozak și invers. Respectiv, ei anunță sau declară, sau învinuiesc Guvernul Sandu că-i Guvernul Kozak. Eu aș vrea să aud și vreun argument, măcar un argument.”
Europa Liberă: Ce să înțeleagă cetățenii, opinia publică?
Ion Leahu: „Cetățenii trebuie să înțeleagă un singur lucru, că, din păcate, ca de fiecare dată trebuie să mai aștepte, să mai rabde ca să se limpezească apele. În ziua de marți, după câte înțeleg eu, ar putea avea loc consultații între majoritatea parlamentară care activează în Parlament și Partidul Democrat. Cel puțin, reprezentanții Partidului Democrat i-au invitat la o
Vrem noi sau nu vrem, dar noi avem o parte a Parlamentului, 30 de mandate, care aparțin acestui partid.
asemenea întrunire și eu cred că ar trebui să meargă. Vrem noi sau nu vrem, dar noi avem o parte a Parlamentului, 30 de mandate, care aparțin acestui partid. Și nu ar fi de înțeles gestul lor dacă reprezentanții socialiștilor și ai Blocului ACUM nu ar accepta invitația la discuții.”
Europa Liberă: Dar ce a făcut Partidul Democrat până acum, ca să lase loc de acest dialog?
Ion Leahu: „Iată aceste lucruri și trebuie să fie discutate, inclusiv de ce au permis gloatei să strige: „Unu, doi, Maia Sandu la gunoi!”. De ce, în situația în care și ei tot sunt parte componentă a acestui Parlament?a Dar, repet, în cadrul negocierilor, la masa de negocieri ar trebui să găsească limbaj comun.”
Europa Liberă: Cine?
Ion Leahu: „Trei componente ale Parlamentului, reprezentanții deputaților care au mandate din partea Partidului Democrat cu ceilalți de la ACUM și de la socialiști să se așeze și să găsească un numitor comun. La urma urmei, doar și ACUM nu o dată a spus că „scopul general al acestui partid este schimbarea legislației electorale și alegeri anticipate”. Poftim! Iată asta e cea mai optimală soluție.”
Europa Liberă: Să se ajungă la anticipate?
Ion Leahu: „Da, da! Altfel n-o să fie chip.”
Europa Liberă: Dar să fie schimbate regulile de joc pe care socialiștii și democrații le-au votat în legislatura precedentă?
Ion Leahu: „Numaidecât! Corect, da, absolut!”
Europa Liberă: Și vor cădea de acord?
Ion Leahu: „Eu cred că da, pentru că până la urmă este nevoie pentru toți.”
